Sfântul Ilie – p. Pimen Vlad

Urmăriți pe părintele Pimen Vlad care povestindu-ne viața Sfântului Profet Ilie ne oferă și alte învățături duhovnicești.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

O mare binecuvântare de la Maica Domnului 

Iată, dragii mei, că ne vedem iarăși! M-am băgat în pădurice. Încă avem ceva lucrări acolo jos și mai este zgomot. Și aici avem o mică turbină pentru apă și chiar dacă se cam aude oleacă, nu mă duc mai departe în pădure. Acum e un zgomot cât de cât mai natural, cum curge apa. Azi am avut mare binecuvântare de la Maica Domnului, după două luni de secetă, care-i firească la noi în Athos, trei luni, patru luni să nu plouă vara, să dea o mică ploiță, așa timp de vreo trei ore. Așa cum se zice, o ploaie ușoară ca o binecuvântare. Nu a fost ploaie mare, dar în timp de trei ore câte un pic picurând, cel puțin stratul de deasupra a fost umezit și o curățat și atmosfera și o împrospătat-o un pic.

Chiar dacă în alte părți, nu în Athos, mă refer la Europa, în mai multe locuri o dat cu gheață, am înțeles, ieri, alaltăieri, zilele trecute a rupt, a fărâmat… Chiar mă uitam și mă minunam cât de liniștit o fost la noi. A început de dimineață ușor să picure, de fapt azi noapte o fost un pic și după aia dimineața așa vreo trei ore, ca o binecuvântare, exact ce ne trebuia. Da, vedem cât de buni sunt Dumnezeu și Maica Domnului!

Sfântul Proroc Ilie

Și ce mă gândeam? Zic, hai să vă vorbesc, mai ales că a plouat azi, un pic despre Sfântul Proroc Ilie care, cum se spune, e aducător de ploaie prin rugăciunile și prin mijlocirile lui. Să vorbim un pic despre el! În Sfânta Scriptură se vorbește mult despre el, despre Sfântul Proroc Ilie, cel râvnitor, așa cum se spune. Încerc în câteva cuvinte, cât pot și eu să-mi amintesc, că am și eu memoria mai slabă. Știm că după Solomon, ne întoarcem în Vechiul Testament că acolo e vorba, datorită Sfântului Proroc David și lui Solomon împărăția a fost unită. Dar, de la fiii lui Solomon încolo, s-a rupt împărăția lui Israel în două. Erau 12 seminții, după cei 12 patriarhi ai Vechiului Testament. Și s-or rupt două seminții de-o parte și alte 10 seminții de cealaltă parte.

Poporul lui Israel după moartea regelui Solomon

Cele 10 seminții erau numite împărăția lui Israel, iar celelalte două seminții parcă erau numite împărăția lui Iuda. Peste cele două seminții stăpânea fiul lui Solomon, iar peste cele 10 seminții pe cine au pus ei împărat? Un rob, o slugă de la curtea lui Solomon care a făcut anumite nedreptăți și care a fugit la egipteni. După moartea lui Solomon s-a întors și cele 10 seminții l-au pus împărat. Asta ca să vedem și în timpurile acelea cum erau puși împărații uneori. Deci, cel care făcuse nedreptăți, cel care furase pe acolo, când s-o întors, l-au pus împărat. Și pentru că în legea veche singurul loc de închinare era Ierusalimul, care era sub împărăția lui Iuda, ceilalți trebuiau să vină aici în fiecare an să se închine. Și atunci ce o zis împăratul ăsta, robul, care parcă se numea Roboam.

A zis „Mă, dacă îi las să se ducă la Ierusalim, încet, încet o să se lipească de împăratul de acolo și pe mine o să mă alunge, o să mă ucidă… Ia să găsesc eu o cale prin care să-i atrag să nu se mai ducă la Ierusalim!”. Și atunci s-a hotărât să facă doi idoli mari din piatră, din aur sau din ce i-o făcut el acolo și-a spus „Uite, ăștia-s dumnezeii tăi! De acum aduceți-le jertfă lor, nu vă mai duceți la Ierusalim!”. Știm din Vechiul Testament că poporul evreu foarte ușor cădea în anumite păcate, se abăteau de la Dumnezeu. Continuu avem exemple, imediat ce se ivea ceva care li se părea mai bun, uitau și de Dumnezeu și de tot! Știind lucrul ăsta, împăratul imediat i-a ispitit cu desfătarea trupească și le-a zis că puteau face în jurul acelor zei orice orgie.

Închinarea la idoli

Le-a zis ”Când se sărbătorește zeul, veniți și vă faceți de cap cum vreți voi!” ca să-i atragă cu patimile trupești, cu ospețe, cu tot ce voiau ei. Adică, fără nicio lege, fără nicio pedeapsă cum s-ar zice. În felul ăsta, ușor i-a atras pe toți acolo, iar regele s-a făcut un fel de așa-zis preot al acelor zei și le slujea lor. De acolo a început decăderea poporului lui Israel. Au luat-o în jos încât puțini mai erau cei se închinau la Dumnezeul cel adevărat. În timp, după el și urmașii lui, s-o ajuns la împărăția lui Ahab, pe timpul Sfântului Ilie. Ahab și-a luat o nevastă păgână, așa ca el. O chema Izabela și ea când a venit avea idolii ei. Unul era idolul Bal… și a adus 400 de falși proroci și preoți care se închinau la idolul Bal.

Le-o făcut mare capiște… vă dați seama, ca să trăiască 400 de ăștia, le trebuia un întreg palat. Împărăteasa îi hrănea pe toți și le asigura totul. Era numit ”spurcatul Bal” la care se închinau acolo și la toate zeitățile aduse de Izabela. Acum, Sfântul Ilie se zice că de la naștere a fost ales de Dumnezeu ca proroc. Când s-a născut, tatăl lui o văzut niște bărbați în veșminte albe în lumină, cum au venit la copil și-l hrăneau cu foc și el strălucea de atâta lumină. Atunci tatăl său s-a dus la Ierusalim la părinții care cumva erau cât de cât mai aproape de Dumnezeu, iar unul dintre ei, care avea darul prorocirii, i-o spus ”Copilul ăsta va fi mare proroc înaintea lui Dumnezeu!” și așa a fost. După ce a început să crească, lui nu i-o trebuit nimic din cele lumești.

La rugămintea Sfântului Ilie, Dumnezeu închide Cerul pentru 3 ani

Se ducea prin pustie, se nevoia, se ruga ca un fel de pustnic, am putea spune. Numai în rugăciune, așa a fost viața lui. Îi slujea lui Dumnezeu și când vedea că oamenii nu-s cu Dumnezeu, atâta se aprindea și-L întreba pe Dumnezeu „Doamne, dar cum îi rabzi așa? Nu vezi? Îndreaptă-i, fă ceva!”. Trecând timpul și văzând Sfântul Ilie că nu se schimbă nimic și fiind proroc cu putere multă, încât ajunsese de vorbea cu Dumnezeu, s-o rugat la Dumnezeu și a spus ”Doamne, te rog un lucru! Nu mai da ploaie pe pământ până nu-Ți cer eu!”. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea și se zice că s-o închis cerul nu un an, nu doi, ci trei ani, încât ajunsese în secetă nu numai poporul Israel, dar și țările din jur. Mureau oameni, mureau dobitoace, mureau toate.

Dumnezeu, fiind milostiv, voia să aducă ploaie, dar pentru că i-o ascultat rugăciunea Sfântului Ilie, a spus ”Până nu zice Ilie, nu dezleg cerul ca să plouă!” și a respectat  dorința prorocului. Sunt multe în viața Sfântului, dar eu o să trec doar un pic, așa… Și atunci până la urmă s-a auzit și la Ahab de unde a pornit seceta, de la Prorocul Ilie care a încercat să-l mustre pe Ahab. Sfântul Ilie i-a spus ”Până nu te căiești, n-o să fie ploaie!”. Și i-a mai spus: ”Până când o să șchiopătați de amândouă picioarele? Adică să trăiți în felul ăsta, depărtați de Dumnezeu? Păi, dacă Dumnezeu este bolovanii aceia, zeii aceia la care vă închinați voi, hai să vedem! Ia să urcăm pe Muntele Carmel, tu cu toți prorocii tăi și o să vin și eu să aducem jertfă și să vedem care-i Dumnezeu adevărat!”

Dumenzeu încearcă să îl înduplece pe Sfântul Ilie

Asta s-a întâmplat după trei ani de secetă. Dar mai înainte de asta, pentru că murea lumea și crăpa pământul, care era ca arama și cerul era roșu tot timpul, Dumnezeu, fiind milostiv, ar fi vrut totuși să-și facă milă cu poporul și atunci o încercat să-l facă să se milostivească pe Sfântul Ilie și l-a trimis la un pârâu, un izvor care mai avea apă, pârâul Cedrilor. I-a spus „Du-te acolo că Eu o să trimit corbii să te hrănească!” Se zice că păsările astea dimineața îi aduceau lui Ilie pâine și seara carne. Corbii… care ei se hrănesc cu carne… Așa voia Dumnezeu să înmoaie inima lui Ilie ”Vezi corbii? Nu mănâncă ei, dar vin și te hrănesc pe tine!”. A stat mult timp acolo Ilie, hrănit așa, dar tot nu se îndupleca.

Văzând acestea, Dumnezeu o secat izvorul și i-a spus lui Ilie ”Du-te în Sarepta Sidonului, că am poruncit unei văduve să te hrănească!”.  O plecat Ilie și când a ajuns la poarta cetății a văzut o văduvă care aduna vreascuri. A întrebat-o ce face, iar ea i-a răspuns ”Adun câteva vreascuri, că mai am o mână de făină și trei picături de ulei ca să coc o turtă să mănânc eu cu fiul meu și după aia să murim, că altceva nu mai avem”. Așa a încercat Dumnezeu să-i arate Sfântului Ilie ”Uite, măi! Și văduvele mor și copiii lor, că nu au!”, dar Sfântul Ilie, nimic! Atunci Sfântul Ilie i-a spus ”Du-te și fă o turtă și dă-mi să mănânc că-s venit de la drum lung și sunt flămând și viu este Dumnezeu că făina din vas nu va scădea și uleiul din ulcior nu se va împuțina!”.

Și văduva a făcut după cuvântul lui. I-a făcut o turtă și a văzut că a rămas făină. Și a făcut și pentru ea și pentru fiul ei și oricâtă făină lua, tot timpul rămânea aceeași făină și același ulei. Se zice că Dumnezeu l-a ținut mult timp acolo și în felul ăsta îl hrănea. Dar în același timp, Sfântul Ilie vedea că în cetate mureau oameni și chiar și fiul văduvei s-a îmbolnăvit și a murit. Văduva a venit la Sfântul Ilie și l-a rugat, iar Sfântul Ilie, după ce s-a rugat la Dumnezeu, o suflat de trei ori asupra lui și l-a înviat. Atunci văduva s-o încredințat și mai mult că Sfântul Ilie era un mare proroc. Se spune că de fapt, fiul văduvei era Iona, care mai târziu a ajuns proroc și s-a dus în cetatea Ninivei să prorocească. Ați înțeles?

Preoții idolești și Sfântul Ilie se roagă pe rând pentru venirea ploii

Revin acum unde rămăsesem, când Dumnezeu a spus ”Gata, trebuie să dau ploaie că nu se mai poate așa, chiar moare toată lumea!”. Așadar, Sfântul Ilie s-a întâlnit pe munte cu Ahab, cu toți idolii și preoții lor idolești și cu tot poporul. O cerut Sfântul Ilie să aducă doi viței și le-o spus „Pentru că voi sunteți mai mulți, luați un vițel, pregătiți jertfa, dar nu puneți foc și rugați-vă voi la Bal, la toți zeii voștri să vă coboare foc din cer să mistuie jertfa”. Au început ăia să strige, să urle de dimineață până la amiază, iar sfântul Ilie se distra pe seama lor și zicea „Băi, strigați mai tare, poate doarme, poate e la o petrecere, poate-i ocupat și are ceva de lucru și nu vă aude!” și ăia strigau mai tare și se înțepau cu săbiile, se tăiau și se băteau până cădeau jos.

Spre amiază sfântul a zis ”Ei, gata, vă ajunge! Dați-vă deoparte, ați urlat mult și degeaba! A venit timpul jertfei mele!” și văzând că nu au nicio șansă toți s-au liniștit și s-au dat deoparte. Sfântul Ilie o pregătit 12 pietre, numărul seminției lui Israel, o poruncit să se sape un canal roată și apa pe care o aveau adusă cu ei s-o toarne acolo în jurul jertfei și a pus jertfa deasupra și a turnat apă și pe ea. I-a dat pe toți la o parte și le-a zis să ia aminte. Apoi și-o ridicat mâinile la rugăciune și s-a rugat la Dumnezeu ca să cunoască tot poporul pe Dumnezeul adevărat. Și în momentul ăla a coborât foc din cer, o ars toată jertfa, vițelul, și toate pietrele acelea și apa dimprejur. Totul a fost mistuit de foc.

Ahab împreună cu tot poporul se căiesc

Adică, n-a fost doar o scânteie, s-a văzut clar cum focul a venit din cer și cum a ars și a mistuit totul. Atunci au cunoscut toți cu toată inima pe adevăratul Dumnezeu! Iar Ahab împreună cu tot poporul s-au căit și au căzut în genunchi cerând iertare de la Sfântul Ilie și de la Dumnezeu. Atunci Sfântul Ilie i-a spus „Prindeți-i pe toți popii idolești, să nu scape niciunul și aduceți-i la pârâu să-i junghiem pe toți, că prea au dus poporul în rătăcire!”. Și o fost înjunghiați toți prorocii acolo. Și apoi, Sfântul i-a zis lui Ahab ”Înhamă caii și fugi în cetate să nu te prindă ploaia, că deja se văd norii!”. Iar după asta, Sfântul Ilie a ridicat mâinile și s-a rugat ”Doamne, deschide cerul și dă ploaie!”. Și ploaia nu s-a oprit până când o ridicat iar Sfântul Ilie mâinile la cer.

Ploaia s-a oprit numai după ce o adăpat din belșug totul. Ahab i-a povestit lui Izabela, dar ea în loc să se smerească se văita că Ilie îi omorâse prorocii și popii ei și ai lui Bal și l-a amenințat pe Sfântul ”Cum ai înjunghiatul azi pe popii lui Bal și ai vărsat sângele lor, așa mâine voi vărsa și eu sângele tău!”. Având și fire omenească, deși nu se temea de nimic, Sfântul Ilie oarecum s-o înfricoșat de amenințarea Izabelei, a plecat de acolo și s-o dus parcă la Muntele Hebron și s-a rugat la Dumnezeu ”Doamne, îmi ajunge câte zile am avut, ia-mi sufletul meu că singur am rămas în tot poporul Israel, pe care îl slujesc cu adevărat!”. Atunci i-o vorbit Dumnezeu și a spus „Nu, Ilie, nu ești singur! 7.000 de bărbați mai am, care nu și-au plecat genunchii lui Bal!”. Ați înțeles?

Împărăteasa face o nelegiuire

Deci, Dumnezeu încă avea oameni credincioși care-L slujeau cu credință. De asta, cât mai sunt oameni pe care nu-i știm, credincioși, care se roagă, care se apropie de El, Dumnezeu încă mai ține lumea, așa cum a fost și în timpul Sfântului Ilie. Se zice că Sfântul Ilie și-o continuat viața lui. La un moment dat, Sfântul Ilie i s-a arătat iarăși lui Ahab, care trebuia să plece la război și l-a mustrat că nu se căise cu adevărat. I-a spus atunci că zilele îi erau numărate. Dar nici Izabela nu și-a terminat răutatea. Ahab a văzut o vie învecinată cu palatele lui, o vie frumoasă, cu pământ bun și dorea mult s-o aibă. S-a dus la proprietar și i-a spus ”Vinde-mi via asta sau îți dau alta într-un loc mai bun, îți dau cât vrei tu pe ea numai dă-mi-o că-mi place mult!”.

Dar proprietarul i-a răspuns ”Să mă ferească Dumnezeu, eu nu vând și nu dau pământul părinților, strămoșilor mei!”. Adică, era moștenit de la părinții lui, de la bunicii lui, cum se spune, ”casa părintească nu se vinde”. A zis că sub nicio formă și că ”via prețuiește mai mult decât tot aurul tău, nu pot să-ți dau așa ceva”. Atunci împăratul Ahab o venit trist acasă, nici n-a vrut să mănânce și-l întreabă împărăteasa:

– Dar de ce nu mănânci, de ce ești supărat?

– Uite, am vrut să-i cumpăr via și nu vrea să mi-o dea!

– Păi, ce fel de împărat ești tu dacă nu-ți manifești puterea?

Deci împărăteasa a rămas tot în stilul ăsta de a-și manifesta nedrept puterea după ce a ajuns sus și i se pare că este grozavă, și i-a spus împăratului ”Mănâncă liniștit că mâine îți dau eu via!” și o trimis martori mincinoși care să-l acuze pe proprietar c-o vorbit de rău pe Dumnezeu și pe împărat și a pus să fie ucis cu pietre. Cine să-l mai asculte pe proprietar? Știți cum se fac judecățile astea nedrepte când vor mai marii lumii să acuze pe cineva, să-l scoată pe unul vinovat, pe altul nevinovat, așa și aici. Imediat o poruncit și l-au ucis cu pietre și după aia Izabela i-a zis lui Ahab ”Poftim, ia via că ăla-i mort deja, nu mai are moștenitori!”. La început s-o întristat Ahab că proprietarul a fost ucis pe nedrept, dar după aia s-a dus repede să ia via.

Sfântul Ilie îl mustră iar pe Ahab

Dar cine i-a ieșit în față? Sfântul Ilie, care i-a spus ”L-ai ucis pe nedrept pe Nabot și i-ai luat via! Ascultă glasul lui Dumnezeu: câinii care au lins sângele lui Nabot, care a fost ucis cu pietre, vor linge și sângele tău când vei muri și Izabela o să aibă și ea o moarte cruntă!”. Ahab, care știa că Sfântul Ilie nu minte și că Dumnezeu îl ascultă, a căzut în genunchi și a cerut iertare de la Sfântul Ilie, s-a dus acasă, s-a dezbrăcat de hainele împărătești și s-a pus într-un sac cu cenușă, cum era în timpurile vechi, și a plâns mult timp și s-a rugat la Dumnezeu să-l ierte. Și atunci s-a auzit glasul lui Dumnezeu către Sfântul Ilie: ”Pentru pocăința lui Ahab, n-o să-i aduc acum pedeapsa, ci după moartea lui!”. Sfântul îi spusese că de toată împărăția se va alege praful.

Și i-a îngăduit Dumnezeu lui Ahab să mai trăiască trei ani. După întâmplarea asta, Ahab a avut un război în care a fost rănit grav și a fost adus pe carul său, iar sângele i se scursese pe car și l-au lins câinii. Așa a murit Ahab după prorocia Sfântului Ilie. După asta, împărăția a fost luată de alt împărat și prima dată ce a făcut? A aruncat-o pe Izabela de la etaj și bineînțeles că a avut o moarte cruntă, iar câinii au lins sângele ei. 

Sfântul Proroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie

După aceea, Dumnezeu i-a spus Sfântului Ilie ”E timpul să-ți alegi un urmaș! Uite, am hotărât cine este, l-am ales pe Elisei!”. Elisei avea o moșie și 12 perechi de boi și lucra pământul, iar Sfântul Ilie a trecut pe acolo și i-a aruncat cojocul. Se știa din legea veche că asta însemna că prorocul te ia ca ucenic ca să-i fii urmaș. Atunci Elisei a lăsat toate și a zis „Te rog, proroc al lui Dumnezeu, lasă-mă să-mi iau rămas bun și să-mi sărut părinții și te urmez”. Și-a luat rămas bun de la părinți, a junghiat perechea de boi cu care ara și i-a ospătat pe toți vecinii, a făcut o milostenie la toți care au lucrat pentru el și după aia l-a urmat pe Sfântul Ilie fără nimic. Așa era când urmau un proroc, renunțau la tot ce aveau și se țineau după el.

Așa a început viața lor, care e lungă și cu diferite minuni, toată istoria e în Vechiul Testament la Sfântul Ilie și mai apoi la Sfântul Proroc Elisei. După aceea, la un moment dat zice Sfântul Ilie ”Rămâi în locul ăsta că eu am o treabă!”. Sfântul Elisei fiind proroc, știa că Dumnezeu voia să-l ia la Cer pe Ilie și a spus „Cum îi viu Dumnezeu așa nici eu nu te voi părăsi pe tine!” și Sfântul Ilie l-a luat cu el și au ajuns într-un loc unde erau mai mulți proroci. Se spune că prorocii i-au zis lui Elisei ”Să știi că pe stăpânul tău o să-l ia Dumnezeu la Cer!” și i-au urmat până la Iordan. Sfântul Ilie și-a scos cojocul și a însemnat râul Iordan în forma Crucii și se zice că Iordanul s-a despărțit și au trecut ca pe uscat în partea cealaltă.

Carul de foc îl ia pe Sfântul Ilie și se ridică în văzduh

Atunci Sfântul Ilie i-a zis lui Elisei ”Cere de la mine ce vrei tu înainte de a mă lua Dumnezeu!”. Sfântul Elisei, văzând câte necazuri erau în lume, a zis ”Darul pe care îl ai tu să fie dublu sau înzecit în mine”, nu mai știu exact cum a zis, dar mult mai mult. Adică puterea duhovnicească avută de Ilie de la Dumnezeu să fie mult mai multă. Atunci Sfântul Ilie a zis ”Greu lucru ai cerut, dar dacă ai să mă vezi că mă ia Dumnezeu, înseamnă că ți s-o împlinit rugăciunea.” Și cum mergeau ei așa, deodată a apărut un car de foc care a trecut printre ei și l-a luat pe Sfântul Ilie și s-a ridicat în văzduh. Atunci sfântul Elisei a căzut în genunchi și a zis ”Calul și călăreții lui Israel!…”

Și cum a rămas el așa privind cum se înălța carul, a căzut cojocul de la Sfântul Ilie, astfel rămânându-i și harul și cojocul. Sfântul Elisei l-a luat și s-o întors la Iordan, o însemnat Iordanul cu cojocul cum făcuse și Ilie și s-a despărțit Iordanul și a trecut. Sfântul Ilie a fost ridicat la Cer și spun Sfinții Părinți că fiind ridicat cu tot trupul, el n-o gustat moartea, n-o fost dus în Raiul în care mergem cu toții, în care plecăm din lumea asta, cei care câștigăm mila lui Dumnezeu. În Raiul pământesc, despre care povestește părintele Cleopa, Dumnezeu l-a ridicat pe Adam după ce a căzut. Undeva în văzduh, între Pământ și Cer, se zice că acolo e Raiul care va fi veșnic. Aici se află și Sfântul Enoh, despre care Sfânta Scriptură spune că I-a plăcut și a fost răpit de Dumnezeu negustând moartea.

Focul poate cădea iar din Cer peste noi

Ei se află în Raiul ăsta pământesc și ei sunt pregătiți pentru venirea antihristului pe pământ. Și după cum vedem nebuneala din lumea asta, în care toate s-au întors pe dos… chiar spuneam cândva că în momentul în care toate țările din Europa vor legaliza urgiile astea, toate nebuniile astea pentru care Dumnezeu a coborât foc din cer peste Sodoma și Gomora, care înseamnă căderea totală a Europei, atunci încep urgiile în Europa ca să știți!… Gândiți-vă bine la asta cei care legalizați și cei care susțineți asta. Deci susțineți distrugerea totală a Europei, o să fie haos și războaie, o să vedeți când o să se ajungă acolo. De asta diavolul forțează acuma pe toate căile să se legalizeze în toată Europa, ca să înceapă distrugerea. Că diavolul din asta trăiește, din ură, războaie și distrugere. Dacă oamenii se omoară între ei, diavolul câștigă sufletele astea.

Asta se încearcă, legalizarea acestor urgii pentru care Dumnezeu a coborât foc din cer și pe care le urăște. Nu-i de ajuns că se fac, vor să fie legalizate. Și atunci exact ca în imperiul roman, unde se legalizaseră urgiile publice, moment în care a început căderea lui până s-o distrus, așa va fi și cu Europa, ca să știți! Și va veni antihrist și după toate urgiile astea, când va începe toată nebunia și nu se va mai înțelege om cu om, după ce se vor legaliza toate, o să înceapă războaie, ucidere peste tot. Și atunci va fi instalat un singur împărat care va controla lumea. Ați înțeles? Spre asta se merge, asta vrea diavolul și atunci va fi instalat antihrist, care la început se va da drept împăratul ăla bun care vrea să unească lumea, să fie pace, până își ia stăpânirea…

Dumnezeu îi va trimite pe Enoh și pe Ilie să arate oamenilor rătăcirea

Că după aia va începe el să distrugă tot ce-i curat, tot ce e frumos, tot ce e creștin, toți cei care se închină lui Hristos să nu se mai închine, ci să i se închine lui. Și bineînțeles, prin toate mijloacele și tehnologiile astea moderne o să forțeze lucrul ăsta. Dar pentru că lui Dumnezeu îi va fi milă de poporul lui, atunci îi va trimite pe Enoh și pe Ilie pe pământ ca să-l mustre pe antihrist și să le arate la oameni rătăcirea și cine-i antihrist. Antihrist înseamnă împotriva lui Hristos, deci cum se zice, cel care are toată puterea diavolului. Și atunci vor fi mustrați de Enoh și de Ilie și vor face minuni și atunci mulți dintre oamenii care nu au apucat să se închine lui antihrist vor lua putere și nu vor ceda, va fi plin de mucenici și atunci.

…Sfârșitul

Vor fi ultimii mucenici care vor mărturisi cu sângele lor pe pământ. Mulți se vor trezi atunci, dar va îngădui Dumnezeu la sfârșit, după propovăduirea lor, ca să fie și ei uciși. Se zice că antihrist le va tăia capetele și vor fi lăsate în piața cetății, cum se spune. Atunci toți ăștia care se vor închina lui antihrist vor chefui și vor spune „Gata! Uite, că i-am biruit și pe ei!”. Trei zile vor sta trupurile separate de capetele lor sub pază, să nu le ia nimeni, să vadă toți că au fost biruiți. Se zice că după trei zile se vor apropia capetele la loc de trupuri și îi va învia Dumnezeu, iar după ce au gustat moartea vor fi luați la Cer și atunci se vor îngrozi toți și va fi Sfârșitul.

Putere de sus va veni și îl va birui pe  antihrist, îl va lega și se va încheia cu lumea asta. Ca să știți! Va urma un foc pe care îl va îngădui Dumnezeu să ardă pământul și care i-o slujit lui Dumnezeu, va fi luat la Dumnezeu, care o slujit la antihrist, se va duce cu el în focul veșnic. Ați înțeles, dragilor? De asta am legat toată istoria asta de Sfântul Ilie, pentru că are mare însemnătate. A fost unul dintre cei mai mari proroci, cel mai râvnitor și pe care l-a răpit Dumnezeu și care e pregătit ca la sfârșit să vină din nou. De asta se zice că au mare putere mijlocirile Sfântului Ilie, cine se roagă la el, e puternic. Ați văzut că însuși Dumnezeu îl asculta pentru că și el Îl iubea atât de mult pe Dumnezeu și L-a iubit toată viața.

Să vă rugați la Sfântul Ilie că-i mare proroc! Mai ales cei care îi purtați numele, să-l aveți ca ocrotitor în casa voastră, ca mijlocitor. Bineînțeles că Dumnezeu e deasupra la toate, Maica Domnului e cea mai aproape mijlocitoare, dar și sfinții au îndrăzneala lor pentru că ei l-au slujit pe Dumnezeu. Să-i avem pe sfinți ca prieteni și mijlocitori la Maica Domnului și la Dumnezeu pentru noi! Ați înțeles, dragilor?

Să ne ajute Bunul Dumnezeu, Maica Domnului, Sfântul Ilie și toți sfinții, amin!

Doamne ajută!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!