Lumina lui Hristos – IPS Neofit de Morfou

Urmăriți pe IPS Neofit de Morfou care ne arată de ce Dumnezeu îngăduie să suferim și cum trebuie să ne comportăm astfel încât să tragem folos din suferință și să ajungem la Lumina lui Hristos.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Binecuvântați să fie anii voștri, sub ocrotirea lui Dumnezeu. Plini de sfințenie, plini de lumină.

Vedeți voi, Sfântul Ioan Lampadistis, pentru ca el să se îmbrace în lumina Sfintei Treimi, Dumnezeu a rânduit, a îngăduit, ca mai întâi el să rămână fără lumina trupească, să orbească. Și totuși, această cruce, această durere, această mâhnire nu a devenit o sursă de depresie. Acesta este un mesaj important pentru noi toți care suntem neascultători, nerăbdători, pentru ca atunci când vine o boală, o durere, mâhnire, sau moartea unei persoane dragi, ori un alt eveniment precum acestea care se petrec peste tot în lume: plăgi, cutremure, cataclisme, incendii, inundații, secete, – din cauza păcatelor noastre, ale tuturor, atât clerici cât și laici -, pierdem această perspectivă, că toate lucrurile se pot întâmpla, nu doar datorită păcatelor noastre, ci ca să ne ajute pe calea pocăinței, spre a deveni noi înșine purtători de făclii, adică, în alte cuvinte, înveșmântați în lumină.

Un purtător de torță e o persoană ce emană lumină. Bineînțeles, sfântul este numit „purtător de torță” și pentru că este de origine din Lampadis. Dar, în biografia lui se spune că oamenii din acea vreme, de acum 900 de ani, în vremea când trăia sfântul, au văzut o lumină ieșind din mormântul sfântului, dovadă a faptului că în toți anii în care a trăit, și care nu au fost mulți… Câți ani a trăit, Părinte Iakovos? După ce a orbit a mai trăit zece ani, de la 15 la 25 ani. El a folosit acei zece ani în avantajul lui.

Cum profităm noi oare de anii pe care îi avem? Aceasta este întrebarea pe care mi-o pun mie însumi când mă surprind, de prea multe ori, robit de informațiile de pe telefonul meu. Suntem prinși de ceva ce avem cu toții. De multele telefoane, de multa vorbărie. Ne-am făcut viața, precum spune poetul, „foarte complicată”. Deoarece nu o umplem cu lumina lui Hristos. Apoi vin copiii, nepoții, iar ei nu au nimic de câștigat de la noi, nici de la tată, nici de la mamă, nici de la bunică, nici de la bunic. Copiii sunt lumină ce vor lumină de la noi. Pe Hristos îl vor de la noi, pe Hristos, Lumina cea adevărată. Trebuie să știm aceste lucruri. De aceea se întâmplă toate aceste lucruri. Ca și clopotele. Sunt ca ceasuri cu alarmă. „Hei!” spune Hristos. „Treziți-vă!” „Eu sunt Lumina cea adevărată. Nu vă lăsați amăgiți de comfort, de bani, de slavă sau de plăceri!”

Sărbătoarea de astăzi, a acestui sfânt tânăr, a celor cu chipul tânăr, de aceasta ne aduce aminte sărbătoarea de azi: cum ne valorificăm timpul? Sf. Ioan a pus cu adevărat în aplicare ceea ce spune Vechiul Testament: „Ajungând curând la desăvârşire, dreptul a apucat ani îndelungaţi.” (Solomon 4:13) Alții, pentru a trăi viața Sf. Ioan Teologul, trebuie să trăiască 1000 de ani. Dar viețile noastre nu ajung de obicei la acești 1000 de ani. De aceea ar trebui să avem grijă de timpul nostru. Cum? Să îl umplem de lumină astfel încât copiii noștri să aibe dreptul la lumină în aceste încercări ce se pregătesc să vină. Pentru ca ei să poată fi învingători asupra morții, învingători asupra păcatului, învingători asupra diavolului, precum a reușit Sfântul Ioan Lampadistis și toți sfinții.

Și precum obișnuia să spună stareța Galaktia: „Lumina lui Dumnezeu nu doar strălucește, ci e o lumină plină de informație [cunoaștere].” Precum sunt căutările noastre către Dumnezeu Cel în Trei Lumini, așa va fi și lumina ce o vom primi, căci Tatăl este Lumină, Fiul este Lumină, Duhul Sfânt este Lumină. Sfântul Ioan a înțeles aceasta și în orbirea lui a fost luminat. Să ne învrednicească Domnul și pe noi!

Și mama mea, care a adormit în Domnul, obișnuia să spună, când Sfântul Nikita i-a zis că unul din fiii ei avea cancer… I-a spus: „Ceilalți copii nu ți-au spus. Îți spun eu, te voi pregăti, dar această boală nu este spre moarte, ci e pedagogia lui Hristos. Iar mama mea a venit la mine în Evrychou și mi-a zis: „Haris este foarte bolnav și tu nu mi-ai spus?” „Unde ai auzit despre aceasta?” „Sfântul Nikitas mi-a spus.” E o capelă acolo în Latchi unde mama obișnuia să aprindă o candela. Și l-a văzut pe Sfânt acolo, în după-amiaza aceea, iar el i-a zis: „Vino să-ți spun ceva.” „Fiul tău, Haris are o boală gravă, dar aceasta nu este spre moarte. „Este școala lui Hristos.” Ea a spus: „Am înțeles primul lucru ce mi l-ai spus. Nu va muri acum…” Haris încă trăiește, slavă Domnului! „Dar ultima parte, că este școala lui Hristos, aceasta nu am înțeles.” Dumnezeu a îngăduit ca el să aibă această boală ca să îl poată aduce mai aproape de El. Mai aproape de Hristos. Aceasta înseamnă să faci pedagogie. Îl conduc pe copil spre învățător, iar Învățătorul nostru este Iisus Hristos. Ce a răspuns ea când i-am zis aceasta? „Hristoase al meu, dă copiilor mei tot ceea ce dorești Tu. Orice încercare vrei, atâta timp cât aceasta îi va apropia de Tine.”

Ați auzit aceasta? Purtătorul de făclie de acum 900 de ani nu este singur, mai sunt multe alte persoane în zilele noastre care sunt la fel. Dorința lor este viața veșnică, nu o viață trecătoare, în păcat.

[Către preot]:„Mulți ani binecuvântați și luminoși! Și, părinte, fie ca mereu să împărtășiți lumină pelerinilor ce vin aici.”

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!