Întrebări și răspunsuri despre: singurătate, tristețe, iubire, despătimire, facultate…
14 iulie 2024
La ce ne referim când spunem „Veșnica pomenire”
15 iulie 2024
Urmăriți o foarte interesantă discuție cu părintele Gheorghe Zugravu din SUA în care acesta ne oferă un discurs cu mult discernământ și speranță relativ la situația ortodoxiei în SUA și a educației într-o lume aflată într-o prăbușire totală. Frumosul ortodoxiei va salva lumea!
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Părintele Teologos: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin
Părinte, spuneți-ne Împărate ceresc, vă rog frumos!
Pr. Gheorghe Zugravu: Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea, și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Amin.
Despre ortodoxia în SUA, astăzi
Părintele Teologos: Amin. Dragii noștri, ne aflăm cu părintele Gheorghe, părinte Gheorghe Zugravu cu care am mai făcut (interviu) și pe care noi îl iubim foarte, foarte mult, pentru că este un părinte duhovnicesc și pentru faptul că este din Statele Unite unde ortodoxia este într-un proces de maturizare foarte accentuat și foarte bun. Noi urmărim ortodoxia din Statele Unite. Ortodoxia de limba engleză. Și chiar discutam puțin înainte cu el, este, socotesc eu, singura soluție pentru omul care dorește să-L găsească pe Hristos. Dar asta bineînțeles o știm de la Sfinții Părinți, dar socotesc la ora asta se și vede, adică ceilalți din celelalte, să zic așa, religii, celelalte denominațiuni cred că încep să vadă treaba asta. Ați putea să ne vorbiți puțin ce se întâmplă cu evoluția ortodoxiei în SUA, raportul cu celelalte congregații?
Pr. Gheorghe Zugravu: Da, cum să nu. Bineînțeles, cu mare bucurie și mai ales că în Săptămâna Luminată ne aflăm acum în Sfântul Munte – pentru prima oară este când vin în Săptămâna Luminată și mare mare binecuvântare este să intrăm în grădina Maicii Domnului.Da, în Statele Unite într-adevăr este o revigorare ortodoxă dacă am putea s-o numim așa, în care celelalte confesiuni, celelalte denominațiuni caută adevărul. Exact cum am auzit și săptămâna asta: Ce este adevărul? Și Adevărul este în biserică prin Hristos și prin biserica lui, pe care ne dăruit-o prin crucificarea Sa pe cruce și Învierea de-a treia zi. Perioada asta penticostarului pe care o celebrăm acum.
Sunt căutătorii adevărului, care doresc să intre într-o biserică în care să poată să Îl simtă pe Dumnezeu în inimile lor și apoi, încep să caute de la un simplu telefon sau un e-mail sau un text, un mesaj în care ar dori de fapt dacă se poate să intre în biserică și măcar ssă guste și să vadă, să miroasă din tămâie, să vadă cam ce este ortodoxia.
Cazuri de convertire
Foarte interesant și dăm Slavă Bunului Dumnezeu, noi am avut perioada Săptămânii Mari și a Sfintei Învieri, o studentă de la universitatea Hartford care au venit la noi pe toată perioada Săptămânii Mari și chiar veneam spre spre Grecia când mi-a trimis un e-mail destul de mare în care spunea: niciodată în viața mea nu am avut o experiență a Săptămânii Mari așa cum am avut-o la catedrala Sfântul Gheorghe din Hartford. Și dădea anumite detalii în care spunea ce ați simțit și de fapt cât de adevărată este ortodoxia și vrea ca să strige, efectiv spunea din adâncul sufletului ei, și se exclame Slavă Domnului că a întâlnit biserica ortodoxă!
Părintele Teologos: Da. Slavă lui Dumnezeu! Cred că este experiența aceea ceea ce diferă. Da, ok e nevoie și de argumente, dar socotesc, în clipa în care fiul risipitor – toți suntem mai mult sau mai puțin – fiul risipitor când se apropie de casa tatălui își dă seama că e acasă.
Pr. Gheorghe Zugravu: Sigur. Sigur că da. Și în Biserica Ortodoxă, fiul risipitor… în momentul când se întorc chiar și ortodocșii care au părăsit biserica și poate că n-au mai venit ani de zile, nimeni nu-i întreabă unde ai fost, ce ai făcut. Ei sunt automat îmbrățișați de Hristos. Și prin dragostea lui necondiționată, îi primește pe toți. Iar ceilalți nou-veniți – este ceva ce se întâmplă în sufletul lor într-o experiență am putea spune mistică, în care se întâmplă ceva… corzile inimii în care efectiv începe să vibreze foarte puternic.
Asta spuneam că și la noi este pentru prima oară într-o biserică și mai ales catedrală greacă ortodoxă în care primul dintre toți epitropii este un convertit, un irlandez. Chiar vorbeam despre el parcă, dacă nu mă înșel în podcastul de data trecută. Convertit de mai mult de doi ani de zile, care era primul când deschideam biserica, era primul venit.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Pr. Gheorghe Zugravu: Are cinci copii și cu rânduiala Sfântului Duh nădăjduim că și soția și ceilalți copii vor fi primiți în ortodoxie tot la fel.
Părintele Teologos: Să îl binecuvânteze Dumnezeu! Să îi ajute Dumnezeu!
Pr. Gheorghe Zugravu: Minunile lui Dumnezeu se întâmplă. Este experiența, cum spunea și această tânără studentă, este… „am venit la biserică și se simte, părinte” – spunea prin e-mail, ce vorbiți, cum slujiți, mesajul care nu este contrafăcut, nu este un mesaj politic de convingere, nu este un argument, o filosofie…
Părintele Teologos: O agendă…
Pr. Gheorghe Zugravu: Da, exact, o agendă politică mai ales în contextul care ne aflăm și în Statele Unite în zilele acestea. Se simte că are un caracter universal, un caracter al bisericii care vine să mântuiască.
„Vino și vezi” în ortodoxie
Părintele Teologos: Da și din cauza asta pe mine mă impresionează că tot ascult chiar destui părinții din Statele Unite, îi ascult ca să-i promovăm pe site, argumentul lor principal, dacă dorești, al ortodoxiei este: Vino și vezi! Vino și vezi!
Pr. Gheorghe Zugravu: Come and see!
Părintele Teologos: Come and see! Da. Nu atâtea citate, ci e bine să vezi. Pentru că fără experiența practică, socotesc că oricâte cuvinte ar fi, tot goale sunt.
Pr. Gheorghe Zugravu: Da, e adevărat pentru că de asta nu vreau să mă repet, nu știu dacă am mai spus-o în podcasturile anterioare…
Părintele Teologos: Nu contează. Spuneți!
Pr. Gheorghe Zugravu: Dar noi avem în fiecare miercuri studii biblice. Facem Paraclisul Maicii Domnului întâi la ora 6:00 și la ora 7:00 o miercuri avem cateheză și o miercuri avem studiu biblic. Și a explodat numărul.
Părintele Teologos: Serios?
Pr. Gheorghe Zugravu: Nu mai avem loc în camera în care făceam. Avem italieni, sicilieni care doresc să convertească, vin de la catolicism la ortodoxie. Dar le-am spus: este una că citim Sfânta Scriptură, este una că învățăm despre biserica ortodoxă și învățătura ei, dar este altceva când mergem în laborator, când mergem în biserică și când ne rugăm, când participăm efectiv pe viu – harul lui Dumnezeu care vine să ne sfințească pe toți.
Se întâmplă convertirea și mai ales chiar în Săptămâna Mare am primit de la Arhiepiscopia Greacă – chiar întrebau câți catehumeni avem și câți convertiți – cei care s-au convertit. Biserica Ortodoxă Americană nu are un prozelitism de tip protestant în care se face prin forță, agresiv – batem la ușă, avem o broșură, precum martorii lui Iehova.
Noi îi așteptăm. Așteptăm exact după cum am spus, cum va lumina Dumnezeu în Pilda fiului risipitor. Așteptăm cu ușile deschise, iar ei când ciocăne la ușă, noi suntem pregătiți ca să-i îmbrățișăm cu drag și să le explicăm ce este biserica ortodoxă, dar în primul rând ei prin experiența lor să simtă ceea ce încercăm să facem în biserică.
Puterea exemplului
Părintele Teologos: Da și cred că ceea ce trebuie să facă ortodocsul – întâi de toate rasoforul, evident, dar ortodoxul trebuie să fie exemplu. Trebuie să fie exemplu personal, pentru că socotesc asta schimbă. Pentru că și Hristos putea să arunce din cer, să zic așa, o carte cu 10 porunci. Nu. Dacă dacă nu este exemplu cred că nu…
Pr. Gheorghe Zugravu: Da. Asta este… și exemplul vine mai ales prin duhovnicii mari. De fapt, cum am și spus-o, noi de asta venim și În Sfântul Munte ca să ne încărcăm bateriile noastre, să mergem. Iar acolo pe pământ, pe tărâmul american, încercăm să găsim oazele noastre de spiritualitate ortodoxă precum sunt toate mănăstirile pe care Gheronda și părintele Efrem Filotheiotul și de Arizona, pe care le-a înființat și care nu sunt departe de noi. Mai ales avem mănăstirea Sfântul Nectarie, la două ore și 45 de minute de New York.
Cu Gheronda Iosif, tot la fel, unul dintre discipolii am putea să spunem, ucenicii părintelui Efrem Filotheitul și cu care chiar deunăzi am fost acolo și era foarte multă populație ortodoxă și neortodoxă, dar foarte mulți români care ajung acolo. Chiar îmi spunea Gheronda Iosif – „atât așa de mulți români vin aici că deja a trebuit de fapt în librărie să aducem din ce în ce mai multe cărți românești pe care ei să le cumpere și să le citească. Ceea ce este așa un caracter universal, am
putea spune, al ortodoxiei în care nu numai Biserica Ortodoxă Greacă, dar și cea Română, Sârbă, Rusă, toți vin împreună de fapt ca să se adape din oaza, din mănăstirea Sfântului Nectarie.
Contrabalansul decadenței societății americane
Părintele Teologos: Cred că această creștere în număr, bineînțeles, și în calitate, dar hai să zicem doar în număr a Bisericii Ortodoxe din SUA provine și din exemplul personal al părinților, dar socotesc că este și o altă forță care este decadența societății americane.
Pr. Gheorghe Zugravu: Este. Este decadență și după cum am și spus există woke culture, politica asta care de fapt n-are nimic de-a face biserica, mai ales cu caracterul universal la bisericii în care caută adevărul și, de fapt, tradițiile morale și etice pe care trebuie să le urmeze fiecare credincios. Și apoi, normal, multe confesiuni și denominațiuni protestante sunt scandalizate de anumite mișcări lgbtq și altele și în care se părăsesc bisericile și sunt în căutare. Și atunci, noi trebuie să fim cei care am putea să-i ajutăm. Cum am spus, în momentul când bat la ușă și noi deschidem ușa și nu cumva să identifice Biserica Ortodoxă ca fiind non-liberală, să fie conservatoare că de fapt, noi avem tradiția noastră, lăsată de Hristos.
Și asta se întâmplă normal că suntem conservatori și căutăm tradițiile familiei care de fapt este cum spune americanul – under the gun. Suntem acum efectiv…
Părintele Teologos: Frontal… Persecutați…
Abordări concrete ale problemei educației în America
Pr. Gheorghe Zugravu: Și copiii și sunt destule probleme educaționale. Am avut o conferință preoțească deunăzi la începutul lunii aprilie, 6 aprilie, împreună cu ÎPS nostru Teoforos și cu toate celelalte parohii în care chiar vorbeam cum să protejăm copiii de la 0 până la 18 ani.
Părintele Teologos: Ce ați vorbit? Cred că e de foarte mare interes pentru că România, din păcate, în România, America este încă un pol ideologic cultural.
Pr. Gheorghe Zugravu: Am avut ca prezentator un grec ortodox care, de fapt, este un mare psiholog, așa psihiatru, să spunem, în ambele domenii, care a prezentat într-un mod nonșalant, adevărul pur. Eu chiar am fost destul de blocat când am înțeles de fapt ce voia să spună și cu statistică, cu prezentare.
Spunea că de exemplu, CDC, cei care vorbesc despre sănătatea populației americane…
Părintele Teologos: Mă iertați! CDS este forul suprem al sănătății în Statele Unite. Continuați!
Pr. Gheorghe Zugravu: Exact. Spunea, de exemplu, la tinerii între 13 și 15 ani, din 2019 până acum în 2024, s-a dublat rata suicidului.
Părintele Teologos: Ferească Dumnezeu!
Pr. Gheorghe Zugravu: Și ce se întâmplă? De fapt, spuneau că există o anumită agendă politică a unui grup care este în spate și care dorește prin această mișcare coordonată prin internet, de fapt ca să conducă acești tineri. Este foarte greu de a distinge realitatea de un joc virtual. Și spuneau că realitatea care e cea mai dureroasă, nu mai vorbim de anxietate, de depresie, durerea cea mai mare care era – când a venit un tânăr la el, de 18 ani și l-a întrebat: „sunt într un Game (joc) sau sunt într-adevăr în biroul dumneavoastră?”
Nu știa dacă este realitate sau nu.
Părintele Teologos: Nu mai putea să facă distincția.
Pr. Gheorghe Zugravu: Nu mai putea și chiar spunea, prezenta o vină în care efectiv cu acei ochelari…
Părintele Teologos: Da, de realitate virtuală…
Pr. Gheorghe Zugravu: Așa, chiar dacă este virtual și trăiește în condiții inumane, dar i se prezintă pajiștea, tot la fel suntem suntem și noi și copiii noștri. O realitate atât de fictivă, din care de fapt, ce există? E numai un miraj, care nu aduce nimic altceva decât… Și apoi, vorbea despre rata de suicid și apoi, mult mai multe probleme la adresa tinerilor.
Preocuparea este mare pentru noi ca biserică pentru că ei sunt nu numai viitorul, ei sunt prezentul nostru.
Ajutarea tinerilor pentru a ieși din mediul virtual
Părintele Teologos: Da, da. Și e o mare problemă. Care este poziția dumneavoastră bineînțeles pe baza a ceea ce s-a vorbit, pe baza experienței dumneavoastră și așa mai departe, cum putem să-i scoatem pe tineri din virtual, din lipsa de sens, din depresie?…
Pr. Gheorghe Zugravu: În primul rând, vorbea normal de expunerea pe ecrane, pe tabletă, pe telefoane, mai ales, tineretul este dependent total. Mai ales cu pandemia, spuneau chiar și la noi statisticile nu mai mult de două ore, iar apoi s-au multiplicat în opt ore, într-un nesfârșit în care bieții copii și adolescenții nici nu și-au dat seama la ce sunt expuși.
Și atunci au spus – trebuie de fapt ca să le închidem, să le punem separat. Chiar spuneam și înainte de acele tabere pe care le avem noi cu copiii. Una dintre condițiile în momentul când ajung acolo, le spunem: nu avem telefoane, nu avem tablete, totul le dați părinților acasă și o săptămână este așa ca o detoxifiere de dependență de electronice și la sfârșitul săptămânii când trebuie să vină părinții ca să-i ia acasă, plâng unii după alții.
Părintele Teologos: Serios?
Pr. Gheorghe Zugravu: Așa de tare comunică unii cu alții…
Părintele Teologos: Se bucură…
Pr. Gheorghe Zugravu: În mod real. Sigur, de prezența celuilalt. Cum spunea Sfântul Apostol Pavel: față către față, nu doar așa printr-un mesaj. Și asta este de fapt și agenda noastră pe care dorim copiii să o realizeze prin activități sociale în cadrul bisericii, în care să unească de fapt pe viu efectiv unii cu alții.
Părintele Teologos: Ați spus la un moment dat că v-a impresionat foarte mult că a avut curajul să spună adevărul psihologul, psihiatrul respectiv. Deci asta înseamnă că în Statele Unite este dificil și se spună adevărul?
Pr. Gheorghe Zugravu: Este destul de dificil pentru că, normal, mass-media dorește un alt adevăr și un alt mesaj pe care să-l transmită, dar biserica trebuie să urmărească Calea Adevărului și calea adevărului este Hristos. Și atunci trebuie să spunem lucrurilor pe nume. De-asta și în cazul conferinței au venit preoții, dar sunt mijloacele de comunicare că nu le-am avut niciodată așa de ușor, cum se spune la degetele noastre… Pe de altă parte, au venit și – cei mai mulți – și în momentul când au aplaudat au fost nu numai preoți, dar erau și laici fiindcă le-a spus că de fapt asta este realitatea pe care noi trebuie să o adresăm.
Unii spuneau că ajută foarte mult, dar pe de altă parte, cât folosim? Este adevărat, este adevărat numai că părinții trebuie, în special, să fie foarte atenți. Așa cum spune și americanul Don’t let yourself baby-sit through the tablet for your child. Deci nu lăsați tableta să aibă grijă de copil.
Părintele Teologos: Da, să nu fie tableta mama.
Pr. Gheorghe Zugravu: Da, tableta mama sau tatăl copilului. Pentru că asta nu este bine.
Problematici și soluții în educație
Părintele Teologos: Da, exact. Se distruge… Apropo de asta, de de bone și așa mai departe… nu o să întrebăm acum de bone și de…, ci întrebăm de educație. Cum este educația copiilor și la ce ar trebui să fie atenți românii? Pentru că e foarte probabil, sper să nu, dar e foarte probabil ca tendințele civilizației, educației americane se vor răsfrânge vreun-nevrând și asupra României.
Pr. Gheorghe Zugravu: Da. Eu având doi copii care au fost născuți în New York și crescând acolo și sistemul educațional american s-a schimbat foarte mult. Și a luat așa o turnură mai… N-aș spune liberală… și mai ales problema rasismului, după cum știm, în Statele Unite e o problemă foarte mare. În momentul când copilul ajunge la școală care ar trebui să fie mediu educațional, ajunge de fapt să fie o nouă doctrinare, un alt fel de agendă, o agendeă politică în care dacă ești alb trebuie să fii pedepsit pentru că albii au făcut negrilor…
Părintele Teologos: Deci acum rasismul se întoarce, de fapt.
Pr. Gheorghe Zugravu: Se întoarce destul de răzbunător și apoi toate pronumele în care vorbesc cu unii cu alții. Fiecare este liber să spună ce vrea și de aceea, copiii noștri mai ales din comunitățile ortodoxe creștine trebuie să fie foarte foarte atenți. Deci e una dintre șansele pe care au început să le găsească creștinii noștri – au fost așa cum se numește în engleză, home schooling. Că se fac educația acasă, ceea ce sistemul educațional american încă permite.
Părintele Teologos: A. Slavă lui Dumnezeu!
Pr. Gheorghe Zugravu: Încă permite. Trebuie să dai anumite teste anual, pe care trebuie să le treci și apoi, mergi mai departe, dacă vrei la colegiu sau în alte facultăți. Și au căutat să fie în așa fel împreună cu alți copii, să asigure și latura socială de relaționare între copii, dar de fapt nu mai sunt în îndoctrinați de școli, în felul ăsta…
Părintele Teologos: Adică o școală făcută de comunitate, o școală făcută de biserică, să zic așa?
Pr. Gheorghe Zugravu: Exact, exact și mai ales care acum vin în număr mare la biserică, cerând neapărat înființarea anumitor școli în care ei ar dori să plătească bisericii o anumită chirie numai să o folosească de luni până vineri, clasele pe care le avem noi pentru școala duminicală.
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu!
Pr. Gheorghe Zugravu: Și atunci, dacă unii dintre părinți sunt școliți la școli înalte cu doctorate, cu masterate pentru matematică, pentru fizică, efectiv ca să le predea și să-i protejeze. Chiar unul de părinți spuneați „Cum aș putea… Eu am patru copii să-mi trimit copiii în stradă să fie de fapt educați? Asta a devenit acum pentru noi”. Ori îi trimit la școală, ori îi trimit pe străzi să fie educați – e același lucru.
Părintele Teologos: Doamne ferește!
Pr. Gheorghe Zugravu: Și atunci, mai bine să-i țină acasă sau să-i țină într-un mediu controlat în care să învețe de fapt materiile pe care trebuie să le învețe și nu cealaltă agendă.
Nu știu unde se va merge, noi ne rugăm la Dumnezeu și la Maica Domnului ca să se lumineze pentru că este o țară binecuvântată America, dar, din păcate, multe se întâmplă ca peste tot.
Despre home-schooling
Părintele Teologos: Da. Și am înțeles că acest home-schooling, dacă la prima vedere, putem spune că învățatul acasă poate să fie de o calitate inferioară față de școala de stat, am înțeles că e posibil ca cei care fac școala acasă să aibă rezultate mai bune decât cei care fac la stat, să zic așa.
Pr. Gheorghe Zugravu: Sigur că da, pentru că că cei care sunt în sistemul educațional de stat sunt mai preocupați de agenda politică și de mesajul îndreptat împotriva copilului, decât educația în sine.
Părintele Teologos: Serios?!
Pr. Gheorghe Zugravu: Da. Și atunci, de asta durează foarte, foarte mult și dacă te uiți la rezultatele copiilor au scăzut din ce în ce tot mai mult în sistemul de la stat. Iar cei care care sunt home-school efectiv, educația acasă sau la anumite școli organizate de părinți au rezultate foarte bune, foarte bune. Aș putea spune așa, copii de 8, 9 și 10.
Părintele Teologos: Bravo! Slavă lui Dumnezeu!
Pr. Gheorghe Zugravu: Chiar și această studentă de la University of Hartford care a venit la noi, la catedrală, fiind studentă acolo, a învățat acasă.
Părintele Teologos: Acasă a făcut?
Pr. Gheorghe Zugravu: Da, da. Și am văzut efectiv în ea toate tradițiile și ortodoxe și educaționale, cu mult respect și felul cum erau pe vremuri de fapt școlile și cum trebuie să fie și cum ar trebui să fie.
Părintele Teologos: Cum ar trebui să fie. Ferească Dumnezeu! Cum crezi că s-a ajuns pentru că acuma că sunteți preot și mă spovedesc și public puțin: eu cred că aici, da, sigur e vorba de stat, dar cred că a avut un mare, un foarte mare rol cultura, în principal, filmele și muzica. Arta care este o mai degrabă o antiartă astăzi, dar mă rog… Adică cred că astfel s-a promovat această agendă.
Pr. Gheorghe Zugravu: Sigur. Sigur că da. Agenda este o agendă liberală, după cum am spus în care de fapt este invocat factorul de libertate. Știm în istoria omenirii de la Adam și de la Eva, libertatea, în momentul când este prost înțeleasă și rău utilizată, atunci duce la păcat.
Părintele Teologos: Duce la păcat și cred că duce chiar la tiranie, la tine tirania minorităților.
Pr. Gheorghe Zugravu: Da, exact. Eu am crescut într-o societate, fiind în România comunistă, și de-asta și aud aceste neo-marxisme care sunt de fapt puse pe tapet foarte ușor în Statele Unite sună aproape identic și de egalitate și de fraternitate și de toate celelalte și părerea mea este… ei nu au trăit un comunism adevărat. Ferească Dumnezeu să nu vină o ideologie din asta mascată cumva și în care se alunecă pe tobogan, în care efectiv nu ne mai putem redresa.
Perspectivă asupra viitorului
Părintele Teologos: Da… Și cum vedeți viitorul?
Pr. Gheorghe Zugravu: Viitorul cred că este tot la fel în mâinile noastre și în special în mâinile generațiilor tinere. Există totdeauna o reacție și contra-reacție. Și contra-reacția vine de la ceilalți tineri de acum acum… Ei au opusul întotdeauna și doresc ca să fie cât se poate conservatori.
Și nu vor ca să îmbrățișeze de fapt teoriile astea de woke și cancel culture – dacă nu ești de acord cu cineva atunci ești eliminat din sistem.
Părintele Teologos: Da.
Pr. Gheorghe Zugravu: Și eu cred că Dumnezeu lucrează, lucrează prin oameni și sunt destui oameni care se roagă și destule mănăstiri și biserici ortodoxe – care ne rugăm ca Dumnezeu și Maica Domnului să ne ocrotească, să ne protejeze.
Părintele Teologos: Da și eu cred. Cred că este totuși, este foarte bine că ne rugăm și cred că trebuie făcută puțin… Cred că trebuie ajustat. Nu credeți că trebuie ajustat puțin mesajul Bisericii ca formă nu ca și conținut? Conținutul îl avem de la Hristos. Ca și formă pe limbajul tinerilor?
Pr. Gheorghe Zugravu: Sigur, sigur că da. Decci noi nu putem să rămânem statici în modul de prezentare a Bisericii și a învățăturilor noastre. Dacă rămânem așa cum au fost bunicii noștri sau străbunicii noștri, nu o să putem să ajungem noi. De-asta și mesajele de la noi de la catedrală și din întreaga Biserică Ortodoxă Americană se produc prin aceste telefoane, prin aceste platforme în care trebuie reminder, dar nu trebuiesc efectiv utilizate numai ca un mod de adresare a tineretului pentru că asta este limba lor de a vorbi. Trebuie găsit de fapt un mesaj față către față în care Duhul Sfânt să lucreze prezent în mijlocul nostru, unde doi sau trei suntem adunați în numele Domnului.
Părintele Teologos: Eu cred că într-adevăr pe primul plan trebuie pusă duhovnicia și după aceea, găsite metode. Dar omul ca să predea trebuie să aibă ceva ca să predea. Adică trebuie duhovnicia pe primul plan, exemplul personal și după aceea, bineînțeles și ajustat mesajul.
Pr. Gheorghe Zugravu: Sigur.
Ce problematici sociale poate rezolva Biserica. Singurătatea și dragostea
Părintele Teologos: Care crezi că sunt problemele cele mai acute ale tinerilor pe care biserica ar trebui, trebuie să le adreseze astăzi?
Pr. Gheorghe Zugravu: Cred că problema cea mai mare, cea mai acută este dragostea. Dragostea pentru că vine dragoste de la părinți de acasă, de multe ori poate copilul sau copiii nu aud, fiind efectiv spusă de părinți – că te iubesc – și apoi o dragoste de a fi incluși, în care se acordă un anumit timp în care să fie auziți.
De multe ori tinerilor în experiența mea pastorală nu trebuie să le spui absolut nimic. Simpla ta prezență, că îi asculți ce vor să spună, dar să fii prezent. Nu să fii prezent numai fizic, dar prezent și cu mintea și cu sufletul, să asculți de fapt cerințele lor și ce doresc ei să spună și deja jumătate din situația este salvată.
Părintele Teologos: Da, cred cred că într-adevăr orice om dorește să fie ascultat, nu atât să i se împlinească voia – asta-i altă poveste, asta sigur, discernământ. Dar să fie ascultat. Ascultă ce are de spus celălalt!
Pr. Gheorghe Zugravu: Da, omul modern, din păcate, în SUA, peste tot acum, nu mai avem timp unii de alții. Și nu mai avem timp de ai noștri dragi de acasă – asta de copilașii noștri, soț, soție. De asta este foarte important și de asta comunitatea ortodoxă devine așa de importantă. Nu numai pentru credință. Sunt și celelalte aspecte sociale care sunt foarte foarte importante: de a unifica, de a aduce…
Și Biserica Ortodoxă Greacă are alt mesaj foarte pozitiv – anumite festivaluri, anumite organizații în care să se adune, în care să fie împreună, să aibă un motiv de a se aduna. Exact cum era și pe vremuri. Veneam cu copiii sau cu părinții, trebuia să mergem la bunici sau mergeam la rude, era Paștele, era Crăciunul, era activitatea de socializare care ajută foarte mult. Singurătatea ucide.
Părintele Teologos: Da.
Pr. Gheorghe Zugravu: Singurătatea mai ales în occident și mai ales văzând pe Facebook, pe Instagram pe toate mijloacele așa, se prezintă tot atât de frumos. Mirajul ăsta și ei, băieții de ei, se gândesc în sinea lor că de fapt nu au nimic și atunci le vine acest sentiment de depresie, anxietate și de acolo vin toate problemele.
Dacă noi lăsăm deoparte și le spunem că îi iubim, îi îmbrățișăm cu drag în Hristos și să vină să fim împreună cu noi, copilul se reface.
Părintele Teologos: Da, se reface și se deschide în fața timpului oferit de către părinți…. Cred că problema e la părinți, totuși.
Pr. Gheorghe Zugravu: Sigur. Părinții ar trebui de fapt ca să lucreze puțin mai puțin. Decât să aibă mai mulți bani și materiale și așa, mai bine să petreacă mai mult timp cu copiii.
Părintele Teologos: Pentru că eu socotesc chiar dacă ar avea bani… cred că e evident – chiar dacă ar avea bani, dacă există o problemă în familie, nu se vor bucura de nimic.
Pr. Gheorghe Zugravu: Nu se vor bucura. Banii nu înseamnă nimic.
Părintele Teologos: Exact.
Pr. Gheorghe Zugravu: Nici averea, nimic. Voie bună și indiferent dacă ai fi sărac, dar dacă ești sănătos și ești în Hristos efectiv unit și te rogi împreună și ești împreună și o familie cu dragoste e cea mai mare realizare care poate exista pe acest pământ.
Părintele Teologos: Da, o altă problemă a tinerilor după lipsa dragostei?
Pr. Gheorghe Zugravu: Anumite țeluri – ce vor să facă în viață. Devine destul de problematic pentru că datorită societății hedoniste, a plăcerii, a satisfacerii imediate este foarte greu ca să… să cum spune americanul to make up their mind. Efectiv să se gândească de fapt ce trebuie să facă și pe ce perioadă. Și atunci, sunt destul de indeciși și de asta, ne trebuie modele, trebuie modelul în care efectiv să aibă pe cineva – tata, mama, cineva, un profesor, un învățător după care cât de cât să se ghideze spre ce și unde sunt aptitudinile lor, la ce sunt buni. Pentru că americanul spune the sky is the limit, you can do anything – cerul este limita, poți să faci ce vrei.
Dar noi suntem înzestrați cu anumite talente de la Dumnezeu și trebuie să le găsim. Dacă sunt aplecat spre științele exacte, asta trebuie să fac. Dacă sunt spre literatură, umanistice, trebuie să vedem. Nu poate toată lumea să fie numai avocați și doctori în Statele Unite care fac cei mai mulți bani. Poți să fii foarte bun efectiv un artist sau altceva sau un pictor sau… să faci ceea ce ce Dumnezeu te-a înzestrat. Să-ți folosești talentul, harisma, da.
Concluzii
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Mulțumim tare tare mult părintelui Gheorghe! Și socotesc că există nădejde totuși în viitor pentru ortodoxie mai ales pentru ortodoxie. Dacă dacă toată lumea va cădea, cred că profeția de fapt a Mântuitorului că porțiile iadului nu vor birui Biserica. Și cred că asta se vede. Adică omul are siguranță în biserică, are pace, are pace.
Pr. Gheorghe Zugravu: Da. Cum spune americanul – the safety net. Acolo este siguranța noastră și pacea noastră. Asta este diferența între sacru și profan. Când intrăm în zona sacrului în biserică, e prezența lui Hristos. Casa Domnului și atunci simți, ne simțim ocrotiți. De-asta este importantă venirea la biserică în fiecare duminică și în cursul săptămânii când putem. Și asta ca să ne încărcăm bateriile și de fapt, să ne vărsăm amarul nostru, din sufletul nostru din săptămâna respectivă, să ne încărcăm bateriile prin harul Sfântului Duh pentru o nouă săptămână.
Părintele Teologos: Amin. Vă mulțumim tare mult!
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
