Virtutea disciplinei – p. Iosia Trenham
17 februarie 2025
Cum vom fi judecați? – p. Teologos
18 februarie 2025
Ascultați un cuvânt simplu și dătător de speranță în care Sfântul Porfirie ne vorbește despre cauza și vindecarea depresiei. Da, este chiar vocea Sfântului!
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Cauza și vindecarea depresiei – Sfântul Porfirie
A venit odată aici o femeie și mi-a spus că suferă de depresie. Depresia e o stare neplăcută care te cuprinde și te zdrobește. Nici măcar nu mai poți gândi la altceva. Doar asta ai în minte. Crezi că te gândești la lucruri serioase, dar ești rob unei idei. O întreb: „Știi muzică?” „Știam să cânt la pian, dar le-am lăsat baltă pe toate din cauza depresiei, trăiesc doar cu medicamente. Nu casa mea nu o văd cu ochi buni, și am renuntaț și la preocuparea pentru muzică. Le-am dat uitării pe toate.”
I-am spus multe lucruri referitoare la muzică. I-am mai spus că mai presus de toate e iubirea pentru Dumnezeu. Este lucrul cel mai însemnat care „robește” sufletul, căci nu e doar o lucrare a sufletului către Dumnezeu. Ci e harul dumnezeiesc care umple sufletul și-l transformă. Ceea ce o cuprinsese pe acea femeie era o putere sufletească. Și în loc să se petreacă ceva bun, diavolul a transformat acea putere sufletească în depresie și o chinuia. I-am spus, așadar, să înceapă încet-încet să cânte la pian.
Întâi de toate, i-am zis să se roage și să dea însemnătate faptului că trebuie să-L cunoască și să-l iubească pe Hristos. Cauza principală a depresiei și a tuturor lucrurilor satanice ce ispitesc pe om, cum e starea de letargie, de akedie, de lene, alături de multe alte probleme psihologice, adică lucruri ce vin din ispita diavolului, arată că avem mult egoism în noi.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
24 Comment
Părinte, mi se pare că Dumnezeu dă unora obstacole sau dureri mai mari atunci când o iau pe căi greșite, ca să-i întoarcă, dar pe alții îi lasă. De ce?
Eu, de exemplu, sunt sigur că dacă ar fi să o iau pe niște căi foarte rele, mi-ar veni niște traume enorme în viață, eșec total pe toate planurile, ca să mă forțeze înapoi pe drumul bun. Mi s-a întâmplat în trecut pentru tot felul de drumuri greșite. Dar când mă uit în lume, observ foarte multe persoane care aparent sunt pe un drum foarte rău (zic aparent fiindcă nu putem ști 100% ce e în sufletul lor), dar par să fie de succes.
Doar un exemplu: Sam Altman, creatorul ChatGPT, e gay, „căsătorit” cu un bărbat, dar Dumnezeu nu pune obstacole afacerii sale, ba din contră, e numărul unu mondial în AI și continuă inovațiile și leadershipul în domeniu. Eu, Doamne ferește, dacă aș lua-o pe astfel de cărări împotriva naturii, sunt 100% sigur că aș fi ruinat, nu doar spiritual, ci și material, totul s-ar prăbuși în jur, mi-ar da Dumnezeu mari șocuri ca să-mi revin. Și atunci mă întreb, de ce nu protejează Dumnezeu în acest fel și pe alți oameni? Doar ne iubește pe toți la fel… nu face diferențe…
Să fie oare deoarece de munca acelor oameni depinde societatea? În sensul în care, dacă Dumnezeu i-ar fi dat obstacole lui Alan Turing la nivel profesional, pentru păcatele sale personale, atunci noi n-am mai avut calculatoare acum și nici această conversație n-ar mai fi avut loc?
Și, o întrebare conexă: Este sau nu un păcat să promovăm munca persoanelor gay, atunci când ea nu promovează curentul LGBT? De exemplu, un film făcut de un cineast gay, dar care nu promovează LGBT, are cu totul alt subiect, dacă ne place filmul, putem spune prietenilor despre el fără să fie un păcat? Sau putem susține munca persoanelor gay care nu are legătură cu LGBT? Probabil e nevoie de discernământ…
Vrei sa-L ispitesti pe Dumnezeu?! Roaga-te Lui sa te lumineze si prin Duhul Sfant vei primi raspuns.
Cu ce anume îl ispitesc pe Dumnezeu? În plus, Dumnezeu nu poate fi ispitit. În al treilea rând, avem și părinți cărora le adresăm întrebări, nu totul se rezolvă prin comunicare directă cu Dumnezeu.
Ba da, fiindca esti pacalit de diavol ! (Și atunci mă întreb, de ce nu protejează Dumnezeu în acest fel și pe alți oameni?)
Iar pe de alta parte, ce treaba ai tu cu pacatele altora?
Cu toții suntem păcăliți de diavol cu tot felul de ocazii și în felurite moduri. În ce fel sunt eu păcălit de diavol atunci când întreb de ce nu protejează Dumnezeu pe alți oameni în moduri similare în care m-a protejat pe mine? Cu ce mă păcălește diavolul când pun această întrebare?
Inseamna ca-L minti pe Dumnezeu cand te rogi cu Psalmul 50: Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Cand te-ai gandit ultima oara la pacatul tau si nu la judecata pacatului aproapelui?
Dacă vă referiți la ultima parte a comentariului meu, întrebam dacă e ok să promovăm munca persoanelor gay tocmai pentru a fi sigur că nu comit păcate făcând asta. Întrebarea era focusată pe păcatele pe care eu le-aș săvârși în acest mod, nu persoanele gay.
Iar dacă vă referiți la prima parte a comentariului meu, e una de înțelegere teologică, chiar metafizică dacă doriți. Majoritatea păcatelor oamenilor sunt secrete și subiective, știute doar de Dumnezeu, de sfinți, de persoana în cauză și eventual de duhovnic. Dar unele păcate săvârșite de unii oameni sunt publice și obiective, la vederea tuturor, cum ar fi căsătoria gay publică, uciderea dovedită sau recunoscută etc. În cazul persoanelor publice, succesul sau insuccesul professional e și el la vederea tuturor, cel puțin parțial. Și atunci e ca o „invitație” la întrebări despre modurile în care Dumnezeu acționează în viețile oamenilor…
De exemplu, părintele a postat acum ceva vreme despre Clubul 27, mulți artiști care au dus o viață plină de excese și au murit la 27 de ani. Zic asta ca să vedeți că sunt situații în care discutăm de păcatele altora pentru a înțelege ce se întâmplă, ce facem cu viețile noastre și cum lucrează Dumnezeu. Dar ar fi bine să ne și rugăm penru acele persoane pentru care probabil că nimeni (sau aproape nimeni) nu se roagă. Ar trebui să ne facem un obicei ca de fiecare dată când ne gândim la păcatele altora, chiar dacă nu în modul de a-i judeca, să ne și rugăm pentru iertarea lor, în felul acesta punem lucrurile în mișcare în lumea de dincolo, nu purtăm doar discuții filosofice aici pe Pământ despre bine și rău. În felul acesta, cu mila lui Dumnezeu, neutralizăm și propriul păcat ce poate veni din simplul gând referitor la păcatele altora, indiferent cu ce scop, fiindcă aveți dreptate, chiar și atunci când scopul pare să fie unul pozitiv, nu de judecare a altora, chiar și atunci săvârșim un păcat, fiindcă, la modul ideal, noi n-ar trebui să vedem deloc păcatele altora, ar trebui să fim orbi la ele.
@ion dumneavoastră când va-ti gândit ultima oara la păcatul d-voastră și nu la judecata greșelilor aproapelui?
Multumesc de intrebare! Pocainta trebuie sa fie CONTINUA, insa spre nevrednicia mea, mai fiind si mirean, nu fac acest lucru. Domnul sa ne ajute pe toti!
@ion: Așa este pocăința trebuie să fie continuă. Iertați-mă.
Domnul să ne ajute pe toți!
Vorbeai de judecat si ai judecat spunand ca persoana e pacalita de diavol. Ion calmeaza te.
Nu e totul cum crezi tu.
Scuza ma dar nu mai fi asa dur.
Iar tu ma judeci pe mine, sau gresesc ?! La modul cum pune problema, eu cred ca e ispitit. Are duhovnic, sunt mii de carti pe internet…
Incerc sa dau un raspuns intrebarii tale, A, desi sunt praf eu insami in a intelege Sfanta Scriptura si pe Sfintii Parinti.
Reflectand pe zi la problema pe care ai adresat-o, cu care si eu ma mai confrunt uneori, fara sa-i fi gasit un raspuns care sa ma multumeasca pe deplin, iti scriu urmatoarele note:
• Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel: Cap. 1, vers. 28 – „[…] precum n-au incercat sa aiba pe Dumnezeu in constiinta, asa si Dumnezeu i-a lasat la mintea lor fara judecata, sa faca cele ce nu se cuvine.”
• Cartea lui Iov din Vechiul Testament are ca teme principale: suferinta, dreptatea lui Dumnezeu si credinta neclintita. Suferinta este un bun semnalizator cand ceva nu este in regula cu noi si, in orice caz, suferinta ne apropie de Dumnezeu: la cine altcineva putem scapa daca nu la alinarea Lui? Nu stim noi cum judeca Dumnezeu lucrurile – efectiv nu putem cuprinde cu mintea tot paienjenisul/toata reteaua lumii – dar ceea ce trebuie sa avem intotdeauna este o credinta neclintita in El, orice ar fi!
• „M-am ascuns in pustie si lacrimi”, despre Ioan Iacob Hozevitul, editura Sophia, 2022, autor L. S. Desartovici, paginile 55-56: „Parintele Ioan, pentru ca soferul era de alta credinta nu a vrut sa stea la masa cu ei. Acestia s-au suparat foarte tare. Acel om bogat n-a mai vrut sa dea nimic pentru biserica. Insa parintele Ioan nu s-a tulburat. Gandea in sinea lui: <>, aducandu-si aminte de dumnezeiestile si prea adevaratele cuvinte ale Mantuitorului: <> (Ioan 15, 18).”
Ca sa concluzionez,
• De ce unora Dumnezeu le da greutati si altora nu? El stie. Eu pot doar sa imi consider greutatile parte din cruce, sa mi le rabd, sa nu imi pierd credinta si nadejdea in Dumnezeu: Hristos a Inviat.
• Ar trebui sa folosim sau sa recunoastem munca cea buna a celor cu pacate mari evidente (cum ar fi pacatele din Sodoma si Gomora)? Daca ar fi sa luam exemplul Sfantului Ioan Iacob Hozevitul, nu, pentru ca nici sfantul nu a acceptat sa stea la masa cu cel de alta credinta decat a dansului, chiar daca asta a insemnat sa piarda o donatie semnificativa. (Lamurire: bogatul care avea intentia sa doneze venise cu un sofer de alta religie.)
Mulțumesc pentru aceste lămuriri! Dar oare părintele n-ar fi acceptat donația, dacă ea ar fi venit chiar și cu refuzul mesei?
Iar apoi, oare a făcut bine părintele că n-a acceptat? Hristos a stat la masă cu cei răi, spre șocul și uimirea multora. Poate a simțit o energie demonică mult prea mare și a refuzat pentru a se proteja, nu neapărat din principiu.
Cred că trebuie mult discernământ în astfel de situații. De exemplu, dvs. ce faceți dacă o persoană gay vă dorește prietenia? Mă refer la o prietenie platonică, nimic romantic sau sexual, Doamne ferește. Acceptați sau nu? Pe de o parte, ați putea face mult bine, ați putea ajuta persoana, cu timpul, să o aduceți pe căi mai bune. Dar pe de altă parte, dacă veți cădea pradă energiilor demonice?
Eu sunt într-o dilemă acum fiindcă o persoană atee până în măduva oaselor ar fi dorit să ne vedem, să ieșim la o bere. Pe de o parte, mă gândesc că poate, încet cu încet, aș putea să o ajut, să aduc măcar un milimetru de spărtură în acel ateism feroce, mai ales că persoana se află într-un fel de depresie sau de deznădejde. Dar pe de altă parte, mă tem că eu voi fi atras în zone întunecate, că nu voi putea face față energiilor demonice… e complicat… nu prea știu ce să fac…
P.S. Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel: Cap. 1, vers. 28 – „[…] precum n-au incercat sa aiba pe Dumnezeu in constiinta, asa si Dumnezeu i-a lasat la mintea lor fara judecata, sa faca cele ce nu se cuvine.” – da, mulțumesc, aceasta era și una dintre presupunerile mele, fără să cunosc acest vers din epistolă, mulțumesc pentru confirmare. E totuși un risc aici, fiindcă sunt tentat să gândesc „ah, deci Dumnezeu a văzut că am încercat să-L am în conștiință, de aceea m-a ajutat cu tot felul de șocuri, pe când Sam Altman n-a încercat să-L aibă în conștiință și de aceea l-a lăsat în voia lui”. Cu o astfel de gândire se poate pierde smerenia și cădea în judecarea altora foarte ușor. Dar dacă există totuși un adevăr în asta, soluția e să ne rugăm mult pentru alții, să le dea și lor Dumnezeu gânduri de a-L avea în conștiință. Eu zic că dacă ne rugăm pentru alții, așa putem scăpa de capcana gândului că ei ar putea fi mai departe de Dumnezeu decât noi. Să ne rugăm ca ei să-l aibă în conștiință pe Dumnezeu și mai mult decât noi, Doamne ajută, și Dumnezeu va face miracole… îi va pune chiar peste noi, și astfel, cu mila Domnului, se anulează și păcatul gândirii noastre că inițial am fi fost noi peste ei… Zic „am fi fost” fiindcă nu știm niciodată cu siguranță, poate Sam Altman muncește atât de mult, încât balanța vieții sale înclină mai mult spre durere decât spre plăcere, mai mult decât noi. Doar Dumnezeu știe…
P.S.2. Iar eu cu ChatGPT am tradus niște rugăciuni pentru cineva, de exemplu, care nu se găseau nicăieri traduse… Doar Domnul știe, poate acele traduceri au ajutat mult duhovnicește, deci munca lui Sam Altman la ChatGPT prin extensie a adus har… nici nu știm cum se întâmplă lucrurile în „culise”, dincolo de aparențe…
Sau… uitați, părintele Theologos folosește o cameră de filmat, un laptop, internet etc… mulți alți părinți la fel, precum Paul Truebenbach și alții… poate fără munca lui Alan Turing de acum aproape un secol, nimic din toate astea n-ar fi fost posibile… și atunci, putem noi ști cu siguranță că din cauză că a fost homosexual, el e mai jos decât noi? Nu putem. Poate că noi suntem mai jos…
Țin minte acea istorisire cu părintele care făcea cruce de mulțumire și pentru o aspirină, conștient fiind de toți acei cercetători care n-au dormit nopțile inventând aspirina, și de toți acei șoferi de tir care n-au dormit nopțile și au stat departe de familii transportând aspirina și așa mai departe… Dumnezeu știe câte păcate grele au fost iertate pentru crucile de mulțumire ale acelui părinte…
Completare, pentru ca nu stiu din ce motiv nu s-au publicat citatele din parantezele „”:
• Mai bine sarac, dar curat.
• Daca va uraste pe voi lumea, sa stiti ca pe Mine mai inainte decat pe voi M-a urat.
Buna! Iubirea aproapelui (indiferent ce pacate are sau religie are ) este o porunca, ci nu o recomandare! Stie Domnul cum sa ne mantuiasca pe fiecare dintre noi, chiar daca unii sunt mai mult expusi la atacurile diavolului ajutand oamenii in mod direct, nu doar prin rugaciune, doar ca trebuie spovedanie mai deasa.
Ion vezi ca nu ai dreptate esti dur si judeci aspru!
Femeia intreaba ce o apasa sufletul.
Ce faci tu e sa judeci si sa mustrii.
Un preot sau om adevarat ar fi bland si nu ar zici nimic care s supere pe alt om
Ci si daca ar face crime ar vorbi bland si duios artandu i calea dreapta. Tu creezi repulsie
Eu nu consider ca depresia vine doar de la egoism.. sunt copii sau adolescent adulti.etc care au vazut in familie certur.batai.sau au avut parte de bulling. Cazul meu.
Sau mai rau care au fost violati sau maltratati in alte feluri si au facut depresie si tulburari de genul.
Depresia nu vine doar de la diavol sau din egoism
Total neacord.
Vine tot de la diavol, insa in alt mod, ca efecte ale comportamentului parintilor si care vor raspunde la Judecata.
Comentezi mult și greșit. Te rog nu te avânta în teme pe care nu le cunoști și mai ales pe un ton categoric.
Ești foarte dur și vorbești batjocoritor. O să-ți șterg comentariul(iile). Îmi pare rău pentru tine.
Faptele pe care le descrieți sunt fapte diavolești, nu-i așa? Dincolo de asta în cazul dvs. și al fiecăruia dintre noi, credeți-mă că dacă am fi avut harul lui Dumnezeu în noi, am fi fost foarte departe de depresie. Trebuie să ne smerim și să ne deschidem față de Dumnezeu și atunci va pleca și depresia. Sfatul Sf. Porfirie este foarte valid, să știți. Apropo: faptul că vă puneți contra Sfântului arată că aveți egoism. 🙂