Urmăriți o discuție interesantă despre scopul creației, dintre Jordan Peterson și Jonathan Pageau.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
– [Jonathan Pageau]: Odată ce recunoști că asta face parte din declarația conform căreia lumea întruchipează aceste tipare, că duce la acestea, că duce la această poveste a unui om care le-a întruchipat în mod absolut asta ne aduce în El, ca să le întruchipăm și noi într-un fel care ne va transforma. Scopul final al viziunii ortodoxe a creștinismului este „Theosis” (îndumnezeirea), este a deveni Dumnezeu, prin transformare și participare în Dumnezeu. Acesta e scopul final al tuturor lucrurilor: a deveni participant la divin.
– [Jordan Peterson:] Și cum deosebești asta de catolicism?
– [Jonathan Pageau:] În ceea ce privește asta, cred că e o diferență de accent. Cu siguranță că ortodocșii au subliniat îndumnezeirea mai mult decât catolicii, catolicii sunt cam nesiguri în privința Teozei. Este acolo la unii dintre gânditori, dar aș spune că probabil nu e chiar în doctrina catolică oficială. Dar cred că, fără îndumnezeire, pierzi sensul întregului lucru, pierzi sensul a toate, cum ar fi: de ce există lucrurile? De ce există toate? Deci cred că ideea este că ele există pentru a participa pe deplin, în forma lor cea mai perfectă, că asta este menirea lor. Asta ajunge să fie o declarație a posibilității maxime de bine în lume. Cred că asta este, da!
– [Jordan Peterson:] Mie mi se pare, sau am observat, să spunem, că este posibil să… Nu este evident pentru mine dacă cineva ar vrea să trăiască o existență fără sens. Nu cred că poți trăi o existență fără sens fără a deveni corupt, deoarece durerea existenței te va corupe fără un sens salvator. Și, de asemenea, mi se pare că poți vinde povestea că sensul se găsește în responsabilitate. Când încerc să îmi vând povestea respectivă mie însumi, eu par să o cumpăr și când încerc să o comunic altor oameni pe ei îi face tăcuți, mulțimi mari de oameni tăcuți.
Și asta e ciudat pentru că nu sunt sigur de ce este așa, probabil pentru că legătura dintre responsabilitate și sens nu a fost făcută niciodată atât de explicit, cumva. Deoarece sensul este contaminat cu fericire sau ceva de genul acesta. Dar se găsește în responsabilitate. Și atunci ai putea spune că nu există nicio responsabilitate mai convingătoare decât a încerca să ajuți lucrurile în a-și manifesta forma lor divină. Asta ar trebui să fie o aventură care ar putea fi „vândută” și nu știu de ce Biserica nu o poate face. Nu înțeleg asta și… Pentru că mie mi se pare că asta e ceva ce eu am făcut, cel puțin parțial, și asta explică și popularitatea ciudată a prelegerilor mele biblice, în particular.
– [Jonathan Pageau:] Da…
– [Jordan Peterson:] Și chiar cred asta! Eu chiar cred că lupta cea bună este să încerci din toată inima să încurajezi lucrurile să evolueze către acel scop divin. Ce altceva ai putea face? Odată ce te gândești la asta e ca și cum ai ținti mereu la ceva care este mai bun sau nu ai mai ținti, fie te miști mereu către ceva care e mai bun fie nu te mai miști. Atunci de ce nu te-ai îndrepta către cel mai mare bine? Ei bine, pentru că e înspăimântător, presupun, în parte. Dar, știi, eu am încercat să aplic asta practic în viața mea și… mă sfâșie în bucăți.
– [Jonathan Pageau:] Da… Nu știu dacă unul dintre motive nu este și pentru că ești singur și… pentru că, cel puțin din ceea ce înțeleg eu, nu ești într-o comunitate.
– [Jordan Peterson:] Hai să te întreb ceva personal! Tu nu ai fost născut creștin ortodox, asta e ceva la care ai ajuns. Cum?
– [Jonathan Pageau:] Cred că are ceva de-a face cu ce ai spus înainte, are legătură cu sentimentul că creștinismul s-a îndepărtat de povestea sa originală și de atotcuprinzătoarea sa narațiune cosmică originală. Și aș spune că eu eram în căutarea acestui lucru și am descoperit gândire simbolică pe alte fronturi și am simțit că mă confruntam cu asta. Adică da, pot vedea aceste tipare, pot vedea lumea prin acestă coerență și [mă întrebam]: atunci de ce creștinismul nu are aceste tipare? Apoi, după mai multe căutări, mi-am dat seama că de fapt le are, și nu numai că le are, ci că unii dintre cei mai vechi și mai puternici sfinți din vechime vorbeau despre lume exact în acest fel.
Și când am descoperit asta, m-am uitat în jur și am văzut, de exemplu, în iconografie, că relația dintre icoane și arhitectură și liturghie și toate acestea era ca un tipar uriaș uimitor care se consolida, se manifesta, te făcea să participi la felul în care există lumea. Și deci a fost ca un fel de buclă de feedback pozitiv, ați putea spune într-un mod bun, în care recunoști aceste tipare, te angajezi în ele, le vezi, le cânți, ești implicat în toată treaba asta. Și așa mi-am dat seama că într-adevăr în Biserica Ortodoxă acest lucru fusese cel mai bine păstrat și cel mai viu și că aș putea auzi ortodocși sau gânditori sau teologi contemporani vorbind despre lume exact în acești termeni. Și m-am gândit: bine, deci acesta e locul. Și, de asemenea, pentru că au păstrat ideea de îndumnezeire ca scop ultim, pentru că… Foarte timpuriu, Sf. Irineu, la începutul secolului al treilea, a spus că Logosul (Cuvântul) a devenit om, pentru ca omul să devină Dumnezeu. Deci unul dintre primii sfinți a spus asta. Și deci acesta este de fapt creștinismul. Asta m-a condus în final [la Ortodoxie].
– [Jordan Peterson:] E cea mai grozavă dintre toate viziunile posibile,
– [Jonathan Pageau:] Da, da… Dar cred că este acolo latent, chiar și în alte forme de creștinism. Unul dintre lucrurile pe care am încercat să le fac este să ajut oamenii să se trezească la acea realitate.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
