Urmăriți un cuvânt duhovnicesc în care părintele Pimen Vlad ne vorbește despre duminica Sfântului Ioan Scărarul și a Sfintei Maria Egipteanca.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Iată, dragii mei, că ne vedea iarăși! Nu m-am dus prea departe, tot în zona chiliuței noastre pentru că vremea este mai mohorâtă, mai cu picături de ploaie, mai cu un pic de ceață. Vreme de primăvară, cum se spune, e firesc să fie așa. Nu putem aștepta tot timpul soarele. Se zice că dacă ai tot timpul soare, e ca și cum ai mânca tot timpul dulce, la un moment dat ai vrea un pic și mai sărat. Adică, oricât ai iubi soarele, se cer și momente din astea. Dacă tu iubești mult soarele, în momentul când vine iar după anumite zile din astea, o să te bucuri și mai mult. Deci de asta toate au o rânduială. E bine pentru pământ să avem și un pic de umezeală.
Întotdeauna să încercăm să ne autodepășim
Toate sunt într-o rânduială de la Dumnezeu, nu-i nimic întâmplător în viața noastră, dragilor. Toate sunt într-o rânduială a lui Dumnezeu. Se zice că ”Dumnezeu le-a făcut bune foarte pe toate”, le-a aranjat toate într-o rânduială. Nici noi nu suntem la întâmplare pe pământul ăsta, fiecare om are rolul lui, nu-i întâmplător ajuns aici, pe pământ. Dumnezeu trimite Scânteia Dumnezeiască (sufletul) și de asta fiecare om are anumiți talanți dați de la Dumnezeu și datoria noastră e să-i înmulțim. Ați înțeles? Nu e bine să stagnăm, să stăm acolo, să nu facem nimic sau să fim egoiști, să ne gândim doar la noi: „Să-mi fie mie bine și gata.” Nu!
Întotdeauna să ne depășim un pic, să depășim stadiul ăla când: ”Îs mulțumit cum sunt.” Nu! Să-mi dau silința să fac un pic mai mult, să mă ostenesc un pic mai mult, să ajut un pic mai mult, să fiu un pic mai bun!. Permanent un pic mai…. Ați înțeles? Se poate lucrul ăsta! Să nu ne oprim niciodată și să spunem ”Gata, ajunge. De acum nu mai fac nimic!”
Avea o vorbă și Cuviosul Porfirie Kavsokalivitul: ”Să fim permanent pregătiți de moarte, ca și cum am muri mâine!”. Adică, să fim în rânduială cu toate, împăcați cu Dumnezeu, cu cei din jurul nostru, dar în același timp să muncim ca și cum am trăi sute de ani. Adică, să nu ne oprim ”Gata, am ieșit la pensie, nu mai fac nimic!”. Adică, să nu intrăm în stadiul ăsta, că ”Las’ că am muncit, de acuma stau și petrec!”. Dacă mai pot face ceva, să fac, să fac tot timpul. Nu-ți trebuie ție, nu-i nimic, dacă îți prisosește, ajută pe altcineva. Fă o zi, așa, din dragoste pentru cineva, du-te și ajută la o treabă, fă ceva, adică dă-ți silința un pic mai mult! Ați înțeles, dragilor?
Duminica Sfântului Ioan Scărarul
Ce să vă mai spun eu? Duminica care a trecut a fost Duminica Sfântului Ioan Scărarul. El a fost în primele veacuri, din creștinii de atunci, dintre primii călugări râvnitori din pustiul Egiptului, în zona muntelui Sinai. De asta, la un moment dat era numit și Starețul Muntelui Sinai. Amănunte despre el, despre ceea ce a povestit el și ce a scris găsim în Filocalia IX, care mai e numită și ”Scara Sfântului Ioan Scărarul”. A fost numită scară, că-i ca o scară care ne povățuiește treaptă cu treaptă cum să ajungem la Dumnezeu. Ați înțeles, dragilor? Asta-i Scara Sfântului Ioan Scărarul.
Sfântul a fost un nevoitor dintre cei mai mari și un întemeietor de viață de obște. Găsim în Filocalia povestit frumos că el a avut o rânduială la cea mai mare înălțime duhovnicească, putem spune, a încercat sa treacă de la măsura omenească cât se poate de mult spre sfințenie, să spunem, spre Îndumnezeire prin Harul lui Dumnezeu.
În urmă cu 15 ani aproximativ am ajuns la Ierusalim și ne-am dus și în Sinai, la mănăstirea Sfintei Ecaterina, unde am stat o săptămână și ne-am bucurat acolo, ne-au primit părinții cu drag și în fiecare zi cercetam munții de acolo. Am fost pe vârful Sinaiului, după aceea și la chiliuța unde s-a nevoit Cuviosul Paisie Aghioritul când a stat un an în Sinai, este o bisericuță acolo, a Sfinților Galation și Epistimia. Am ajuns și la peștera Sfântului Ioan Scărarul, locul unde s-a nevoit el și unde se spune că a scris și Scara, acolo unde a adunat el mărturiile astea. Lângă, împrejmuită cu un gard, este o bisericuță care e în grija părinților de la mănăstirea Sfânta Ecaterina.
Pustnica Maria Magdalena din Sinai
Am fost la peștera Sfântului Ioan Scărarul, am făcut curat acolo, am aprins candelele, tot ce s-a putut. Așa a rânduit Sfântul, să stăm câteva ore să ne bucurăm acolo și după aceea, cum se spune ”cireașa de pe tort”, nu departe de acolo, era așa o împrejmuire de gard din piatră și înăuntru, ca un fel de căsuță, dar nu era cu acoperiș în pantă, ci era drept. Am strigat acolo și am văzut că s-a ridicat, ca la o turelă de tanc, undeva deasupra, și-a ieșit o maică, era o pustnică acolo.
E o istorie mai lungă și frumoasă a ei, pustnica Maria Magdalena, am mai povestit eu cândva de ea. Se trăgea din Franța, de la Paris, era profesoară, era catolică sau nu știu ce era. A venit prin Grecia pe la Cuviosul Paisie, a ajuns la Cuviosul Porfirie, care i-a pus dinainte ce-o să fie cu ea și uite așa s-a întors la ortodoxie, a renunțat la toate, s-a călugărit, a stat o perioadă în Ierusalim și la urmă și-a dorit să fie într-un loc retras, doar ea cu Dumnezeu.
A vândut apartamentul din Paris, a renunțat la tot ce avea avere și a cumpărat de la un beduin locul ăsta. L-a împrejmuit cu gard mai înalt, o pus pe deasupra gardului cioburi de sticlă, pentru că na, ca femeie singură în pustie vă dați seama că avea nevoie să fie cât de cât păzită. A încercat cât a putut ea să fie protejată și de asta căsuța ei avea ușă, cum v-am spus, deasupra, se ridica și se închidea pe interior și nu putea nimeni să pătrundă la ea. Am stat de vorbă cu ea vreo două-trei ore și ne-a povestit multe.
Pustnica din Sinai, așa a rânduit Maica Domnului. După ani de zile am ajuns din nou, nu mai știu dacă după cinci sau șase ani, și era îmbătrânită, albită. Am întrebat ce s-a întâmplat, că nu era chiar bătrână, avea vreo 65 de ani și ne-a zis că a avut un atac cerebral și abia și-a revenit. Am mai stat atunci vreo jumătate de oră de vorbă cu ea, n-aveam mult timp fiindcă eram cu un grup. După aia, după vreun an sau doi, am aflat că a plecat la Domnul. Pustnica din Sinai, de acolo, de lângă peștera Sfântului Ioan Scărarul… Dacă tot am vorbit de Sfântul Ioan Scărarul, vedeți că Biserica i-a dedicat o duminică datorită vieții și învățăturilor lui de care noi ne folosim.
Duminica Sfintei Maria Egipteanca
După aceea, duminica care urmează este duminica Sfintei Maria Egipteanca. Am povestit eu cândva, în urmă cu vreun an despre viața ei. Vedeți că și ei i-a rânduit Biserica o duminică, în afară că se prăznuiește și are și ziua ei pe 1 aprilie, dacă nu cumva greșesc. Are și ziua ei, dar e o duminică pusă în cinstea ei. Să ne amintim că era o tânără care a plecat de prin Alexandria, tot zona Egiptului. A fugit de acasă de pe la 12 ani, că voia și ea să-și trăiască viața. Nu se dau amănunte din viața ei, ce familie a avut, doar că a plecat mai de la țară, să zicem, și a fugit în Alexandria să-și trăiască viața.
Și atunci când au văzut-o copilă a nimănui, au profitat de ea și a ajuns să-și vândă trupul, cum am zice acum, un fel de prostituție, doar că ea nu le făcea pentru bani. Îi dădeau câte o bucată de pâine, ceva, și trăia și ea așa și făcea lucrul ăsta. Chiar povestește ea mai târziu, la spovedania pe care a făcut-o la Cuviosul Zosima, că n-o făcea pentru bani, îi plăcea să se distreze și ăsta socotea că-i scopul vieții, să-și pună trupul să fie folosit. Adică, dacă ea nu a avut o pornire de acasă și nu a știut de Dumnezeu, asta credea că-i viața. Ani de zile a dus-o așa, până pe la 30 de ani și-a dat trupul, adică o făcut tot ce-i posibil pe pământul ăsta, păcate din astea trupești.
Dumnezeu ne primește și ne așteaptă pe toți
Mai târziu, ajungând la Ierusalim, a făcut Maica Domnului minunea că n-a putut intra în Biserica Învierii până n-a plâns în fața icoanei Maicii Domnului de la intrare și a cerut iertare pentru toate păcatele ei și a rugat-o pe Maica Domnului să-i îngăduie să intre și să se închine la lemnul de viață făcător, adică la Cinstita Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul. Atunci și-a schimbat viața, a ieșit mulțumind Maicii Domnului și a zis: ”Unde să mă duc, Maica-mea? În mâna Ta mă las, Tu să fii mijlocitoarea mea la Dumnezeu, Tu, povățuitoarea mea!”. Atunci a auzit o voce ”Dacă vei trece Iordanul, bine îți va fi!” și o plecat.
S-a dus acolo, în pustie, și ani de zile a trăit în pustie. Gândiți-vă, alți vreo 30 de ani acolo, numai nevoință în pustie și a ajuns la atâta măsură duhovnicească încât a văzut-o Cuviosul Zosima mergând pe apă, traversând Iordanul. Trăia fără mâncare, era cu Harul lui Dumnezeu. Vă dați seama de ceea ce a fost? De asta Biserica i-a pus o duminică specială ei, ca să înțelegem cum primește Dumnezeu pe cel care se pocăiește. Din cel mai mare desfrânat poate să ajungă cel mai mare sfânt, așa cum a ajuns Sfânta Maria Egipteanca. Deci Dumnezeu ne primește și ne așteaptă pe toți. Ați înțeles, dragilor?
Să ne dăm puțin silința, să fim pregătiți tot timpul
Am încercat pe scurt, din cauză că plouă și nu știu cât o să mai reziste telefonul dacă îl udă. De asta am trecut mai pe scurt despre viața Sfintei Maria Egipteanca. Deci vedem că Dumnezeu ne așteaptă, oricât am greșit de mult, oricâte răutăți am face, există pocăință. Ne spovedim, ne căim, ne îndreptăm și Dumnezeu ne primește ca pe fiul risipitor. Ați înțeles, dragilor? Dumnezeu este Dumnezeul dragostei și de asta să încercăm să ne schimbăm un pic, să facem ceva cu viața noastră, să nu stăm așa, cum se spune, ca o legumă, fără să facem nimic, fără să depunem un pic de efort, fără să ne dăm silința.
Acum, că mai avem un pic de post, cei care n-ați ținut, încercați să țineți un pic, să vă spovediți, să nu cumva să vă prindă Sfânta Înviere nespovediți și dacă îngăduie duhovnicul, împărtășiți-vă. Ați înțeles, dragilor? Timpurile sunt cum sunt, nu știm cât mai avem, așa că e bine să fim pregătiți tot timpul ca să ajungem la Înviere aici, pe pământ, dar și în Veșnicie să ne bucurăm cu Hristos acolo de toate bunătățile și frumusețile Raiului. Ați înțeles, dragilor?
O să încheie aici ca să nu ajung după aceea să nu se mai vadă. Nu fug de ploaie, că-mi place ploaia, dar acuma fiind telefonul pus așa, știți că dacă-l udă bine, după aia nu mai merge.
Da, dragilor? Să ne ajute Maica Domnului să o avem ca Mamă, să-I cerem ajutorul și o să vedeți cât har primim. Să încercăm și noi să ne schimbăm viața în bine, să judecăm pe alții mai puțin sau chiar deloc, dacă se poate, că foarte mult e la modă acuma a se arunca cu noroi unul în altul, de a arăta că toți sunt răi și doar noi suntem buni și prin asta nu ne facem decât rău unii altora. Așa că, dragilor, să mai punem fermoar la gură, să ne rugăm mai mult, să fim mai buni, mai aproape de Dumnezeu, mai des la Sfânta Biserică, mai spovediți, mai împărtășiți mai des și atunci ajungem unde trebuie.
Dragilor, să ne ajute Bunul Dumnezeu, Maica Domnului și toți sfinții!
Amin!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
