Cu ocazia zilei de 8 martie am dori să oferim exemplul unei femei care se distinge prin harisma sa naturală și prin delicatețea sa într-o lume mult prea brutală.
Fiind credincioși principiului nostru de a aduce plus valoare, evităm să postăm ceva fără să oferim ceva de la noi, mai ales astăzi când este ziua în care trebuie să aducem daruri doamnelor. Din cauza aceasta vă oferim o traducere a unui interviu cu o astfel de doamnă precum și câte ceva din lucrul mâinilor sale sau, mai bine zis, al inimii sale.
Câteva cuvinte despre ea:
În 1985, producătorul Tony McAuley a rugat-o pe celta Eithne Pádraigín Ní Bhraonáin să contribuie cu o piesă pentru documentarul artistic produs de BBC în șase părți numit „The Celts” (Celții). Ea scrisese deja un cântec inspirat din folclorul celtic numit „The March of the Celts” (Marșul Celților) și l-a înmânat pentru proiect. Inițial, fiecare episod trebuia să aibă un compozitor diferit, însă regizorul David Richardson a fost atât de impresionat de piesă încât a rugat-o pe Enya să compună pentru toată seria. De fapt, David a spus că Eithne „picta cu sunet” și a spus „ok, închidem; face ea toată coloana sonoră a documentarului jubiliar”. Impresia a fost formidabilă pentru că ea a apărut în sală singură și nu a avut nevoie de orchestră, de nimic. Se pare că a cerut doar un pian la care a cântat piesa respectivă („Marșul Celților”).
Acum trăiește retrasă într-un castel din țara sa natală (Irlanda) și, cu toate că nu a făcut niciun turneu și nicio publicitate specială, este cunoscută pe toată planeta.
Toate instrumentele și toate vocile (corurile) din piesele sale sunt compuse și interpretate de ea prin suprapunerea a zeci de piste audio de o delicatețe rară.
Foarte probabil că asta se trage din copilăria și adolescența ei în care s-a format la o școală în incinta unei mănăstiri de maici catolice, retrase, recunoscute pentru nivelul de învățământ laic pe care îl practică.
Ne rugăm ca bunul Dumnezeu să o lumineze și să o aducă mai aproape de El și să-i vindece durerile. A suferit mult când a plecat de la maici. Chiar dacă nu exista o viață duhovnicească adevărată ca și în ortodoxie, era totuși departe de traumele războiului civil dintre catolici și protestanți, din Irlanda. Însă era departe și de cunoașterea adevărată a lui Hristos din cauza mediului în care a trăit. În spatele oricărui mare artist se ascunde o mare dramă.
Vizionare și audiție plăcută! (după clip aveți podcastul, câteva piese și transcriptul)
P.S.: Este cunoscută în lume sub numele ei transliterat fonetic din celtă în engleză: Enya.
Powered by RedCircle
Mai-jos, aveți piesa la care se face referire în textul nostru introductiv – „The March of the Celts” (Marșul Celților):
Mai-jos, este piesa cea mai reprezentativă din același album („Celții”):
Mai-jos, aveți piesa care a fost nominalizată pentru Oscar ca și coloana sonoră a filmului „Stăpânul Inelelor”:
Cea mai cunoscută piesă a sa este „Orinoco flow” (cunoscută și ca „Sail Away”):
Ca o altă dovadă a geniului său, vedeți mai-jos o piesă cântată cu o singură mână la un singur instrument în care versurile sunt doar un murmur („mmmm”). Cu toate acestea piesa a fost coloana sonoră a unui film și a fost reprodusă și folosită de mulți artiști din 1996 și până în 2022. Cu toate că imaginea are de suferit, am ales să v-o prezentăm pentru a vedea cum cântă artista:
O piesă dedicată Domnului nostru Iisus Hristos, cântată în engleză și latină:
Mai-jos, aveți o piesă din bogăția interioară a artistei și a sufletul ei de copil:
Aici, descrie puritatea lumii de basm din interiorul artistei:
O piesă dedicată Maicii Domnului (!!):
Transcriptul:
E duminică dimineața la CBS și din nou sunteți cu Anthony Mason. Melodia „May it be” din primul film „Stăpânul Inelelor” a primit o nominalizare la Oscar pentru compozitorul și interpretului lui. E un cor de o persoană, care, după cum ne spune Richard Roth în acest segment, a reușit de-a lungul anilor să atragă milioane de fani. Titlul cântecului era „Orinoco Flow”, dar lumea îl știe ca „Sail Away” și acum 15 ani a lansat o tânără irlandeză într-o călătorie remarcabilă. Enya și-a găsit un loc unic în vârful profesiei sale, ca Cher și Madonna, ca un artist care nu are nevoie de al doilea nume. A vândut mai mult de 60 milioane de albume în întreaga lume. Dar nu e aproape niciodată văzută de fanii ei. Enya nu făcut un turneu și rareori concertează live. O vedetă pop acum în vârstă de 42 de ani, foarte atentă la viața privată.
– Sunt anumiți oameni care se simt foarte bine fiind fotografiați în fiecare zi, și sunt unii care au nevoie de asta. Pentru mine însă, n-am simțit niciodată nevoia asta.
– E foarte greu, nu-i așa, să ai o viață privată în sec. XXI?
– Până acum, n-am făcut nimic scandalos, știți, cred că, dacă de le început, când ieși în lumina reflectoarelor nu există povești senzaționale în jurul tău, atunci ei tind să te lase-n pace.
Cum oamenii își reevaluează valorile în aceste vremuri nesigure, poate că tocmai calitățile de modă veche – delicatețe și simplitate, împreună cu o imagine puțin nefocalizată – au făcut-o pe Enya mai populară ca oricând.
– Care crezi că este imaginea pe care oamenii o asociază cu Enya?
– Cred, sper, că e imaginea cuiva care se concentrează cu adevărat pe muzică. Când lucrez la muzică, uit de succes, uit de fani, de ascultători, uit de compania de înregistrări, de tot… Mă concentrez doar: La asta lucrez, vreau să fiu 100% fericită cu rezultatul.
Melodie îmbogățită de stratificarea meticuloasă a sunetului. Un cor avântat asamblat pe consola electronică a producătorului și orchestratorului Nicky Ryan. Dar un cor compus dintr-o singură voce.
– Tu cântând de 20 de ori aceeași bucată.
– Pentru fiecare armonie.
– Ești propriul tău cor.
– Absolut, da.
– Dar trebuie să nu uiți că e diferit de fiecare dată. Când intru acolo și aud melodia și mă gândesc ce se va potrivi, și încep să cânt prima parte, și apoi când Nicky decide că țintim a doua parte a armoniei, e de fiecare dată altfel…
– E diferit ca și cum ar fi 50 de oameni în loc de unul… Ești doar om.
– Dar dacă o cânți pentru două voci, pentru trei, pentru patru, de fiecare dată sună diferit, știți… Deci e această construcție minunată de voci, de fiecare dată când cânți construiești.
– De asemenea, evităm problema texturii, de a folosi același microfon. Folosim microfoane diferite pentru diferite texturi.
– Evitați și problema de a plăti alți cântăreți!
– E și mult timp, mult timp în plus.
E un proces care e puternic solitar. Niciun alt colaborator în afară de producător și textier. Tot ce auziți e doar Enya, precum și aproape tot ce vedeți. Și pentru cineva a cărei muzică a fost comparată cu sunetul farmecelor de vânt, dar cu cuvinte, nu e nimic eteric la modul cum lucrează.
– Sunt foarte implicată în modul cum apar, cum este înfățișat cântecul e foarte important pentru mine. E un pas în care facem scenarii și le citim și zicem: nu, asta nu e potrivit. Sau: nu mă simt bine să fac asta. Nu filmez în locații care nu-mi plac și asta consumă așa mult timp, dar odată ce sunt mulțumită de scenariu, de costume, de oamenii ce mă înconjoară și pe care-i cunosc, atunci mă retrag și-l las pe regizor și mă bucur de lucrare.
Producerea de videoclipuri e una din puținele concesii făcute pentru marketingul înregistrărilor. Nu arată ca un produs încăpățânat odată realizat, dar așa vrea Enya să o vedem: un artist solitar, pentru care viața privată a fost ca o izbândă personală.
Crescând într-o familie de muzicieni, a părut natural pentru Enya Brennen să înceapă să cânte în grupul familiei, Clannad, ce înseamnă „familie” în galeză. Poate părea natural, dar nu se simțea așa cum trebuie. Și Enya n-a stat mult. Acum crede că să cânte solo a fost ce a vrut să facă mereu – o lecție din copilărie când a lăsat în urmă 7 frați și surori pentru a merge la internat.
– Când am mers la internat, primul lucru de care chiar m-am bucurat a fost independența.
– Erai tu însăți.
– Absolut și nu renunți la asta ușor, chiar te ții de ea cu dinții.
– Ai putea trăi oriunde în lume și ai fost peste tot. Poți să-ți imaginezi să nu locuiești în Irlanda?
– Nu, nu pot, deoarece oricât aș iubi alte orașe și alte părți ale lumii, mă simt foarte conectată cu Irlanda, asta are legătură cu rădăcinile mele irlandeze, familia, simt că… Știți, îmi place să călătoresc, trebuie să spun, dar simt că aceasta e o etapă în care trebuie să mă întorc, acasă… Am crescut la țară și mereu a fost important pentru mine sentimentul spațiului, deoarece asta am cunoscut ca și casă. Deci asta cred, mă duce înapoi la multe amintiri, și amintiri din copilărie și cred că e foarte important pentru mine în munca mea.
Acum acest artist neobișnuit are un loc în care se poate bucura de intimitate și perfecționism, un castel din sec. XIX pe care l-a renovat. Unul mic, zice ea, în ce privește castelele irlandeze.
– Pentru o primă casă cumpărată pare o achiziție destul de mare, nu-i așa? Câte camere are?
– La început erau 10 dormitoare, dar vorbim de dormitoare foarte mici. Am alocat o parte din camere. Am luat un etaj pentru mine, am o cameră de artă, o bibliotecă, o cameră de muzică.
– N-o să te zbuciumi pe-acolo.
– O să mă zbucium cu familia și prietenii, vor fi petreceri în continuu o perioadă, sunt atâția care vor să-l viziteze.
– Nu ne facem griji că Enya ar fi singură în castelul ei ce privește spre mare.
– Nu, nu mă simt niciodată singură.
– Ești foarte norocoasă.
Enya trăiește acum în izolarea aproape perfectă a noii sale case și lucrează mai mult ca oricând. „May it be”, compus pentru Stăpânul Inelelor, i-a adus o nominalizare la Oscar. Succesul ei pare neîntrerupt, la fel ca izolarea ei, dar Enya o numește „intimitate” și spune că-i dă libertate. Vrea ca lumea să cunoască muzica, nu muzicianul.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
27 Comment
Părinte, întotdeauna mi-a placut Enya si muzica ei! Pentru ca tot ati oferit acest interviu doamnelor, as îndrăzni sa propun si o alta artista absolut minunata, chiar un exemplu de mama și creștina… este vorba despre solista de la “ The Cranberries”, mama a patru copii, si foarte credincioasa, irlandeza, și care s-a dus la Domnul in urma unui cancer agresiv.
Melodia “ Dreams” rămâne in topul preferințelor mele, cu toate ca este destul de veche. Este absolut superba. Atașez linkul!
https://youtu.be/Yam5uK6e-bQ
Dolores – Dumnezeu s-o ierte! – a avut o viață foarte chinuită și s-a luptat extraordinar însă nu a putut să reziste marilor traume din viața ei (a fost abuzată când a fost tânără, războiul din Irlanda etc.) și a murit înecată în baie din cauza faptului că era foarte beată. S-a gândit de mai multe ori la sinucidere însă tot timpul spunea că n-o face pentru copii. Da, iubea pe Dumnezeu așa cum putea, luând în calcul mediul în care era. Dumnezeu s-o ierte! Melodia care exprimă cel mai bine marea dramă prin care a trecut artista este, desigur, aceasta: https://www.youtube.com/watch?v=BxrLVldZtmg . Dumnezeu să o ierte și s-o odihnească!
Și totuși, muzica ei e super! De departe! Da, a luat și Lorzepam dimpreună cu alcool… cam ce se ia și pe aici in mod curent( foarte la moda între tineri, mai ales). Ma gândesc ca eu, un om cu atâtea păcate, nu m-am uitat la faptul ca a murit beata, ci am admirat faptul ca a fost mama a patru copii, ca a reușit o muzica absolut superba… cu atât mai mult Dumnezeu va cauta ceva bun la ea sa o mantuiasca, nu? Fie și pentru ca a împlinit porunca femeii care se va mântui prin naștere de prunci. Altele poate ar fi avortat.
Da, cred că Dumnezeu a mântuit-o. Am amintit de modul morții sale pentru că ai spus că a murit de un cancer agresiv și a trebuit să corectez acest lucru.
Părinte, aveti dreptate! Când a murit artista, in 2018, a ramas undeva in mintea mea ( nu mai știu de unde am citit informația, dar greșeala mea a fost ca nu m-am documentat de la sursa atunci și am luat-o de buna) ca artista ar fi murit de cancer mamar. Acum am făcut cercetări. Nu găsesc nicăieri acesta informație. Nu numai ca NU a murit de cancer, dar nu am găsit niciun articol unde sa se specifice ca ar fi fost măcar diagnosticata la un moment dat!
Cer iertare cititorilor de pe site și sf. V. pentru dezinformare!
Asta nu o face mai puțin valoroasa 😊
Desi tardiv, pentru ca nu reuseam sa-mi amintesc de unde aveam informatia initiala, mi-am amintit unde am citit ca Dolores ar fi murit de cancer: exact la dl Iulian Capsali. Dumnealui a postat un intreg editorial(virtual) adresat artistei bolnave de cancer cu patru copii (recent am citit ca, de fapt, ar fi avut trei). Pe atunci nu m-a interesat in mod deosebit sa fac cercetari, am luat-o ca pe o stire si mi-a ramas clar in minte ca a murit de cancer. Eh, intamplarea asta a fost invatatura de minte ca de acum incolo oricat de titrati sunt formatorii de opinii, sa merg in paralel cu cercetarile mele, ca sa nu mai dezinformez, involuntar, pe altii. Si uite asa, in fiecare zi mai invat cate ceva.
“Recalling her deep spirituality – her mother having named her in honor of Our Lady of the Seven Dolors, or Sorrows – Bishop Leahy said: „She also often spoke about her spirituality and how important that was too her and, of course, she met Pope John Paul II…”
https://www.americamagazine.org/arts-culture/2018/01/16/irish-bishop-recalls-cranberries-dolores-oriordan-her-catholic-faith-and
Aici aflam ca Dolores a fost inspirata in muzica ei de viața spirituală, pe care, chiar dacă n-a aprofundat-o cum și-ar fi dorit mama ei, a reușit, totuși, sa o aplice in muzica. Pe de alta parte, cum ați spus a avut prea multe traume, Or cred ca Dumnezeu nu va nesocoti deloc aceste traume. Diferența intre ea și Enya, dacă ar fi sa le comparam fiindcă amândouă sunt irlandeze și provin din aceeași cultura, ar fi ca una a avut o viața chinuita, dar a dat viața totuși (aici e punctul ei forte) , a fost credincioasa atât cât a putut ea in contextul vieții ei deloc ușoare, și a murit cum a murit… tough luck ar spune cineva… Enya, in schimb, e singura, celebra, inaccesibila in castelul ei ( de fildeș). Sic transit Gloria mundi. Ca artiste, amândouă sunt excelente. 😊
Sărut mâna, părinte Teologos. Aș dori să fac o precizare. Eu sunt idealist, am o fire mai visătoare și am ascultat mult timp Enya înainte să merg la Biserică, dar un preot care mi-a fost duhovnic mi-a spus că Enya are o muzică new-age-istă. Dacă ne gândim bine, chiar și videoclipurile ei pline de fantezii sunt ciudate. Nu cred că este bine să ascultăm Enya, nici să privim filme S.F. (care îmi plăceau la nebunie înainte să merg la Biserică) deoarece toate aceste fantezii pot fi o punte către demoni, așa cum spun și Sfinții Părinți că imaginația este puntea către demoni, cred că mai ales acest fel de imaginație (Enya și filmele S.F.). Se știe că înaintemergătorii lui Antihrist se folosesc inclusiv de filmele S.F. pentru a duce omenirea cât mai aproape de diavoli. Părinte Teologos, să mă iertați, dar consider că unele postări nu sunt deloc potrivite. În plus de asta degeaba m-aș ruga cu rugăciunea lui Iisus dacă apoi aș cădea în visare cu muzica compusă de Enya și cu filmele S.F. (inclusiv cu „Stăpânul inelelor”). Părinte, v-aș ruga să îmi dați un răspuns referitor la ce am scris în acest mesaj, consider că nu greșesc.
Dar românce delicate oare nu avem…
Părintele dorește să bucure pe toate femeile iubitoare de muzică laică.
Acum e rândul dumneavoastră să nu înțelegeți dragă frate întru Hristos!
Așteptăm recomandări pentru cântece creștin ortodoxe Părinte drag!
Vă rog să mă iertați!
Muzica în general este frumoasă…versurile pot fi dăunătoare… așa cred eu…
După cum tu însuți spui, problema se află în tine. Site-ul se adresează publicului larg, și comparativ cu muzica de astăzi în general, Enya este o muzică semnificativ mai curată. A spune că este o muzică new-age-istă în clipa în care are și piese dedicate lui Hristos și Maicii Domnului (revezi postarea) este o apreciere cam grosieră, socotesc. Referitor la imaginație, desigur că Sfinții Părinți au dreptate, însă să nu uităm că imaginația este folosită aproape total în aproape toate slujbele Bisericii (în canoanele sfinților, de exemplu). Ia ca exemplu primul icos din Imnul Acatist, de exemplu și vei vedea că este pură imaginație – cuvintele îngerului descrise acolo nu au fost rostite astfel în realitate. Din păcate, însă, oamenii nu pot să trăiască fără cultură, fără imaginație – și din cauza aceasta încercăm să le curățăm încet-încet această facultate. Faptul că tu cazi în visare este problema ta – nu forța pe toți ceilalți să se conformeze cu neputințele tale și nu vorbi în numele celorlalți. Socotesc că aceasta ne învață smerenia. Vezi celelalte comentarii aici.
Consider ca aveti dreptate, Parinte, caci numai comparativ cu ce asa-zisa „muzica’ mai gasim in jurul nostru in zilele noastre, acest tip de muzica este cel putin unul care nu rascoleste si instiga la diverse, ci dimpotriva il vad incarcat de binete. Numai May it be daca ascultam, simtim ca aduce un mesaj spiritual asa cum poate: „belive and you will find your way”, si in plus o stare de calm, si pace… Deci cred ca ar trebui sa luam ceea ce este bun si folositor din fiecare, si iata ca pe langa mesajul muzicii ei, Enya este si un exemplu de modestie si viata traita cumpatat, lucuru mai rar intalnit mai ales la un artist de asa renume.
Doamne ajuta si multumim pentru acest dar! ♥♥♥
Să te binecuvânteze bunul Dumnezeu!
Vă mulțumim frumos pentru bucurii!
Măicuța Domnului să vă ocrotească Veșnic!
Să cerem la Dumnezeu ajutor să ne putem ruga în cele mai grele încercări!
Altfel suntem pierduți…
Nu trebuie să ne mai tulburăm…doar Dumnezeu ne iubește și ne scoate și din iad de-ar fi să plângem după dragostea Lui!
Anii sunt grei, zgomotoși și noi trebuie să ne rugăm pentru a nu inebuni punând tot felul de întrebări și apoi judecând de ce e neagră și nu este albă…
După Voia Bunului Dumnezeu să fie mie.Amin.Amin.Amin.
Minunat dar de 8 martie. Mulțumim din suflet!
Părinte drag, mulțumim! Si Dumnezeu să vă dăruiască multă răbdare 🙂
Solista e rujata la greu, poarta chipul satanei. Imi pare rau ca va suparati dar asa este.
Daca a murit beata s-a dus dincolo in starea in care a fost si s-ar putea sa nu fie in Rai asa cum credeti dumneavoastra.
Videoclipul zombie are o muzica dura, sunete dure de la chitara electrica, nu prea aduce pace in suflet.
De cand merg la biserica nici nu mai pot asculta altfel de muzica decat cea bisericeasca; si pentru mine e destul. Gasesc in ea tot ce am nevoie pentru sufletul meu; nici tu muzica new-age, nici tu muzica rock. Desigur pentru altii merge sa asculte si altfel de muzica, muzica ne-bisericeasca; asa cred ei pentru ca nu vad inca ce fel de muzica e aceea. Dar nu spuneti ca este buna ca nu este asa.
Se pune o intrebare: Pana la urma sarbatorim 8 martie sau nu sarbatorim?…
Iertati parinte, trebuia sa spun lucrurile astea.
Va rog sa ma iertati ca intervin, dar eu am propus “ The Cranberries” ca și muzica buna. De aceea, voi lasă aici câteva păreri, sper sa nu va supărați.
1. Mulțumesc lui Dumnezeu ca judecată Lui nu coincide cu acrivia noastră. Dumnezeu nu are copii de pierdut cât caută și cel mai mic prilej sa mantuiasca omul. Imaginati-va ca aveți un copil care o ia pe cai lăturalnice… in final moare. Nu-l plângeți? Nu l-ați ierta pentru tot? Cu atât mai mult Dumnezeu. Ai Lui suntem! Eu chiar am nădejdea ca s-a mântuit. Da. Așa de paradoxal este Hristos. Va rog sa căutați viața ei, contextul vieții ei și apoi mai vorbiți. Nu toți au avut șansa sa se nască ortodocși… iar noi cei ce credem ca stam, sa luam aminte sa nu cădem. Ce face Dumnezeu cu aproape 8 miliarde, excluzând cele câteva du-te de milioane de ortodocși?! Iar muzica ei este cu adevărat buna! Dacă pe Dvs nu va odihnește, mie îmi da o stare de bine și de curaj. La fel și Enya.
2. Personal, nu cred ca ar trebui sa sărbătorim 8 Martie. Cred ca asistam, cumva, la secularizarea sacrului- ieri o întreaga avalanșa de mesaje pt femei din partea Bisericii. Cred ca Duminica Femeilor Mironosițe ar trebui sa rămână de căpătâi. In fond, ca sa fiu sarcastica, nici nu suna bine ca simbolul femeilor sa fie niște amărâte planse și lipsite de putere dependente de bărbați sa le dea piatra la o parte de pe mormânt. Ne-am aliniat cu progresismul cultural și salutam pe Ana Pauker de pe coperta New York Times, care pare ca striga: “ Femei de pretutindeni, uniți-va!” Și comitetul doamnelor auxiliare aude cuvântul și simte fierberea lăuntrică vibrând la ison cu mesajul aprocrif menit sa întețească apetitul pentru mandrie, slava desarta, auto-măgulire și iubire de sine.
Eu cred ca parintele a vrut, in delicatețea sf sale, sa bucure și pe cele care încă se bucura de aceasta zi, pentru ca usor-usor sa le aducă in punctul unde sa sărbătorească duminica femeilor mironosițe. Iertare dacă s-au strecurat greșeli; scriu de pe telefon și de la job 😊Doamne ajuta!
1. De acord (vezi și celălalt comentariu al meu). 2. Mulțumim pentru gândul bun. Ref. la 8 martie – așa o să facem. 🙂 Pentru mai multe detalii vezi celălalt comentariu al meu aici.
Muzica bisericească este purtătoare de har; iar pe cei ce sunt receptivi la lucrarea harului îi înalță ”undeva” mai presus de ceea ce ține de domeniul naturalului. Dar, iertați-mă, a considera că nici o muzică ne-bisericească (adică natural-omenescă) nu poate fi bunâ, înseamnâ a recurge la o generalizare grosieră a lucrurilor. Iar un astfel de mod de gândire, are la origine un fanatism de care se bucură demonii si pe care îl stimulează ori de câte ori îl percep în sufletul cuiva.
Iertați-mă !
Doamne ajută !
O mică precizare: Nu sunt „fan” Cranberries/Dolores – nu am fost niciodată, mai ales acum ca monah. 🙂 Faptul că a luat-o Dumnezeu așa cum a luat-o (lucru pe care eu l-am adus la lumină aici în discuție) nu este în favoarea ei, desigur. Nădăjduiesc că este, însă, în rai și mă rog pentru asta.
Domnul a zis: „Cu judecata cu care judeci cu aceea te voi judeca”. Dacă tu ai fi fost violat(ă) sau/și abuzat(ă) de la 8 la 12 ani sau ai fi avut fiica violată sau/și abuzată de la 8 la 12 ani de către un „om al lui Dumnezeu” și după aceea ai fi trăit zeci de ani într-un război în care (pseudo)creștinismul a avut un loc central (războiul civil dintre catolici și protestanți din Irlanda de Nord) ce ai fi făcut? Ai fi zis cu blândețe „Domnul a dat, Domnul a luat – fie numele Domnului binecuvântat!”. Desigur că asta în condițiile în care NIMENI nu ți-ar fi spus despre ortodoxie ci ai fi trăit cu imaginea unui Hristos deformat de erezie. Chiar m-ar interesa răspunsul tău sincer în fața lui Dumnezeu.
Referitor la muzică: sunt total împotriva muzicii laice, corale în Biserică. Tradiția vorbește pentru Psaltică și împotriva oricărei alte muzici. Trebuie, însă, să fim realiști și să vedem realitatea tristă de astăzi. Oamenii (mai ales tinerii) sunt foarte influențați de muzică și Dumnezeu încearcă să-l aducă pe om mai aproape de El, de acolo de unde e. Piesa respectivă („Zombie”) este dură – zdrobitoare de-a dreptul – mai ales prin versuri, însă NU împotriva lui Dumnezeu ci împotriva războiului, împotriva păcatului, împotriva răstignirii unui neam (revezi clipul și reascultă versurile) – motiv pentru care această piesă a avut un mare rol în încetarea acelui conflict hidos din Irlanda de Nord (există multe mărturii în acest sens; dincolo de asta țin minte că atunci când eram în lume era peste tot și era anti-simbolul Războiului din Irlanda). Astăzi, când vorbim, piesa are peste un miliard (!) de vizualizări numai pe YouTube. Nu pot să spun că piesa asta este de la diavolul și că femeia respectivă este „satana” pentru că este „rujată la greu” (??) după ce a fost un simbol pentru pace pe toată planeta, ea cea atât de traumatizată fiind, tocmai de cei care se pretindeau adepții Mântuitorului. Crezi că ar fi fost mai eficace ca Dumnezeu să trimită atunci un preot ortodox în Irlanda de Nord – sau chiar pe tine? – și să le spună „Oameni buni, nu mai păcătuiți! Vedeți că mergeți în iad!”? Dacă da, ai acum ocazia să mergi în Ucraina. Să ne ferească bunul Dumnezeu să judecăm strâmb!
Referitor la 8 martie: Cred că este secundar în discuția noastră. Nu am știut că are rădăcini ne-ortodoxe. Dincolo de asta, oricum ar fi, este acceptată de-facto ca „ziua femeii”. Nu zic că e bine, însă asta e. E o ocazie să ne arătăm dragostea față de cele ce ne-au născut. …sau nu?
Nu sunteți fan The Cranberries????? Nu pot sa cred! Big mistake, father!😭😭😭
Lăsând gluma la o parte, ne puteți, va rog, recomanda niște muzica psaltica? Sa ne educați și gustul pentru adevarata cultura in Hristos!
Mie de ex îmi place muzica medievala compusă de Dimitrie Cantemir. Nu este psaltica, adevărat… dar a avut o influența foarte mare in spațiul Oriental.
Este greu de raspuns ce as fi facut… fiecare om are propriul lui drum si este pus in fata anumitor lucruri dupa puterile lui.
Hristos nu poate fi invinuit de nimeni pentru ca cei ce ar fi trebuit sa-I slujeasca nu-I implinesc poruncile.
Chipul lui Hristos deformat este dupa propriul nostru chip… deci se intelege unde trebuie lucrat… la noi insine.
Poate nu știați dragilor mei frați întru Hristos dar monahii și monahiile cu ascultare se roagă și pentru sinucigași și pentru toată lumea
Vă rog să mă iertați!
https://www.youtube.com/watch?v=spgaokJgMlQ
ceva frumos si folositor in acelasi timp.