Urmăriți un foarte bun material în care părintele Moise McPherson ne arată cum tratează un preot dependența de poftă trupească.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Cum tratează un preot dependența de poftă
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh!
După 11 ani de preoție, am dezvoltat o metodologie dublă pentru a-i ajuta pe oameni să facă față poftei, care este o problemă uriașă în zilele noastre. Dar mai întâi vreau să definesc ce este dependența de pofte și de ce apare ea. Bine? Deci, ce este dependența de pofte? Pentru majoritatea oamenilor, dependența de pofte este un fenomen de dorință, de poftă puternică, aproape constrângere de a se uita la lucruri pe internet, de a se angaja în fantezii mentale legate de sexualitate și imagini sexuale și apoi de a continua cu ceea ce am numi în biserică auto-abuz, sau colocvial, masturbare. Bine?
Cum funcționează sau cum se întâmplă asta pentru majoritatea oamenilor? Ei bine, majoritatea oamenilor sunt expuși pornografiei, poftei sau masturbării de la o vârstă relativ fragedă. Și ceea ce se întâmplă este că acționează asupra unei persoane nu atât de mult doar pentru dorința sexuală, ce devine pentru majoritatea bărbaților este un mijloc de a face față stresului, anxietăților și incertitudinilor vieții. Așadar, pofta nu este neapărat despre sexualitate, pofta, din experiență mea (ca duhovnic) este legată de reglarea emoțională. Așadar, oamenii se bazează pe efectul dopaminei și pe sentimentele provocate de acea activitate pentru a îndepărta sentimentele sau gândurile negative pe care le au în minte. Este un mijloc de evadare și e o fantezie și chiar asta este, nu-i așa?
În viața reală, o persoană poate fi un ratat complet și care nu are nicio șansă cu femeile sau nu știe cum să vorbească cu ele etc., iar aceste gânduri încep să-l deranjeze și să-l împovăreze, dar pornește computerul și dintr-o dată cea mai frumoasă femeie vrea să se dezbrace pentru el, vrea să danseze, vrea să facă orice lucru sexual pentru el și dintr-o dată el nu mai este un ratat. Dar ceea ce se întâmplă până la urmă, după ce a continuat cu masturbarea, brusc i se prăbușesc în cap sentimente intense că este de fapt un ratat. Pentru că acesta e un comportament de ratat. Încerci să scapi de anxietate sau frică sau orice altceva prin crearea unei lumi fantastice în care aceste femei vor să fie intime cu tine, dar mintea ta își dă seama după aceea că ele nu vor să aibă nimic de-a face cu tine și în viața reală majoritatea bărbaților nu ar avea nicio șansă cu niciuna dintre aceste femei. Așadar, este aproape un ritual de umilire prin care un bărbat se implică în acest comportament, dar ajunge să se umilească singur.
Așadar, am o abordare dublă, cu câte trei puncte pentru fiecare, în a-i antrena pe bărbați să facă progrese și să lupte cu adevărat împotriva acestui lucru. Acum, eu nu vreau să folosesc niciodată cuvintele „a depăși”, pentru că realitatea este că te vei lupta cu asta tot restul vieții tale. Asta e realitatea. Acum, lupta devine, nu vreau să spun mai ușoară, dar devine diferită. Știi, la început, când cineva este cu adevărat în încercarea de a se elibera de acea apucătură inițială și de acea legătură pe care o are asupra sa, poate fi foarte, foarte dificil, dar pe măsură ce trece timpul, o persoană își dă seama prin practică și disciplină și printr-o luptă constantă că aceasta este doar parte din viață, acesta este un fruct care atârnă jos, acesta este un loc ușor pentru diavol să mă atace. Și astfel diavolul va continua să te atace. Știi, până în ziua în care vei muri, femeile vor fi în continuare frumoase și vei fi în continuare atras de ele, iar oamenii se vor îmbrăca în continuare provocator și asta îți va atrage atenția.
Ideea este că timpul, atenția și gândirea pe care le acorzi acestor lucruri devin mult mai ușor de controlat atunci când nu te hrănești cu ele. Este ca pofta de zahăr. Dacă mănânci zahăr tot timpul, începi să ai poftă de zahăr, dar când începi să elimini zahărul din dieta ta, vezi o prăjitură și zici: „oh, prăjitura arată delicios”, dar ai autocontrol și îți spuni: „Nu am să o mănânc.” Bine?
Deci, numărul unu, ca precondiție: trebuie să ai un anumit sentiment de furie că pornografia și fanteziile nu definesc cine ești tu și că acestea sunt activități patetice, lipsite de bărbăție. Uneori, bărbații vin la spovedanie ca și cum așteaptă să le cer socoteală, dar ei nu au un sentiment interior despre cine sunt ei ca bărbați. Vreau ca fiecare bărbat să aibă un sentiment interior că acest comportament este patetic. Este patetic, nu este demn de mine ca bărbat. Acea conștiință puternică și o furie față de a cădea în el atât de ușor trebuie să vină din interior. Nu este vorba despre a fi „religios” sau „a fi în Biserică”, trebuie să fii capabil să definești corect cine ești ca bărbat. Și, de aceea, trebuie să fii furios pe lucrurile care te fac să rămâi infantil și imatur, fugind de responsabilități și căutând să-ți calmezi sentimentele negative apelând la pornografie, pentru că există o pateticitate în asta. Și trebuie să simți asta tu însuți.
Numărul doi: trebuie să ai un simț al perfecțiunii. Acest lucru nu înseamnă că vei fi perfect în ceea ce privește tentațiile poftei, dar trebuie să fie o dorință pentru o perfecțiune de 24 de ore pentru a te păstra curat de masturbare. Deci, mergi în supermarket, vezi o femeie îmbrăcată provocator, da, vei fi atras de ea, bine? Și da, s-ar putea să cazi și să te mai uiți o dată sau altceva. Da, ți-ar putea apărea un gând în cap, dar trebuie să îl tai rapid. Ideea este că pofta te va ataca mereu, dar trebuie să nu faci nimic cu ea, nu vrei să o hrănești prin implicarea în fantezie și apoi în masturbare. Așadar, este extrem de important să ai înțelegerea că 24 de ore fără masturbare este complet realizabil și că poți continua să te abții prin a rămâne vigilent. Aceasta este cheia.
Numărul trei: Intensitatea! Și am aici, desigur, icoana Sfântului Iosif Isihastul, care a luptat împotriva acestei ispite a poftei. În viața sa el nu făcuse nimic sexual, nu fusese niciodată expus la ceva de genul pornografiei, și totuși demonul poftei l-a ispitit sever când a mers la mănăstire. Se spune că timp de 8 ani. Sfântul Iosif era modelul absolut și apogeul intensității, el era pe deplin angajat în luptă, știa că în fiecare zi diavolul îl va lovi cu ispite și în fiecare zi era gata să se echipeze și să se angajeze în luptă. Trebuie să ai această conștiință. Văd unii bărbați care sunt pasivi sau încearcă să se lase purtați de val. Acei tipi sunt eliminați foarte ușor, pentru că inima lor nu este acolo.
Trebuie să răspunzi cu aceeași ferocitate și intensitate cu care te atacă diavolul. Diavolul vrea să te distrugă, iar tu trebuie să ai intensitatea aceea, ca și cum „ucizi sau ești ucis”, să nu te resemnezi cu a fi distrus! Acest lucru este extrem de important și trebuie să cultivi această mentalitate. Chiar dacă tu cazi în luptă, trebuie să ai conștiința de a te ridica și de a spune: „Voi merge înainte astăzi. Mâine este o nouă zi, și chiar dacă o voi lua de la capăt, voi lupta 100% și mâine.” Fiecare zi trebuie să fie abordată în acest fel. Bine?
Acum, în ceea ce privește soluțiile, lucrurile pe care le poți face, pe care le poți pune în aplicare, ca activitate, aceasta este mentalitatea și acestea sunt acțiunile. Numărul unu: responsabilitatea. Îmi amintesc că un tânăr mi-a spus că a învins dependența de pornografie doar prin faptul că preotul său i-a spus: „De fiecare dată când ești pe cale să cazi, sună-mă”. Și i-a mai spus: „Dar dacă vei cădea și nu m-ai sunat, sună-mă după aceea”. Acest tânăr a spus: „Am fost plin de atâta rușine că trebuia să-l sun mereu pe preotul meu de fiecare dată când cădeam, că nu mai puteam suporta. A trebuit să o iau în serios și a trebuit să trec peste asta”. Și astfel, această responsabilitate trebuie să fie zi de zi, săptămână de săptămână.
Și am vorbit cu unii băieți care spun: „Oh, am fost la spovedanie o dată la 3 luni”. Nu te poți ocupa de o dependență văzându-ți părintele duhovnic doar o dată la trei luni, asta nu e realitate. Am băieți care îmi trimit mesaje text în fiecare zi, îmi spun în a câta zi [de abstinență] sunt, câte zile nu s-au mai masturbat, unde se află, cum merge ziua lor, care este starea lor de spirit, dacă sunt stresați, dacă fac față, dacă sunt capabili să depășească aceste lucruri, dacă au nevoie să vorbim la telefon. Și le spun băieților, mai ales celor tineri: „Vino la spovedanie măcar o dată pe săptămână, vino la spovedanie”. Doar fiind acolo și știind că va trebui să stai în fața părintelui tău duhovnic peste trei sau patru zile asta te încurajează foarte mult.
Știi, dacă ispita te lovește miercuri seara și apoi în mintea ta îți spui: „Hei, sâmbătă trebuie să mă întâlnesc cu părintele meu duhovnic la biserică și va trebui să îi spun dacă am căzut. Mai sunt trei zile și nu vreau să fac asta”. Acesta e numărul unu: responsabilitatea. Numărul doi: rugăciunea. Și de fiecare dată când vorbim despre rugăciune ne referim la rugăciune și post. Rugăciunea și postul sunt disciplinele spirituale care aduc harul Duhului Sfânt. Fiecare zi pentru o persoană care se luptă cu aceste ispite trebuie să fie începută cu rugăciune. Și fiecare zi trebuie să se încheie cu rugăciune. Rugăciunea este primordială pentru a cere Duhului Sfânt să te ajute. Eu folosesc adesea analogia: „e ca și când ridici greutăți pe bancă”. Iar atunci când bara devine prea grea și simți că eșuezi îl chemi pe Duhul Sfânt să apuce bara și să o ridice cu tine, să-ți dea ajutorul de care ai nevoie pentru a reuși într-o luptă care este peste puterile tale. Bine?
A rămâne treaz, adică a nu te angaja în pornografie, masturbare și astea, este un miracol. O zi este un miracol. Dar este un miracol care se întâmplă prin puterea Duhului Sfânt. Așadar, atunci când Duhul Sfânt ne vede postind, folosind stăpânirea de sine, angajați în rugăciune, implorându-L zilnic pentru ajutor, strigând la El în momentele de ispită, El vine în ajutorul nostru și ne întărește. Dar trebuie să fim absolut riguroși în această privință. Nu putem să ne rugăm o oră, să sărim două zile, să ne rugăm 15 minute, să sărim o zi. Nu funcționează așa. Fiecare zi este lupta vieții noastre pentru păstrarea purității sufletului nostru.
Și, în sfârșit, [numărul trei:] avem nevoie de penitență. Toată lumea funcționează așa, dar mai ales noi, bărbații. Avem nevoie să știm că există o disciplină care va fi aplicată dacă facem un păcat pe care nu ar trebui să îl facem. Și așadar, Părinții Bisericii au spus ca și regulă, în special atunci când cineva pângărește templul Duhului Sfânt, trebuie să fie oprit de la Sfânta Împărtășanie pentru o perioadă de timp, uneori două săptămâni, alteori 40 de zile, care e norma, uneori să facă metanii suplimentare, alteori post suplimentar. Dar toată lumea trebuie să știe, și acesta este cuvântul Sfântului Iosif Isihastul, care spune: „Scoți un cui cu un alt cui. Vezi, când un cui se blochează și se înfige prea mult într-o scândură, nu poți să-l agăți și să-l scoți, trebuie să pui un alt cui pe el și trebuie să lovești acel cui și să scoți primul cui prin scândură. Și astfel penitența este disciplina despre care știm că ne așteaptă atunci când cedăm în fața acestor dorințe josnice.
Acestea, frați și surori, sunt mentalitatea și acțiunile sau activitățile pe care le propun pentru a combate pofta. Mă rog lui Dumnezeu ca ele să vă ajute și să vă întărească, mă rog să le puteți pune în practică și să puteți găsi libertate și ușurare și vindecare de această dependență dezastruoasă și de acest rău al diavolului. Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
