Care sunt problemele tinerilor de astăzi? Cum putem să le rezolvăm? Care este rolul Bisericii în rezolvarea singurătății și a problemelor mintale ale tinerilor? Răspunsurile la aceste întrebări precum și altele le veți afla în materialul de față.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin
Introducere
Părintele Teologos: Dragii noștri ne aflăm cu Rafaelo Varga de la Metropola TV.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Redactor șef, așa… la știri,nu?
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Și o să vorbim astăzi, doream să vorbesc despre prezența lui Dumnezeu în viața unui jurnalist și posibil că o să atingem și subiectul ăsta. Socotesc! Sper! Dar întâi de toate, pe mine m-a impresionat într-un sens așa foarte pozitiv tinerețea lui Rafaelo și din cauza asta prima întrebare pe care ași dori să i-o pun este: Cum e să fii tânăr? Cum e să fii tânăr, care sunt provocările, care sunt avantajele, dacă doriți, ale generației voastre?
Rafaelo Varga: Da. În primul rând ași vrea și eu să vă mulțumesc, părinte, că ne-ați primit aici la Muntele Athos…
Părintele Teologos: Să vă binecuvânteze Dumnezeu!
Rafaelo Varga: Și că am putut să ne facem treaba; adică să vorbim cu părinții de aici și să realizăm interviuri.
Ce înseamnă să fii tânăr
Să fii tânăr în anul 2024 cred că are foarte multe avantaje, dar în același timp și foarte multe dezavantaje. Ai avantajul de a avea acces la informații, de a avea acces la cât mai multă cultură, de a avea acces la cât mai multă, cât mai mult travelling – cât mai multă …
Părintele Teologos: Călătorie.
Rafaelo Varga: Călătorie. Exact! Și asta e foarte bine. Dar în același timp cred că ai și foarte multe, ai parte de foarte multe încercări, acces la absolut orice este periculos, și ține foarte mult de cât de dezvoltat emoțional ești tu sau cât de puțin dezvoltat ești. Și aici mă refer de exemplu la accesul foarte ușor, la tot felul de pericole, accesul foarte ușor la tot felul de lucruri care sunt ilegale dar care în perioada anului 2024 sunt accesibile tuturor. Și știți foarte bine la ce mă refer.
Tinerii din ziua de astăzi pot să aibă acces prin permisiunea de a fi la curent cu tot ceea ce se întâmple, au acces la droguri, au acces la alcool foarte ușor, au acces la tot felul de vicii, care indirect îi fac să își piardă controlul. Și cred că pe de o parte e bine că avem acces la foarte multe lucruri, dar pe de altă parte, nu e bine pentru că, uitați, ajunge unde se ajunge. Citisem un raport care spunea că …un raport făcut tot de creștini spunea: că tinerii din ziua de astăzi sunt mai încercați ca niciodată. Dar în același timp tot în perioada zilelor noastre au accesul cel mai ridicat la a fi creștini.
Părintele Teologos: Așa este.
Rafaelo Varga: Important doar cum alegem.
Părintele Teologos: Da, exact. Cred că este vorba de responsabilitate aici.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Cu multă putere, vine multa responsabilitate.
Rafaelo Varga: Exact! Dar trebuie mai întâi să conștientizezi că ai o responsabilitate; că poate te gândești, cum m-am gândit și eu de multe ori…
Părintele Teologos: Aha…
Rafaelo Varga: Așa, că ce mi se poate întâmpla mie? Sau eu de ce ar trebui să am grijă când alții se duc să se distreze? Sau… nu știu de multe ori poate nu conștientizez. Nu știu, poate când într-o seară te distrezi cu prietenii și așa mai departe atunci nu te gândești la pericolele care ar putea să apară sau ceea ce se poate întâmpla, și după aceea urmările. Facem distracție.
Părintele Teologos: Da, și eu am observat ca generația voastră și mai ales cei puțin mai tineri decât mine, nu sunt atât de maturi și în această maturizare, conștiința, pe existenței pericolului, este o componentă principală.
Rafaelo Varga: Dacă îmi permiteți…
Părintele Teologos: Sigur!
Rafaelo Varga: Eu cred că există o diferență destul de mare între tinerii de vârsta mea și tinerii născuți după anul 2000.
Părintele Teologos: Da, da gen Z și…
Rafaelo Varga: Da, să știți că și eu sunt tot generația Z; dacă e să ne uităm la cum arată calendarul respectiv, sunt tot parte din generația Z; dar cred că generația asta trecută de anii.. născută după anul 2000, 2005 ei sunt și mai expuși; parcă sunt… nu au nicio treabă cu realitate un pic și eu mă gândesc de multe ori de exemplu: când mă uit la ce se întâmplă în școli. Pentru că prezentăm la televizor tot felul de știri, cum au ajuns acum să meargă cu pistoale, cu săbii, se bat,se înjunghie la școală, parcă pe vremea mea nu era așa ceva. Respectul față de profesor era un pic mai mai prezent…
Părintele Teologos: Prezent. Da, da, da!
Rafaelo Varga: Mai persistent. Acum parcă nici asta nu mai e. Dar să știți că tot ceea ce se întâmplă, se întâmplă tot pentru că vrăjmașul, oarecum, dacă e… că discutăm în termeni creștini…
Părintele Teologos: Da,da,da! Sigur că…evident!
Rafaelo Varga: Tot a creat, oarecum, contextul în așa fel încât elevul să aibă tot mai mare puterea asupra profesorului, iar profesorul tot mai puțină putere, și mai puțin control asupra elevului. Și mai grav decât atât, cred că tot părinții, tot la părinți este problema pentru că am întâlnit de multe ori director de școli; noi am făcut tot felul de campanii… campanii aplecate asupra drogurilor, campanii aplecate asupra violenței din școli și ne spuneau profesorii, directoarea de la Colegiul Caragiale spunea că se duce la părinte și spune: „Uite, copilul tău trage pe nas”; Sau uite: ,,Copilul tău face asta”; și părinții nu credeau: ,,al meu nu are cum să facă chestia asta!”. Și cred că aici există o lipsă foarte mare între comunicarea dintre părinte și profesor, între părinte și copil. Și asta cred că e diferența dintre noi, generația celor care au 26 până în 30 de ani, și cei care au acuma să zicem 18,15 ani.
„Fac ce vreau!” și urmările acestei decizii
Părintele Teologos: Da. Și eu cred că problema cea mare este faptul că această comunicare a decăzut foarte rapid, foarte mult, fără ca nici părinții, nici copiii să-și dea seama. Și unde mai pui că pentru copii lucrul ăsta poate părea oarecum avantajos: că fac ce vreau!
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: N-au experiența vieții, adică n-au experiența pericolului, n-au experiența urmărilor, și atunci într-adevăr diavolului îi prinde în capcană.
Rafaelo Varga: Da, dar cred știți ce e mai complicat de atât, cum… în ziua de astăzi, creștini sunt tot mai puțini sau cel puțin și să te declari, că știm, vorbeam cu colegii mei aseară că sunt tot mai puțini aceia care se consideră a fi creștin sau se consideră aparținând ortodoxiei sau catolicismului, nu contează. Sunt tot mai puțin acești oameni. Și cei care se declară mai puțin creștini sau deloc creștini, sunt cei care astăzi au copii în școli. Și atunci, dacă tu nu mai ai o… nu te mai simți prezent, nu mai simți că aparții de o comunitate creștină, sau de ceva care să fie drept. E clar…
Părintele Teologos: De un sistem de valori viu, viabil…
Rafaelo Varga: Exact! Exact! De aceea Acest lucru se răsfrânge și asupra copilului; și dacă ne întrebăm: de ce copiii din ziua de astăzi, parcă nu-i mai poate controla nimeni, parcă au înnebunit cu toții?! Eu cred că de aceea, la baza tot relația cu părintele e. Și atunci, dacă părintele are o relație disfuncțională el cu el! Ce să așteptăm de la un copil?
Părintele Teologos: Sigur! Bineînțeles! Și dincolo de asta, este relația disfuncțională cu Dumnezeu, pentru că așa cum spunea.. mă rog … Smerdyakov sau Ivan Karamazov din celebra carte: ,, Frații Karamazov”, spunea că: ,,Dacă Dumnezeu lipsește, totul e posibil”. Totul este posibil. Și deci, nu mai există acea.. autoîngrădire, acea autocenzură; nu vorbesc de cenzura statului, ca asta deja mergem spre tiranie.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Ci vorbesc despre autocenzură, care asta merge înspre noblețe; merge înspre verticalitate; merge înspre dreptate, cred că de acolo provine.
Rafaelo Varga: Da.
Tinerii și arta. Modele bune?
Părintele Teologos: Și iarăși cred că… o mare problemă care este la ora asta, care sigur că toate astea vin la pachet, este vorba de artă, muzică, filme; care aici se vede o influență foarte nefastă, cred că de aici vine, și bineînțeles este și o altă formă de artă care la ora asta crește foarte mult – e vorba de jocurile pe calculator – în care avem o artă a războiului, o cultura războiului; și atunci tânărul știe că va primi puncte, va avansa la un nou level, în clipa în care este agresiv, în clipa în care este brutal, în clipa în care este șmecher sau mă rog, tot felul de… genul asta.
Rafaelo Varga: Dar ați văzut, ați văzut că, sau cel puțin am citit un document, un articol care spunea: De ce filmele sunt făcute fără o intrigă, fără un conflict? Pentru că noi, cei din ziua de astăzi, suntem obișnuiți să existe o dramă acolo, să existe o luptă, o luptă pentru putere, o răutate… pentru că ajungem să ne regăsim partea noastră interioară, ajunge să se regăsească în acel personaj negativ sau în acel conflict; adică suferința sau durerea sau revolta ne face pe noi să empatizăm și în același timp să ne și regăsim partea noastră întunecată. Și acum toate filmele, toate.. tot ceea ce vedem noi cinematografic la TV, are o parte de genul acesta.
Părintele Teologos: Da. Și mai ales că de multe ori este prezentată foarte atractiv!
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Este prezentată de foarte atractiv, și este prezentată ca o parte puternică, ca o parte…
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Mare problemă asta! Și iarăși ceea ce pe mine mă deranjează foarte mult în aceste filme, și în artă în general, dar un filme, este faptul că cel… ăla bunul..
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Este ăla care snopește în bătaie pe cel rău. Pe când Hristos, a spus: „Nu, cel bun, este cel care este într-adevăr bun, care iubește mai mult.”
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Pe când, pe când în arta la care sunteți expuși tineri, cel bun este cel care bate mai mult; decât Hristos, spune: ,,Cel care iubește mai mult”. Și din cauza asta cred că tinerii nu au exemple la ora asta.
Rafaelo Varga: Și oricum, mi se pare că parcă luptă cineva să nu mai avem nicio valoare creștină.
Părintele Teologos: Evident!
Rafaelo Varga: Mi se pare că…
Părintele Teologos: Evident!
Rafaelo Varga: …da, da, de exemplu nu știu cum e acuma în orașele mai mici, unde parcă apartenența la Biserică, la valori morale e puțin mai mare. Pe vremea mea, am ajuns iară să spun, părinte!
Părintele Teologos: Deci ești bătrân!
Rafaelo Varga: Da, am 26 de ani.
Părintele Teologos: Mulți înainte!
Marșul pentru viață – o manifestare a tinerilor
Rafaelo Varga: Pe vremea mea, noi cu clasa; bine, eu am făcut Seminarul Teologic, cu doi ani de zile, dar nu doar la Seminarul Teologic, din clasa a-VIII-a încă se mergea la ,,Marșul pentru viață”.
Părintele Teologos: Foarte bine!
Rafaelo Varga: Și până în clasa a-XII-a am tot mers. Acum nu mai știu nimic de ,,Marșul pentru viață”! Nu se mai aude nimic de acest marș, atât de frumos până la urmă, marș! Și… zilele trecute am văzut un afiș pe biserică: că e Marșul pentru viață”.
Părintele Teologos: Așa este.
Rafaelo Varga: Și mă întreb: Oare de ce? Din copiii din ziua de astăzi pentru că știu că mulți copii mergeau la acest marș pentru viață împreună cu părinții. De ce s-a schimbat acest lucru? Că era frumos! Se celebra viața!
Părintele Teologos: Era foarte frumos! Și chiar, chiar noi am postat pe site: că anul acesta cel puțin, a fost organizat în multe orașe.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: De ce nu merg copiii?!
Rafaelo Varga: Numai știu nimic…
Părintele Teologos: Așa este.
Rafaelo Varga: Eu nu știu, nici nu știu că a fost asta!
Părintele Teologos: Da, și asta este foarte trist, înțelegi? Și asta este o problemă – aici facem o mică paranteză: rog pe cei.. pe băieții de la Trinitas, pe care eu îi iubesc foarte mult, pe cei de la Doxologia, cumva să găsim o modalitate de a promova…
Rafaelo Varga: Alexandra Nadane, care se ocupă de acest, de acest marș – este cea din organizare. Ioana Picoș – îi știu, pe cei care se ocupau de…
Părintele Teologos: A,ok.
Rafaelo Varga: Pentru că am fost și eu acolo cu ei, adică am și scris în cartea lor.
Părintele Teologos: Da, deci ar fi trebuit să îți trimită …un link, un ceva…un…
Rafaelo Varga: Eu am văzut un afiș pe biserică lipit și mă gândeam: „Doamne, nu mai știu nimic de vreo 10 ani de ,,Marșul pentru viață”! Era atât de frumos!… Care nu avea nicio tentă politică, nu avea nimic.
Părintele Teologos: Nu, nu exista…Sigur!
Rafaelo Varga: La bază el era doar celebrarea vieții; Și mie asta îmi plăcea că nu era băgată politica în zona aceasta.
Părintele Teologos: Da,da exact. Nu se amesteca. Da! Eu cred că, cred că tinerii…în clipa, și în general oamenii, dar mai ales tinerii, în clipa în care nu au, nu au provocare…
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Nu au un țel în viață, se asfaltează. Adică…omul, omul în clipa crucii devine nobil, devine puternic.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Și asta s-a văzut în puterea tare, adică vedem sub comunism, când erai o presiune, desigur că nu era bine, evident, oamenii cedau, dar cei care, cei care…cum să spun: trăiau și aveau ca țel în viață, biruința să zic așa, în opresiune, deveneau foarte puternici.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Ei, acuma avem puterea moale! Cu plăceri, cu pâine, cu circ, cu nu știu și așa mai departe; și se vede că puterea moale e mai tare decât puterea tare.
Rafaelo Varga: Da, da, da.
Părintele Teologos: Plăcerea asfaltează pe om și din cauza asta vezi că cele mai mari păcate, sunt păcatele legate de plăcere…
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Nu cele legat de durere, pentru că durerea naște martiri.
Rafaelo Varga: Exact!
Părintele Teologos: Pe când plăcerea naște …mari morse mofturoase. Debili! Da, exact. Înțelegi? Deci cred că de acolo provine,de acolo provine faptul.
Rafaelo Varga: Dar știți ce mă întreb eu? Și acuma că tot discutăm despre tineri și despre copiii din ziua de astăzi. Care va fi rezultatul? Pentru că, parcă.. mi se pare, noi vorbim acuma aici; sunt mulți care încearcă și discută aplicat despre ce se întâmplă în acest moment, în școală și în școli. Dar mie mi se pare că ce se întâmplă de vreo doi ani, trei ani de zile, adică cei care sunt acum acolo, deja o să crească; mâine, poimâine vor merge în societate și unde vom ajunge? Dacă nu vor lua autoritățile? Dacă Biserica nu se va apleca mai mult? Dacă nu vom găsi o strategie prin care să schimbăm? Pentru că acești oameni așa cum sunt învățați ei acuma, așa vor gestiona și își vor guverna viața…
Războiul ideologic – consecințe
Părintele Teologos: Acolo-i problema cea mare! Problema cea mare că: acești oameni vor deveni decidenți!
Rafaelo Varga: Adulți. Exact!
Părintele Teologos: Vor deveni decidenți! Adulți nu știu dacă vor deveni! Dar vor deveni…decidenți..
Rafaelo Varga: Adulți, adulți în vârstă.
Părintele Teologos: Da, da, da în vârstă…vor deveni în vârstă, dar nu adulți! Dumnezeu știe! Da, și din cauza asta trebuie să știi că există într-adevăr programe, care nu sunt programe în România, ci programe la nivel…
Rafaelo Varga: Global.
Părintele Teologos: Global. Așa! Global globalist ! Care au ca și scop exact asta: tompirea – de unde și cuvântul de ,,tâmpiere”. În Ardeal ,,tompit” – este un adjectiv care înseamnă: bont.
Rafaelo Varga: Ok.
Părintele Teologos: „cui tompit – cui bond”, fără putere de pătrundere. Și pentru că într-adevăr știința psihologiei și a manipulării maselor, a ajuns să realizeze faptul că: „Omul căruia i se dă pâine și circ”- asta de la Romani citire. Așa. Omul este tompit, adică nu are putere de pătrundere,nu are ascuțirea minții.
Rafaelo Varga: Adică e închis la minte și numai poți să…..
Părintele Teologos: Închis la minte..da, sigur. Și atunci el face ce vrei tu, adică votează cu ce vrei… cu cine vrei tu, și cu ce vrei tu.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Ei! Și atunci bineînțeles că ei au o mare masă de manevră și își asigură niște poziții foarte convenabile în toate punctele de vedere, și de fapt devine o România, că despre România vorbim, sau mă rog și alte țări, niște țări consumatoare; țări consumatoare care bineînțeles lucrează pentru elită și așa mai departe.
Rafaelo Varga: Da. Nu vi se pare că am ajuns, efectiv o … nu știu.. suntem într-un război din acesta al ideologiilor.. al..
Părintele Teologos: Evident, evident! Pentru că și-au dat seama că războiul armat este un război foarte costisitor și foarte puține eficace; pentru că ia ăla parul, iei și tu parul și nu te lași până nu…
Rafaelo Varga: L-ai omorât, că ce poți să faci…
Părintele Teologos: Și dincolo de asta nicio țară nu poate să fie învinsă, doar că țara respectivă poate să comită suicid; adică țara ca să poată să fie învinsă trebuie să o cucerești din punct de vedere ideologic. Războiul ideologic este mult mai ieftin, inclusiv…
Rafaelo Varga: Mult mai eficient.
Părintele Teologos: Da, asta spun: e mult mai ieftin inclusiv din punct de vedere politic, pentru că războiul armat te costă, te costă foarte mult armamentul și așa mai departe, dar înainte de toate costă viețile oamenilor respectivi. Adică cei rămași acasă o să facă scandal, adică – sigur, îmi trimit fiul pe front, pentru cine? Ei, pe când în războiul, războiul informațional – cei de acasă sunt mulțumiți în clipa în care ceea ce consideră ei că este bun nu este, dar consideră că este bun în clipa care spunem că noi suntem polul cultural al lumii, suntem polul ideologic al lumii. Bineînțeles că asta generează mândrie.
Rafaelo Varga: Corect!
Părintele Teologos: Care sigur pentru omul căzut este o sursă foarte mare de plăcere.
Rafaelo Varga: O validare.
Părintele Teologos: O validare. E, și dincolo de asta dacă-i schimbi ideologia țării țintă, țara lucrează pentru tine și este supusă pentru tine de drag – bineînțeles o dragoste strâmbată.
Rafaelo Varga: Exact.
Părintele Teologos: Deci evident, că pe primul plan este războiul ideologic și din cauza asta se dau foarte mulți bani și o susținere foarte mare în arta în arta de impact, adică la ora asta nu există atâta susținere, eu știu ce să zic…, pentru poezie de exemplu, care e mare durere, dar este foarte multă susținere pentru filme.
Rafaelo Varga: Exact.
Părintele Teologos: Pentru jocuri, pentru muzică și bineînțeles nu pentru muzica ,,Et culture” ( Și cultura) cum se numește, ci pentru muzica…
Rafaelo Varga: Da, comercială.
Părintele Teologos: Comercială. Înțelegi? De acolo vine pentru că cucerirea informațională, cucerirea prin cultură, prin presă, dar la ora asta nu vorbim de presă, ci vorbim de un mare conglomerat informațional, așa…
Rafaelo Varga: Mass media.
Părintele Teologos: Mass media, dar mass media – inclusiv artă, cum spuneam, prin care se împinge o anumită ideologie convenabilă pentru om.
Rafaelo Varga: Și oricum, mie mi se pare că se încearcă oarecum și modificarea plăcerilor…
Părintele Teologos: Evident!
Manifestări scabroase în muzică
Rafaelo Varga: Oamenilor din ziua de astăzi; că de exemplu: apar tot felul de genuri de muzică, cu care nu aveai nicio treabă sau în care nu te regăseai, cum e acest gen de muzică: trap-manele sau cum e acel gen de muzică trap – am stat să ascult acest gen, nu îmi spune nimic, efectiv mi se pare că e o dovadă de agresivitate.
Părintele Teologos: Evident!
Rafaelo Varga: Și acest gen de muzică e de vreo doi ani de zile, doi, trei ani de zile ,dar este extrem, extrem de …validat de …promovat, mi se pare, face milioane și milioane de euro, acolo se duc – în Constanța există festival de așa ceva…
Părintele Teologos: Ferească Dumnezeu!
Rafaelo Varga: Da. Se numește: Bitch please. Și este efectiv…da, părinte! Știți care e media copiilor care merg acolo? 15, 16 ani.
Părintele Teologos: Nu cred!!
Rafaelo Varga: Doar minori merg acolo…
Părintele Teologos: Serios?!
Rafaelo Varga: Se duc cu zecile de mii, anul ăsta vor să meargă 200.000 de copii; au cumpărat bilete.
Părintele Teologos: Ferească Dumnezeu!!
Rafaelo Varga: Da, și este doar de trap-manele și trap, și nu vreți să știți ce se cântă acolo!
Părintele Teologos: Păi, am auzit și eu 2,3 piese și mă uitam îngrozit, adică: Maica lui Dumnezeu!
Rafaelo Varga: Cinci zile va fi cel mai mare festival din România, cinci zile în luna iunie, și se duc doar… nu exista acolo major, doar minor se duc.
Părintele Teologos: Ferească Dumnezeu! Adică, mai pe românește, niște obscenități explicite și înjurături și ferească Dumnezeu…
Rafaelo Varga: Acolo, regula principală dacă vrei să cânți este să fii cât mai liber, să îți dai cât mai mare frâu înjurăturilor și așa mai departe, iar cei care îi blamează pe cei care înjură, sunt dimpotrivă dezaprobați total. Anul trecut a fost….
Părintele Teologos: Excluși, ostracizați și așa mai departe…
Rafaelo Varga: Da. Anul trecut a fost o discuție pe tema aceasta. Am vorbit și noi la televizor despre cum un băiat, care astăzi a fost închis pentru consum de droguri și trafic, anul trecut a putut să cânte la acest eveniment și instiga la prostituție, la consum de droguri și așa mai departe și toată lumea a sărit cu gura: de ce presa vorbește despre el și de ce dezaprobă?
Părintele Teologos: Împotrivă.
Rafaelo Varga: Da, împotriva presei!
Drogurile și falsa plăcere
Părintele Teologos: Ferească Dumnezeu! De ce? Pentru că, este vorba de spirala drogurilor, este vorba de spirala a drogurilor. E o mare problemă aici!… Drogurile se caracterizează prin prin faptul că plăcerea provocată de acestea este o reacție chimică.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Cu dopamină, serotonină, deltaFosB. E o întreagă poveste! Ok. Fiind o reacție chimică – asta nu împlinește o persoana; și deci, omul dorește din nou să se simtă treaba aia, care e o himeră.
Rafaelo Varga: Totul fals.
Părintele Teologos: Fals. …Parcă n-ar fi destul – senzația de plăcere nu este provocată atât de cantitatea respectivă ci de variația acestei cantități; De ce? Pentru că creierul încearcă să se adapteze, încearcă să se opună, dacă dorești acestei plăceri, creierul fiind bineînțeles creat de Dumnezeu și dorește să fie liber. Ei, și atunci ceea ce ieri mi-a făcut o mare mare plăcere, astăzi una mică, mâine deloc. Și deci eu vreau un stimul din ce în ce mai puternic,din ce în ce mai puternic…
Rafaelo Varga: Doar că e un fals-stimul.
Părintele Teologos: E, sigur. Evident că este un fals! Dar eu vreau această plăcere. De ce? Pentru că n-am plăcerea adevărată de la Dumnezeu provenită. N-am plăcerea adevărată, plăcerea iubirii care provine de la Dumnezeu, direct – prin rugăciune sau indirect – prin celelalte persoane, prin prin prietenia cu niște persoane duhovnicești. Ei, atunci orice om caută plăcerea, n-are plăcerea adevărată, vrând-nevrând găsește surogatul. Și pentru că, astăzi, aceste cicluri dopaminergice – cum se numesc – sunt mult mai rapide! Vezi că mai demult exista în neam această tradiție, adică bătrânul spunea: „bă, nu pui mâna pe fată, stai la distanță. Când crești!”
Rafaelo Varga: Așteaptă căsătoria.
Părintele Teologos: Căsătoria, vorbești cu ea, la început de ții de mână cu ea nu știu cât timp, după care o săruți pe obraz. Ei, eu dacă spun la un tânăr treaba asta astăzi, zice: părinte luați un ceai de mentă, vă liniștiți, mergeți vă culcați…
Rafaelo Varga: Poate vă dă și altceva!…
Plăcerea și lipsa de răbdare. Consumerismul
Părintele Teologos: Exact! Da. Înțelegi? Deci,deci,deci tinerii sunt obișnuiți astăzi cu niște cicluri dopaminergice mult mai rapide, din păcate, adică creșterea stimulului este mult mai rapidă și atunci, evident că pentru a simți iarăși plăcere au nevoie de un șoc.
Rafaelo Varga: Și încă ceva: tinerii din ziua de astăzi, adică noi, că și eu sunt tânărul din ziua de astăzi…
Părintele Teologos: Și eu sunt!…
Rafaelo Varga: Nu. Exact, dar mă refer la cei care astăzi suntem victimele a consumerismului din tot ceea ce se întâmplă, pentru că profilul celui care are 26 de ani și consumă informații și consumă tot ceea ce i se livrează, e total diferit față de dumneavoastră sau față de cineva care are 40, 30 de ani. Eu consider că noi suntem și niște victime ale consumerismului repet…
Părintele Teologos: Evident.
Rafaelo Varga: Și încă o dată.. noi nu mai avem răbdare, noi nu știm cum să luptăm pentru ceea ce ne dorim, nu știm cum să așteptăm, să gustăm din plăcerea aceea a așteptării: ai așteptat 10 minute sau ai așteptat o oră după ceva și ai primit. Nu, vrem atunci, pe moment!
Părintele Teologos: De ce? Pentru că sunteți, suntem – bine eu sunt urs athonit – sunteți civilizația butonului. E marea problemă cu interfețele utilizator, e marea problemă cu perfecționarea interacțiunilor umane – perfecționarea în sens rău.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: E, deci imediat ce apăs pe buton se întâmplă, imediat ce am apăsat se deschide. E, și atunci doresc și în viața de zi cu zi să se întâmplă treaba asta!
Rafaelo Varga: Deci, practic vrem ca atunci când cerem ceva, nu suntem obișnuiți să așteptăm, ci vrem instant.
Rețeta singurătății
Părintele Teologos: Da. Și asta este, asta este rețeta singurătății. De ce? Pentru că eu vreau în clipa în care am apăsat pe buton să se deschidă WhatsApp-ul. Da, și eu vreau în clipa în care am apăsat pe buton, eu știu, iubita mea, soția mea să sară în sus. E, nu se poate! Stai puțin, că este și ea om! Încet! Și dincolo de asta, nu care cumva trebuie și tu să te jertfești pentru ea, nu care cumva trebuie și tu s-o ajuți pe ea!
Problemele de ordin mintal ale tinerilor
Rafaelo Varga: V-am ascultat, ați zis și m-am regăsit în acest lucru. Ați zis ieri, ați vorbit un pic despre principalele boli pe care le au tinerii din ziua de astăzi, și una dintre acestea e: boala mintală, boala singurătății, sau problemele de ordin mintal – sunt cele mai întâlnite…
Părintele Teologos: Pandemic, sunt pandemia.
Rafaelo Varga: În rândul tinerilor. Da. Și chiar chiar vreau să vorbesc despre… să vorbim un pic despre chestia asta, că mie mi se pare…, uitați, am citit un… o știre: o tipă din Spania, tocmai ce.. nu, din Elveția, tocmai ce a primit acceptul să fie eutanasiată, consideră că nu mai are fericire, nu mai are bucurie în viață și vrea să-și încheie socotelile cu viața. Și motivarea ei a fost așa: mai bine m-a ajutat să mă sinucid, să mor cu injecție, decât să mă arunc de pe balcon și poate să mai omor pe cineva în timpul căderii mele. De ce? Parcă, nu știu.. Și chiar există, deci nu e o falsitate tristă; noi avem de multe ori – tinerii din ziua de astăzi tristeți și supărări,așa, poate nefondate, poate dacă supărarea mea v-o expun dumneavoastră spuneți „Doamne, copile, ce-i cu supărarea asta!” Da chiar în sufletul nostru noi chiar avem…
Părintele Teologos: Da, evident. Pentru că, îi lipsește Dumnezeu! Lipsește Dumnezeu. Omul este chip și asemănarea lui Dumnezeu. Și pentru că este chip și asemănarea lui Dumnezeu, numai Dumnezeu poate să-l împlinească. Scopul oglinzii este să reflecte arhetipul, adică se reflecte pe… pe cel pentru care este făcută oglinda! Ei, în clipa în care dispare cel pentru care este făcută oglinda, adică dispare Dumnezeu, în clipa respectivă oglinda nu își mai are sensul.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Și omul simte când mai are sens în clipa care dispare Dumnezeu. Lipsa de sens este boala ateului, lipsa de sens este boala ateului. Ei, și …din cauza asta se ajunge aici. Și una din marile probleme, marile probleme astăzi este, într-adevăr, că tinerii numai au sens, pentru că nu mai au credință în Dumnezeu. Mai demult în prima perioadă de înflorire, dacă dorești, a ateismului exista sensul că da, să fac bani, să faci nu știu ce, dar omul își dă seama că sensul lui nu poate să fie materie, că omul este deasupra materiei și din cauza asta nu-l împlinește cu nimic; cu toate că generația asta este generația cea mai avută…
Rafaelo Varga: Generația Z, Z – ne numim…
Părintele Teologos: Z… Ok,ok…
Rafaelo Varga: Ăștia suntem cei mai…care avem cele mai multe, dar parcă și suntem și cei mai puțini…
Părintele Teologos: Așa e. Și cei mai pesimiști.
Rafaelo Varga: Exact!
Materia nu ține locul lui Dumnezeu și nu împlinește persoana
Părintele Teologos: Cei mai fără sens. Acolo e problema cea mare: De ce? Pentru că, o dată cu cu introducerea materiei în universul nostru interior, universul interior este ăsta: pui materie multă multă multă pleacă Duhul, pleacă Dumnezeu, pleacă Dumnezeu. Și atunci omul,bineînțeles, nu mai găsește sensul – de care sensul să am eu … câtă materii să am? Nu există niciun sens! Ei, și pentru că nu există, nu există sens, nu există dragoste, pentru că dragostea vine de la Dumnezeu, atunci într-adevăr omul se întreabă: de ce să mai trăiesc? Și aici într-adevăr trebuie să intervină Biserica, aici într-adevăr trebuie să intervină exemplul bun, aicea într-adevăr trebuie să intervină omul ca și sursă de iubire.
Rafaelo Varga: Păi și cum…eu vreau să vă întreb așa: că sunt vocea tinerilor – în momentul ăsta îmi iau acest titlu. Sunt foarte mulți, părinte, care nu…nu mai au …nu mai au nicio treabă cu biserica. Cum poate un preot să vină, sau un călugăr, sau un creștin, să vină să-i spună unui tânăr: am eu soluția pentru problemele tale, soluția ta este la biserică sau …vindecarea ta, sau măcar hai să vezi cum este, cum poate să…
Părintele Teologos: Cum poate, cum poate să rezolve treaba asta?
Rafaelo Varga: Da, cum poate? Și cum poate un părinte sau un creștin să meargă în viața unui tânăr, care este împotrivit din toate punctele de vedere.
Părintele Teologos: Întâi de toate, părintele respectiv trebuie să-l înțeleagă pe tânărul respectiv – adică să știe prin ce trece; adică să știe ce înseamnă: trap, manele, să știe…
Rafaelo Varga: Trebuie să asculte un pic, să vadă cu se ce mănâncă acel…
Părintele Teologos: Evident! După care, să știe că tânărul suferă de singurătate; să știe că ce l-a adus acolo, l-a dus …Da, ok, ateismul, dar de ce a devenit ateu? Nu care cumva a fost scandalizat de ceva?
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Nu care cumva a fost, a avut o imagine falsă a unui Hristos fals, a unui Hristos al banilor, a forței, a urii?
Depresia și credința în Dumnezeu
Rafaelo Varga: Dar credeți că credința sau întoarcerea la Dumnezeu poate să fie un tratament sau o vindecare pentru depresie?
Părintele Teologos: Evident,evident!
Rafaelo Varga: În momentul în care tu crezi că numai ai nicio șansă?
Părintele Teologos: 100% 100%. Deci… Sfinții Părinți vorbesc despre akedie, vorbesc despre urât, da… boala urâtului, boala akediei care, desigur că este cea mai periculoasă, unele dintre cele mai periculoase – și vorbesc și despre tratament. Ei, deci în clipa în care preotul este conectat la realitatea tânărului, îl înțelege și îi vorbește pe limba lui, atunci tânărul va rezona.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Dacă însă, preotul … sau mă rog, omul bisericii, este deconectat și nu știe ce vorbește…
Rafaelo Varga: Sau poate trăiește într-o falsă impresie.
Părintele Teologos: Evident! Și mai ales poate să fie agresiv: tu satană huo… Știi? Sau așa… acolo e o problemă foarte mare. Trebuie să-i arate tânărului că este de partea lui. Că este cu el, și nu și nu împotriva lui, adică chiar și de dragul lui Hristos! Să spun o fază: cineva, un tânăr… un metalist…
Un exemplu
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Așa…l-a găsit pe Hristos, i-a explodat inima de bucurie și s-a dus la biserică. Bineînțeles, cum s-a dus la biserică? S-a dus la biserică cu pletele în vânt, așa, și un tricou cu Nightwitsh. Așa, ok. S-a dus acolo, babele pompieri din biserică – adică mă rog, doamnele în etate – care încearcă să asigure ordinea…..
Rafaelo Varga: Criticii bisericii…
Părintele Teologos: Așa, da…ok. Tu…huo.. porcule, marș afară, satană … bun. Praful și pulberea s-a ales de inima lui și s-a dus bineînțeles: unde? Într-o rockotecă, la un bar.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: S-o îmbătat, s-o făcut criță, o vomat pe jos…. barmanul și-a dat seama că ceva s-a întâmplat rău de tot cu el, așa, i-au spălat, i-au șters voma de pe jos, i-a dat și un pahar din partea casei și i-au zis: Băi ortace, unde locuiești? Unde stai? Și ăsta a zis: aici la două, trei străzi, zice. Nu contează. Hai că mergem împreună, te ducem. Și l-au dus efectiv, așa, acasă.
Bun. Și vine tânărul respectiv și zice …părinte, eu acuma unde să mă duc? La Biserică unde s-au comportat așa cu mine sau la rockotecă, la bar unde s-au comportat așa cu mine? Înțelegi?
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos:T otdeauna cel care iubește mai mult e mai mare! La bar, desigur, că au fost foarte multe distorsiuni, dar totuși l-au iubit, totuși a existat o formă de iubire, evident! Că puteau să, puteau să cheme bodyguarzii și să…
Rafaelo Varga: Să-l arunce de acolo….
Cine iubește e mai mare
Părintele Teologos: Sigur! Evident! Ei, deci trebuie să avem mare mare grijă că nimeni n-a venit tras de urechi la Hristos! Întotdeauna cu dragoste! Și întâi de toate, chiar exemplul lui Hristos, adică Hristos Atotputernic fiind. Da?… Putea să… ce să zic…, să blesteme, ferească bunul Dumnezeu, să facă și așa mai departe, ca și cu smochinul să-l usuce și gata.
Rafaelo Varga: Deci practic, din ceea ce ziceți dumneavoastră aici, e că aparența poate de multe ori să înșele și poate că și cel care ajunge în biserică nu este la întâmplare acolo.
Părintele Teologos: Niciodată!
Rafaelo Varga: Adică, cine știe misiunea cui va fi prezența acelui tânăr sau acelui om în biserică, cu plete sau nu, dar poate că inima lui e total…
Părintele Teologos: Da, inima lui este acolo, pentru că l-a chemat Dumnezeu. Și din cauza asta, vezi inchiziția, a fost o mare mare greșeală în catolicism, mare greșeală care arată, mă rog și arată și …faptul…
Rafaelo Varga: Și are repercusiuni și acuma.
Părintele Teologos: Da, da pentru că oamenii sunt, sunt… deci foarte mulți oameni nu cunosc ortodoxia, de fapt…
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Se scandalizează de trecutul catolic: inchiziție, cruciade, indulgențe, bani, manipulări și așa mai departe, care în ortodoxie nu există așa ceva din punct de vedere sistemic…
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Niciodată nu a fost așa ceva. Ei, și în clipa în care îi spui tânărului: te înțeleg, sunt alături de tine orice s-ar întâmpla… Și când spun: te înțeleg, te iubesc pe tine nu fapta ta, și hai să vedem cum te pot ajuta, în clipa respectivă îți zice tânărul: Ok. Let’s do it! – Hai să o facem!
Rafaelo Varga: Corect! Corect, corect.
Părintele Teologos: Și atunci… există rezultate.
Rafaelo Varga: Le-ați indica tinerilor care, nu știu, sunt practicanți, merg la biserică, au un suflet bun sau așa, nu știu, să-i primească, să aibă deschidere față de cei care sunt mai rebeli sau care sunt noi, pentru prima dată în biserică, să vorbească cu ei…
Părintele Teologos: Să zâmbească. Da, da, da, da…
Rafaelo Varga: Să îi ia cu vorbă bună. Poate cu un zâmbet. Eu cred că acest lucru schimbă. De câte ori n-am fost într-o biserică nouă și parcă aș fi vrut să văd pe cineva primitor.
Părintele Teologos: Așa este. Ajută enorm treaba asta și ajută enorm să vorbească cu ei ca și cu niște adulți, ca și cu niște oameni normali.
Rafaelo Varga: Adică să nu fie tratați infantili, chiar dacă…..
Părintele Teologos: Nici infantili și nici lepros…
Rafaelo Varga: Da, da, da…
Părintele Teologos: Nici infantili și nici lepros…
Rafaelo Varga: Că mă gândesc, aici, în ceea ce spuneți dumneavoastră, mă gândesc la cel care stătea în dreapta lui Hristos, care era foarte foarte păcătos…
Părintele Teologos: Evident!
Rafaelo Varga: Și totuși …prin faptul că i-a părut rău, l-a luat în…
Părintele Teologos: Da. Și prin că faptul că a fost sincer față de Hristos.
Rafaelo Varga: Deci nu se știe niciodată cât poate să învețe creștinul de la cel care vine în biserică…
Părintele Teologos: Evident!
Rafaelo Varga: Și apoi la rândul său….
Un exemplu despre taina persoanei. Lumina necreată
Părintele Teologos: Eu știu un mare rapper, nu traper, un mare rapper … foarte, foarte creștin omul, foarte creștin și foarte iubitor de Dumnezeu, nu spun pe cameră despre cine este vorba.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Așa, care el, bineînțeles el înainte era: cu droguri, cu toate alea…
Rafaelo Varga: Cu de toate, da.
Părintele Teologos: Cu de toate. Ok, așa… și l-a găsit pe Hristos – cum? Mergea în București, ziua în amiaza mare, pe stradă, și a văzut un copil de țigan, în lumina necreată. Lumina Harului lui Dumnezeu, ziua în amiaza mare.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Când l-o văzut, pentru că în clipa, în care cineva are experiența luminii necreate, în clipa respectivă nu numai că ceea ce vede este fenomenal, ci și simte ca pe un lucru care îi transformă toată existența. Și când a văzut pe puradel, așa că era în lumină necreată și el mergea pe stradă, el nu știa, rapper-ul ăsta l-o întrebat: De unde vii? Adică, era total depășit de situație, îți dai seama! Pentru prima dată vedea în viața lui, că el era cu drogurile, nu era…
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: De unde vii? Și ….micul țigan a spus: m-am împărtășit pentru prima dată în viața mea.
Rafaelo Varga: A, frumos!
Părintele Teologos: Da! M-am împărtășit pentru prima dată în viața mea. Și acest lucru l-a schimbat total, bineînțeles și pe copil, dar bineînțeles l-a schimbat și pe acest artist, care la ora asta cântă …
Dumnezeu are o relație personală cu fiecare dintre oameni. Despre iubire
Rafaelo Varga: Creștin.
Părintele Teologos: Creștin. Da, sigur, și este…
Rafaelo Varga: Foarte frumos! Vedeți? Deci, niciodată nu știi cum Dumnezeu îți poate vorbi…
Părintele Teologos: Nu se există! Niciodată!!
Rafaelo Varga: Și oricum, mai cred că nimănui nu le vorbește… adică nu s-a întâmplat să vorbească la fel în două cazuri.
Părintele Teologos: Dumnezeu, totdeauna are o relație pur personală…
Rafaelo Varga: Cu fiecare creștin…
Părintele Teologos: Cu fiecare creștin și din cauza asta….
Rafaelo Varga: Deci vă dați seama? Are câte o relație personală cu 8 miliarde de oameni.
Părintele Teologos: Cu toată umanitatea – și din trecut, și din prezent, și din viitor. Toți. Din această cauză se spune: „Se botează robul lui Dumnezeu, Ion”; „Se împărtășește robul lui Dumnezeu, Vasile”, pentru că are o relație pur personală cu fiecare dintre, dintre dintre noi.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Și Dumnezeu are o iubire fără compromisuri. El este ca și tatăl fiului risipitor, care-l așteaptă fără reproș.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Reproșul omului, durerea omului este când se apropie de această lumină imensă a iubirii lui Dumnezeu și se vede pe sine cât este de neconform cu această iubire. Ca și cum în clipa în care tu iubești la maxim, o fată, ea… o vezi în cea mai frumoasă rochie de mireasă, cea mai albă, cea mai pură și este, e…sublimul și tu ești plin de noroi.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Deci și ea te așteaptă cu brațele deschise, te așteaptă cu brațele deschise, cu toată capacitatea iubirii sale. Ăsta este Dumnezeu! E, te așteaptă cu toate capacitatea iubirii Sale și tu vrei să te apropii, dar vezi că ești plin de noroi și te autocenzurezi cumva, te oprești tu.
Și eu chiar știu o experiență foarte duhovnicească cu cineva, care a murit, și a avut chiar experiența asta duhovnicească și a zis: Doamne, nu pot, nu pot, aș dori…nu pot, ajută-mă! Și atunci l-a ajutat Dumnezeu, i-a pus înapoi sufletul în trup, și a revenit și ne-a povestit toată…
Rafaelo Varga: Ce frumos!
Părintele Teologos: Da. Asta. Bun. Într-adevăr să știți că este jurnalist, că nu știu dacă ați observat, că a început el să îmi pună întrebări! Eu m-am dus pe jocul tău, nu te-am oprit…
Rafaelo Varga: Da…
Părintele Teologos: Nu te-am oprit pentru că într-adevăr asta arată universul tău interior și arată preocupările tinerilor.
Rafaelo Varga: Vroiam să, adică…
Părintele Teologos: Zi, zi, zi…
Rafaelo Varga: Am pus întrebări la care voiam eu răspuns și…
Părintele Teologos: Da, sigur, sigur.
Rafaelo Varga: Oarecum profitam de chestia asta pentru că sunt sigur … în timp ce puneam întrebarea mă gândeam că, poate aveți și public tânăr.
Părintele Teologos: Evident că avem și public tânăr! Păi, din cauza asta am lăsat presa deoparte și vorbim de problemele tinerilor!
Rafaelo Varga: Și atunci, am zis să vorbim despre treaba asta. Dar acum v-aș mai întreba încă o chestie, părinte…
Părintele Teologos: Zi!!
Delicatețea de a dărui iubire
Rafaelo Varga: Ok! Cei care chiar vor să se schimbe, dar li se pare că, știți că vorbește în Biblie, am mai citit acolo și spune despre dragostea lui Dumnezeu, care ea va exista cât timp noi trăim pe pământ, Dumnezeu e cu noi și ne dă șansa de a ne schimba.
Părintele Teologos: Și nu numai, în veșnicie.
Rafaelo Varga: Bun. Exact. Că este o dragoste infinită. Bun. Dar cei care, poate nu mai simt deloc dragostea lui Dumnezeu; poate sunt în prăpastie, poate nu… nu știu, sunt în cel mai negru punct al lor. Tineri, la tineri mă refer, că în ziua de astăzi suntem la …mie mi-a rămas foarte mult întipărită acea dramă a femeii care aștepta, a tinerei că avea 25 de ani, are 25 de ani și acuma pe 20 și ceva aprilie urmează să fie, să fie ucisă, eutanasiată. Și tot mă gândeam la oamenii aceștia care chiar nu mai au nicio speranță, cum poate un creștin să… nu știu…să-i arate…
Părintele Teologos: Să stea acolo!
Rafaelo Varga: Să aibă răbdare.
Părintele Teologos: Be there! – Să fii acolo! Să stea acolo și să-i dea dragoste, să vorbească cu ea! Orice! Adică, aproape orice. Da, bine nu o să împingi…
Rafaelo Varga: Deci să intre oarecum în mintea acelui om….
Părintele Teologos: Da, da, da…
Rafaelo Varga: La nivelul…
Părintele Teologos: Ce mai faci? Cum o duci? Ești bine? Ești foarte frumoasă astăzi, știi?
Rafaelo Varga: Eu cred că, cred că acestor tineri le lipsește și …această întrebare…
Părintele Teologos: Dragoste, dragoste, dragoste.
Rafaelo Varga: Da, dragoste dar transpusă prin întrebări. De exemplu: Ce mai faci?
Părintele Teologos: Sigur! Da, da.
Rafaelo Varga: E un semn de dragoste și de interes!
Părintele Teologos: Evident!
Rafaelo Varga: Îți pasă de acel om!
Părintele Teologos: Sigur! Tu ești important pentru mine! Vezi cât de important suntem noi pentru Hristos!
Rafaelo Varga: Da, da.
Părintele Teologos: Niciun alt om nu este atât de important pentru alt om, cât este important pentru pentru Dumnezeu atotputernic! Care, evident, Dumnezeu fiind atotputernic, perfect de sine existent nu are nevoie de oameni! Dar oamenii sunt total importanți pentru Dumnezeu… dragostea lui Dumnezeu.
Rafaelo Varga: Dar credeți că poate, oarecum, un om care nu are nicio treabă – mă refer la tineri, pentru că în rândul tinerilor, mi se pare că sunt cei care sunt cel mai mult despărțiți de biserică în momentul de față…
Părintele Teologos: Și din cauza asta, în rândul tinerilor este cea mai mare rată de suicid.
Rafaelo Varga: Exact.
Părintele Teologos: Groaznic!
Rafaelo Varga: Și cea mai mare rată de problemă mintală…
Părintele Teologos: Evident! Sigur!
Rafaelo Varga: Dar, părinte, când e un tânăr care poate abia a ieșit dimineața din club, poate e vai și amar de el, nici nu știe pe ce lume e, și vede creștinul care iese din biserică. Dar poate creștinii… Eu sunt cu mine, cu Dumnezeu și așa, aș vrea să dăm un mesaj pentru tinerii creștini. Cum pot ei să se aplece? Să …eu cred că e mai de apreciat un tânăr care nu stă neapărat în zona lui de confort, ci care se duce în misiune, care vorbește cu un…
Părintele Teologos: Sigur. Maica Siluana. Maica Siluana își lua în spate rucsacul…
Rafaelo Varga: Da…
Părintele Teologos: Să avem rugăciunile ei, că s-a dus la Domnul!
Rafaelo Varga: Doamne ajută!
Părintele Teologos: Și se băga, se băga în catacombe. În metrouri, la boschetari, la aurolaci și așa mai departe și le dădea de mâncare. Acuma eu nu spun tinerilor, poate că nu au curajul ăsta, nu au vâna asta a Maicii Siluana, așa. Ea făcuse făcuse astea înainte să devină monahie.
Rafaelo Varga: Ok…
Părintele Teologos: Da.
Rafaelo Varga: Deci, încă un motiv de apreciat!
Părintele Teologos: Da, da, da. Dar, în clipa în care, în clipa în care îl vezi pe cineva…
Rafaelo Varga: Neajutorat.
Părintele Teologos: Neajutorat, dă-i un zâmbet, dă-i o bucată de pâine sau… fă o legătură cu el. E adevărat, că, dacă ți-e frică nu zic să te arunci cu.. eu știu, cu capul înainte, dar…
Rafaelo Varga: Dar oricum, dacă ți-e frică…
Părintele Teologos: Iartă-mă, puțin!
Rafaelo Varga: Da…
Părintele Teologos: Ceea ce este foarte important, este aici: Nu rejecta! Adică, în clipa în care vine unul la biserică și se scobește în nas sau fluieră în biserică – hai să folosesc expresia consacrată; – nu te uita urât la el! Înțelege-l!
Rafaelo Varga: Dar nici nu trebuie încurajat acest lucru.
Părintele Teologos: Evident, nu trebuie încurajat! Trebuie cu mult zâmbet și cu multă dragoste, întâi de toate să-i câștigi dragostea, să vorbești cu el; sau de exemplu: dacă vine unul în biserică – hai să nu mergem la extreme cu fluierat în biserică – vine unul în biserică cu haina strânsă, adică are geaca și o are strânsă la mijloc.
Rafaelo Varga: Adică lipsit de respect.
Părintele Teologos: Sigur, acest… nu se vine așa în biserică! Ei, dar, cum spuneam, nu zici tu: bă de acolo…ia …ce, cum îți permiți? Ce frumos! Ce mai faci? Cum o duci? Și așa mai departe… pentru prima dată la noi? Știi?
Rafaelo Varga: Ce frumos!
Părintele Teologos: Da, după care discuți cu el și la un moment dat… știi? – la noi e obiceiul… na, noi suntem mai retrograzi așa, la noi e obiceiul să…
Rafaelo Varga: Adică, să faci și autocritică, practic să-i arăți …
Părintele Teologos: Da, da, da înțelegi? Nu zici tu: boule…e, nu se face așa.
Rafaelo Varga: Deci practic, încă odată acel proverb: ,,Tonul face muzica”- poate schimba foarte mult.
Părintele Teologos: Da, evident! Și e vorba, încă odată, e vorba de această energie a iubirii; De ce? Pentru că sufletește se hrănește cu iubire. În clipa, în care eu, eu ejectez împotriva ta ură,îl chircești pe celălalt,îl distrugi și mai tare. El este deja distrus, este deja …cum îi spune?- suferă de inaniția iubirii…
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Este rahitic. E, mai dai și tu una…îl schilodești total.
Rafaelo Varga: Deci, practic toată intenția bună pe care a avut-o, se pierde e drum.
Părintele Teologos: Da,da. Că, de fapt ce se întâmplă? Sunt oameni care sunt … sunt în biserică – acuma nu vreau să judec, și nu știm ce e în inima oamenilor – dar există acest fenomen, sper să nu existe. Că sunt oameni în biserică, care ei de fapt, nu-și lucrează virtutea, adică nu se luptă în biserică să aibă o inimă iubitoare, ci pur și simplu sunt acolo, mă rog, dintr-o mulțime de motive, și devin foarte duri. Pentru că, au încredere în sine și devin foarte duri și atunci …în clipa în care vine un astfel de tânăr, găsesc o țintă foarte facilă, pentru a-și exprima duritatea: A, ăsta, a… păi… foarte greșit.
Rafaelo Varga: Pentru că, poate e și mai slab decât el,
Părintele Teologos: Da, da, da… Sigur, da, da…
Rafaelo Varga: Nu are învățătura pe care, cel care consideră că el e sfânt, o are…
Părintele Teologos: Exact.
Rafaelo Varga: Și atunci de aceea…
Părintele Teologos: Se vede, și atunci clar, clar mă îndreptățesc pe mine să fiu dur. Nu! Nu ești îndreptățit niciodată să fii dur! Niciodată!
Rafaelo Varga: Important! Important de știut asta.
Părintele Teologos: O să fii dur doar în clipa în care îl legi pe celălalt cu lanțul de aur al iubirii tale! Adică, ai dat foarte multă iubire…
Rafaelo Varga: Ce frumoasă forță de schimbare! Sau poți să nu fii niciodată dur, și să fii …nu știu …întruchiparea milosteniei și atunci…
Părintele Teologos: Da, așa este. Dar,dar uneori trebuie să existe duritate, mai ales când e vorba de o relație pe verticală…
Rafaelo Varga: Ok.
Părintele Teologos: Adică, părintele cu copilul: vezi, mai demult, părinții erau duri, dar erau duri în sensul că …autoritari, în sensul că erau toată ziua cu copiii! Copiii, ei erau plini de iubirea lor: știau că tata iubește, și atunci tata zicea: bă, stai bine cu scaunul? Zi sărut mâna la doamna! Știi? În timp ce copilul făcea treaba asta, îi era frică să piardă iubirea tatălui, care exista, și atunci: Sărut mâna! Înțelegi? Se învăța! Pe când astăzi nu se mai poate face treaba asta, din păcate, pentru că nu mai există iubire.
Rafaelo Varga: Păi astăzi, părinte, nu ați văzut că toți încearcă cum să nu-l mai traumatizeze pe copil prin a țipa la el, prin a explica, prin a-l… nu știu, încearcă să… încercăm să nu mai traumatizăm deloc copii, și nu e, nu spun că…
Părintele Teologos: Asta este extrema cealaltă.
Rafaelo Varga: Da, exact. Eu nu zic, toată lumea ia cărți și învață despre parenting, despre cum să faci…
Părintele Teologos: Greșit!
Rafaelo Varga: Să fie bine, când colo, te poți duce la o mamă care are 10 copii, cum spuneați aici…
Părintele Teologos: Exact.
Rafaelo Varga: Și vezi exact care-i creșterea adevărată.
Biserica – păstrătoarea tradiției – Biserica este viitorul!
Părintele Teologos: Așa este, așa este.Tradiția, verificată și răsverificată în timp.
Rafaelo Varga: Desigur adaptată la nevoile din ziua de astăzi.
Părintele Teologos: Sigur! Evident!
Rafaelo Varga: Că mie mi se pare că e foarte greu să fii părinte în ziua de azi.
Părintele Teologos: Depinde. Dacă ești în biserică, nu e greu.
Rafaelo Varga: A, uite! Da!
Părintele Teologos: De ce? Pentru că biserica este păstrătoarea tradiției, păstrătoarea sfintei tradiții.
Rafaelo Varga: Da.
Bolile de nervi și cauzele comportamentale
Părintele Teologos: Biserica cu asta se se ocupă. Caracterul pandemic al bolilor de nervi este foarte important și Biserica trebuie să se ocupe cu asta. De ce? Pentru că bolile de nervi au cauze comportamentale.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Sigur, că sunt și boli de nervi care au cauze mecanice: s-a lovit unul la cap, sau mă rog, anumite dezechilibre chimice…
Rafaelo Varga: Neurologic acolo.
Părintele Teologos: Sigur, da. Dar pe primul plan, marea masă a bolilor de nervi au cauze comportamentale.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Adică gândul greșit, care naște fapta greșită, de acolo încolo se duce la vale, ca un bulgăre se rostogolește.
Rafaelo Varga: Bun.
Viitorul – tinerii. Strategii de comunicare
Părintele Teologos: Deci, Biserica este viitorul fiule! Biserica este viitorul! Da. De fapt, cum vezi tu viitorul? M-am trădat acum, am spus eu cum văd eu viitorul. Spune tu: cum vezi viitorul?
Rafaelo Varga: Cum văd eu viitorul, în ceea ce privește credința? Sau…?
Părintele Teologos: Nu, nu, nu. În ceea ce privește tinerii. Și credință, bine și credința. Ok, hai.
Rafaelo Varga: În primul rând …ca să fiu foarte sincer, că asta ne caracterizează în acest interviu, nu cred că trebuie făcută revoluție și nu mă refer la revoluție prin violență, ci trebuie Biserica să vină cu o altfel de strategie prin care să atragă tinerii pentru că mi se pare că-i pierde tot mai mult și pe veci. Mie mi se pare că tinerii din ziua de astăzi nu prea mai au nicio legătură cu Biserica sau sunt tot mai puțini aceia care au o legătură cu Biserica…
Părintele Teologos: Depinde, depinde de…
Rafaelo Varga: Și de zone și de învățături…
Părintele Teologos: De zone și de poziție socială, da …
Rafaelo Varga: Da eu mă raportez acum la București.
Părintele Teologos: Sigur, eu sunt de acord cu tine. Adică, e nevoie de o strategie de comunicare de…
Rafaelo Varga: Exact! Eu cred că ar trebui de exemplu: Biserica să meargă acolo unde sunt tinerii.
Părintele Teologos: Da, camerele…
Rafaelo Varga: Exact. Asta da, da. Să te duci acolo în zona de social media, să te duci în zona de …nu știu, unde sunt tineri, unde își petrec tinerii… nu să te duci în cluburi să zici: Uite, eu sunt popa! Nu! Dar să te duci acolo unde știi că ei sunt și să vii cu strategii în așa fel încât să-i atragi: prin iubire, prin înțelegere, să …oarecum să explici prin comunicare, strategie de comunicare că Biserica n-a rămas învechită, că Biserica nu e tot cu…vai, vine iadul și Raiul. Da, e și așa, dar altfel. Adică pe tânăr poți să îl atragi prin strategia lui de comunicare pentru că…
Părintele Teologos: Pe limba lui.
Rafaelo Varga: Exact. Da. Pentru că acuma s-au schimbat vremurile și mi se pare că satana și-a …nu știu…schimbat și modalitățile prin care îi atrage pe tineri și sunt tot mai, nu știu cum…
Părintele Teologos: Sofisticate,da.
Rafaelo Varga: Mai cu miere. Așa. Mai cu zahăr, mai cu tot ce vrei … și atunci Biserica are practic încă o concurență mai mare, sau mai neloială, dar chiar și așa nu e imposibil, dacă va găsi o strategie biserica…
Părintele Teologos: Nu este, nu este imposibil. Strategia…e adevărat că trebuie să existe strategie aplicată, de care vorbești…
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Dar strategia numărul 1 știi care e?
Rafaelo Varga: Hristos.
Părintele Teologos: Hristos. Sfințenia, unirea cu Hristos.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Trebuie să producem sfinți. Și chiar mă rog pentru tine să fii primul sfânt jurnalist.
Rafaelo Varga: Să știți că sunt foarte mulți jurnaliști care chiar sunt aplecați pe…
Părintele Teologos: Știu, știu.
Rafaelo Varga: Spre Biserică, deși noi părem așa poate rupți de realitate sau poate prea răi, nu prea răi, poate insensibili, noi mai ales cei care suntem la știri, să știți că mă uit la știri și mi se întâmplă de multe ori să văd cazuri de nu știu: unul i-a dat foc uneia. Și chiar chiar mă mișcă, adică sunt… deși…
Părintele Teologos: Să te rogi, să te rogi pentru ce-l aflat în suferință.
Rafaelo Varga: Da.
Părintele Teologos: Și o să vezi, o să vezi că Dumnezeu să îți dea mare har, și o să-ți dea știrile … astfel încât să te valideze.
Rafaelo Varga: Da,da,da.
Părintele Teologos: De ce? Pentru că faci fapte bune. Crești iubirea în Univers. Și dacă te rogi acolo să vezi că o să ai mare mare succes!
Rafaelo Varga: Mulțumesc, părinte! Doamne ajută!
Părintele Teologos: Să ajute bunul Dumnezeu!
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
4 Comment
Despre „Problemele tinerilor cu tinerii – Rafaelo Varga, p. Teologos” . Singura sansa a acestor tineri sunt preotii. Preotii trebuie sa-i capteze, prin organizatii, inca din gradinita…Si sa-i duca pana la maturitate…, adica pana la terminarea liceului. Si daca reusesc sa capteze macar 30% dintre ei, Romania va avea asigurat viitorul. Cred…
Organizația este Biserica însă într-adevăr este nevoie de o abordare mai organizată în cadrul Bisericii. De exemplu, activități duminica după slujbă.
Da, aceste activități ar fi minunate chiar și pentru adulți și mai ales bătrâni!
Usor de vorbit, foarte greu de facut!! Depinde esential de credinta parintilor, cum se ocupa de cresterea copilului, cei 7 ani de acasa, cei care n-au credinta, sanse aproape zero sa directioneze altcineva un astfel copil pe calea Bisericii. Daca fortezi nota, mai rau este! Daca de mici li se preda educatie sexuala in scoli, ce crezi ca poti face?! Chiar si cu o educatie buna, majoritatea cand cresc intra in anturaje, griji ale vietii, dorinta de a se afirma profesional si de a avea o stare materiala buna, tot se viclenesc, insa gustandu-L pe Hristos de mic, candva se vor intoarce la Hristos. Singura sansa este ca parintii sa se roage mereu pentru copii! Vezi exemplu Sf. Cuvioasa Monica, mama Fericitului Augustin, Dar cati parinti crezi ca sunt dispusi vor face asta?