Urmăriți pe p. Pimen care ne povestește despre ultima sa călătorie în România precum și despre Săptămâna Patimilor.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Iată, dragii mei, că ne vedem iarăși de aici de acăsucă, din pădurile noastre, de la loc de liniște! Mă gândii să fac filmarea asta în curte unde este plin de flori. Mi-au înflorit trandafirii agățători, sunt superbi, doar că acolo nu aș fi avut liniștea pe care o vreau din cauză că avem oameni permanent care vin și atunci nu aș fi fost eu, cum să spune, în lumea mea. Mie, când fac filmările astea, îmi place să fiu singur. E altceva când fac interviuri, atunci nu mă deranjează, pot fi cât de mulți oameni, dar când filmez eu singur, îmi pun telefonul și nu vreau să nu se audă decât vântul, pădurea și păsările. Acum e un moment cu un pic de soare și păsările s-au dus pe la umbră, cred că s-au liniștit puțin.
O scurtă vizită în țară
E tare frumos când e liniște, mai ales după o perioadă petrecută în mijlocul oamenilor. După cum știți, cei cu care m-am întâlnit, am fost un pic în România. Așa o îngăduit Bunul Dumnezeu, Maica Domnului, să mă duc să duc o părticică din moaștele Sfântului Gheorghe la o biserică undeva în Suceava, care are hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, pentru că nu aveau nicio părticică. La acea biserica e preot cumnatul meu, care e căsătorit cu sora mea cea mai mică cu care are zece copii, despre care v-am mai povestit. Ea fiind cea mai mică, când eram și acasă, țineam la ea, să zicem, mai mult un pic și atunci am zis, hai să le fac o bucurie. Bineînțeles, cu aprobarea necesară de la Înalt-preasfințitul Calinic al Sucevei și de la Patriarhie, deci așa cu bună rânduială, cum trebuie să se facă.
Înalt-preasfințitul i-a spus cumnatului meu că dacă tot vin, să mă roage dacă pot, să țin un cuvânt tinerilor de la ASCOR și bineînțeles, am acceptat cu mare drag. Întâi am trecut, când am ajuns în Suceava, pe la Înalt-preasfințitul, ca să iau binecuvântare, care a fost cu multă dragoste. Mi-a zis, ori de câte ori vin în Suceava, întotdeauna cumva să accept să le vorbesc tinerilor, să fie așa ca o mică conferință oricând. Cumva mi-a dat toată binecuvântarea înalt-preasfinției sale. Într-adevăr, a fost chiar vineri seara, la o sală așa mai mare. Auzisem că ar fi fost cea mai mare din Suceava, nu știu sigur, unde au fost destul de mulți.
Cuvântul de folos de la Suceava
Au organizat tinerii de la ASCOR, bineînțeles au avut ajutor de la cineva, pentru că ei nu aveau posibilități să închirieze o sală așa mare și o fost cineva care a ajutat. Acesta are o fundație: „Ana inimă de copil”. Chiar soțul doamnei de care vă spun, e din sat de la mine și el auzind că vin, o insistat mult cumva să fie o sală cât mai mare și o plătit el ce a trebuit acolo doar ca să poată veni cât mai mulți și într-adevăr, a fost cu mult peste 1000 de tineri, de oameni acolo unde cu ajutorul Maicii Domnului, am vorbit vreo trei ore. Nu mai intru în multe amănunte. Am mai spus un pic și atunci în conferință cum a rânduit Maica Domnului toate și a fost frumos… trei ore, o binecuvântare în mijlocul lor.
M-am bucurat tare mult că am văzut atâția tineri acolo. Avem încă tineri frumoși, tineri buni, tineri cuminți, tineri care-L iubesc pe Dumnezeu și m-am bucurat tare mult. A doua zi, sâmbătă seara, am dus Sfintele Moaște acolo, a fost primirea oficială, bineînțeles, tot cu mii de oameni prezenți. Seara a fost priveghere de la 6:00 până pe la 10:00 și bineînțeles a doua zi Sfânta Liturghie, unde o venit mii de oameni. A fost o mare binecuvântare pentru toate astea. M-o întărit Maica Domnului să pot face față la toate astea și să le spun și un cuvânt acolo.
Hramul Sfântului Gheorghe la Voroneț
După aceea, marți a fost la Voroneț hramul Sfântului Gheorghe. Aici s-a făcut duminică, ca să poată face priveghere. Tot acest drum l-am făcut împreună cu un părinte de la chilie de la mine, că am mers împreună ca să mă mai ajute și el. A condus mașina, m-a mai ajutat cu bagajul și cu toate celelalte, eu fiind mai hârbuit așa și l-am avut tot timpul cu mine. Și atunci, ne-a invitat maica stareță și la Voroneț pentru că acolo, cum se zice, cu Voronețul ne cunoaștem de mult timp. Am și o verișoară acolo, chiar sora părintelui cu care am fost eu și atunci chiar ne-o rugam maica stareță să mergem.
A venit Înalt-preasfințitul Ignatie al Hușilor și o slujit. A fost foarte frumos, foarte liniștitor, plăcut, cu pace și calm. Preasfințitul Ignat slujește în ritmul lui, așa calm. Pe el îl știu dinainte de a fi Episcop când făcea studii la Atena, făcea Teologia în timpurile vechi. A fost foarte frumos acolo și liniștit, plăcut, odihnitor și iar mi-a plăcut mult. O venit acolo la sfârșitul Liturghiei, un grup de copii, am înțeles că parcă se cheamă Humoreanca, îmbrăcați tradițional, frumos și o cântat atât de frumos, chiar m-o odihnit așa. La urmă m-am dus și am făcut fotografii și m-am bucurat așa cu ei. Și iarăși am văzut ce copii curați avem, copii buni!
Asta înseamnă că România are viitor atâta timp cât avem copii buni, tineri buni, studenți buni. Sunt oamenii care se ridică, oameni care păstrează legătura cu Dumnezeu, oameni care se roagă, oameni care fac binele, doresc binele, cărora le pasă de cei din jur. Știți ce mult contează lucrul ăsta? Ca să nu mă lungesc mult, eu acum fac filmarea asta duminică, pentru că abia Ieri am venit din țară, că m-o rugat părintele Teologu ca joi s-o posteze, în Săptămâna Patimilor. Am zis că să vă spun câteva lucruri acuma pentru că ne apropiem de Sfânta Înviere și de asta n-am vrut să mă lungesc prea mult cu lucrurile astea din România, dar nu puteam să nu le punctez un pic, pe unde am fost și cum m-am bucurat cu ajutorul Maicii Domnului.
Săptămâna Patimilor, ieșirea din păcat și bucuria luminii.
Săptămâna Patimilor! De ce e numită Săptămâna Patimilor? Vedem că Mântuitorul care a venit, s-a întrupat și ne-a făcut atâta bine, peste tot vindeca, mângâia, alina, hrănea oamenii. Ați văzut în pustie când a hrănit atâția oameni, 5000 de bărbați afară de femei și copii! Asta înseamnă că erau vreo 15.000 acolo, că întotdeauna femeile și copiii îs mai mulți. Și pe toți i-a hrănit Mântuitorul și pe mulți alții. El a hrănit și trupul și sufletul și noi, cât de slabi suntem noi oamenii, ce am făcut?
Cu o zi înainte de intrare în Ierusalim, sâmbătă, ce-o făcut Mântuitorul? Una dintre cele mai mari minuni, l-o înviat pe Lazăr din Betania, care murise de patru zile! Vă dați seama? Deja mirosea! De asta în unele picturi făcute cu cei care asistă când se dă piatra la o parte, ei se țin cu mâinile de nas, pentru că mirosea. Erau căldurile alea de acolo, de la Ierusalim și după patru zile mirosea. Dar Mântuitorul ce-o făcut? „Lazăre, vino afară!”. Deci, am putea spune că asta era starea poporului, a lumii, mirosea. Adică toată lumea era cufundată în păcat și Mântuitorul când a spus ”Lazăre, vino afară!”, cu alte cuvinte a zis ieși din mirosul ăla, din mocirla aceea, din groapa aceea, vino afară la lumină. De fapt strigătul ăsta a fost pentru noi toți. Măi, ieșiți afară, ieșiți din mizerie, din păcat, din toate astea ieșiți și bucurați-vă de lumină!
Învierea lui Lazăr
Deci, l-a înviat pe Lazăr, cea mai mare minune! Pe toți i-o speriat, i-o cutremurat, mai ales pe cei care nu-L acceptau și-L urau. Erau o minune vădită, din cele mai mari. Pe celelalte încercau ei să le amețească, despre vindecare unui orb, a unui îndrăcit… sute și sute și mii de oameni, găseau ei ceva. Dar aici nu mai puteau pentru că Lazăr era cunoscut, avea pe surorile lui Marta și Maria și participaseră la înmormântarea lui mulți oameni. Ați înțeles? Deci, toți l-au văzut pus în mormânt, mort. Trecuseră patru zile cu piatra acolo și acuma să-l vadă viu. Vă dați seama? Le-o întors lumea pe dos, cu toate legile pe care le țineau ei, cu legea lui Moise și cu restul. Ei țineau legea lui Moise, dar o ținea în exterior nu în interior, doar așa după regulile astea exterioare, ține sâmbăta, nu te atinge, etc.
Iar pe Mântuitorul de câte ori îl acuzau! Și acuma, atâta i-o întors pe dos încât mai marii evreilor, cărturarii și fariseii au făcut sfat să îl omoare pe Lazăr ca să ascundă Învierea. Vă dați seama cum sunt unii? În loc să accepți minunea, să accepți pe Dumnezeu în viața ta, hai să-l omorâm și pe Lazăr și să-l omorâm și pe Mântuitorul care l-a înviat. De parcă el ca Dumnezeu, nu putea să-i învieze ori de câte ori era nevoie și pe el și pe alții? Dar când îi mintea întunecată nu-și mai dau seama ce fac, când îi cuprinsă de păcat, de mizerie și de toate astea.
Intrarea în Ierusalim
După Învierea lui Lazăr, ce face Mântuitorul? Intră în Ierusalim. Chiar Ucenicii îi spuneau: „Doamne, dar intri în Ierusalim? Mai zilele trecute voiau evreii să te ucidă…”.Și a intrat în Ierusalim și nu pe ascuns, gândiți-vă, călare pe asin. Asinul, cel mai smerit animal care era la timpul acela, animal de povară. Adică s-o smerit Dumnezeu și-o intrat. Vă dați seama, cei care văzuseră minunile, Învierea lui Lazăr, au fost copleșiți, și-și puneau hainele pe cale ca El să pășească pe ele. L-au întâmpinat cu ramuri de finic, cu: „Osana, fiului David! Bine este cuvântat cel ce vine într-un numele Domnului!”. Era ceva ce-i depășea. Toată cetatea se spune că s-a cutremurat, s-a tulburat. Chiar de intra călare pe un asin îl vedeau ca pe un împărat și și-au dat seama câtă putere are.
Și a intrat frica în mai marii cetății, în mai marii care conduceau atunci poporul și se foloseau cumva de Imperiul Roman ca pavăză, să-și facă ei treburile. Și ce-au făcut atunci? Întâi o strigat la Mântuitorul ”N-auzi ce zic copiii, ucenicii? Oprește-i!”. Deci, intervenise ura, gelozia, invidia și strigau ”Oprește-i!”, adică nu mai răbdau, îi ardea. În loc să se căiască și ei, să-L slăvească pe Dumnezeu, strigau oprește-i că nu mai puteau, îi ardea ura, invidia, zavistia. Asta se întâmplă și în lume când unor oamenii le merge mai bine și alții urlă că de ce le merge bine la ceilalți. Nu pot să accepte. În loc să spună: „Slavă lui Dumnezeu! Bine că au toți, că dacă au ei o să am și eu cu ce trăi!”. Nu! Ne roade de multe ori și nu-i bine deloc.
Slăbiciunea omului
Și ce-o făcut mai departe? S-au infiltrat printre oameni și-au început cu vorbe urâte, cu intrigi să îi instige pe oameni. Sunt multe de spus și vreau să trec mai departe, dar oamenii care strigaseră „Osana, fiul lui David! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului!”, la scurt timp, au început să strige: „Răstignește-L, răstignește-L!”. Ați auzit? Cât de slabi suntem noi oamenii și cât de repede ne schimbă mass-media, cât de repede ne influențează! Un om îți face bine ani de zile și la un moment dat cineva îi pune o etichetă. Și imediat te smintești și dispar toți anii în care ți-a făcut bine! Poate ți-o dat pâine, poate te-o hrănit poate te-o mângâiat, poate te a luat în brațe când ai avut nevoie și pentru că cineva i-a pus o etichetă, răstorni tot: „A, m-am lămurit cum e cutare!”. Cât de slabi suntem noi!
Mă uitam de multe ori și chiar în cadrul ăsta bisericesc la anumiți preoți, care săracii s-o luptat, pentru că de multe ori chiar era cumva acuzată Biserica că nu iese în față la anumite momente să ajute lumea. Și fiind mass-media, au ieșit atâția oameni. Eu mă dau deoparte pe mine că eu sunt un amărât aici, cum v-am mai spus de atâta ori, n-am eu școală, n-am multe, ce vrea Maica Domnului, aceea facem. Dar atâția oameni din cadrul Bisericii, care au ieșit în față în țară, să ajute lumea și și-au luat din timpul lor, poate unii dintre ei având familii, ca să poată mângâia lumea, să ajute să încurajeze în toate timpurile astea grele…
Să nu ne lăsăm manipulați!
Dacă unul oleacă a zis un cuvânt care nu i s-o părut bun cuiva, dintr-o dată toată lumea începe să arunce cu noroi. Dar a uitat că atâția ani, poate datorită acelui om, mulți și-au întărit oleacă sufletul, o prins curaj și o mers mai departe în anumite momente ale vieții. Sau poate l-a avut chiar duhovnic și l-a dezlegat de multe ori, cum se zice, l-o șters când era murdar, l-o spălat și l-o trimis bucuros acasă. Cât de slabi suntem noi, imediat întoarcem, cum se zice, foaia, imediat aruncăm cu noroi. Să nu mai faceți asta, dragilor! Nu vă luați după manipulare, că-i foarte ușor! Dacă pe Mântuitorul, care-i Dumnezeu, nu L-o cruțat, dar pe noi ceilalți?…
Chiar Mântuitorul ne spune în anumite locuri în Evanghelie: „Dacă o făcut cu stăpânul, da-păi cu slugile?”. Și sunt multe exprimări acolo ca să ne dea de înțeles că o să fie bătuți, chinuiți, uciși chiar în numele lui Dumnezeu, părându-li-se că aduc slujbă lui Dumnezeu, în numele legilor astea omenești, cu toate drepturilor și nu mai știu ce… în numele acestora o să se ajungă la prigoană și toate celelalte. Da, dragilor! Și de-asta să fiți foarte atenți mai ales la capitolul ăsta, când începe denigrarea împotriva Bisericii, a ierarhilor, a preoților, a călugărilor, să fiți foarte atenți că se duce o luptă foarte mare! Să nu uităm că și noi suntem oameni, cu toții. Nu vă așteptați să ne vedeți zburând!
Nu suntem perfecți, toți avem neputințe și luptele noastre.
Toți avem neputințe, toți avem luptele noastre. Încercăm și noi să ne luptăm să cerem ajutor lui Dumnezeu, Maicii Domnului ca să mergem mai departe și cât putem să ajutăm. Dar suntem oameni slabi, tragem de noi, de multe ori nu mai putem, încercăm să ne depășim… strigăm la Dumnezeu și mergem mai departe. Decât să ne judecați pe noi mai degrabă v-ați ruga pentru noi ca să ne întărească Dumnezeu și să putem face bine după putere, să putem să vă mai spunem cuvânt de întărire și încurajare, că toți avem nevoie, să știți! Nu suntem perfecți, toți avem neputințe și luptele noastre. De asta aveți grijă, că uitați la ce a dus toată manipularea asta în ce privește pe Mântuitorul ca Dumnezeu, a fost vândut. Toți erau pregătiți și încercau să corupă pe unul dintre ucenicii Lui.
Așa se întâmplă și acum, vor să dărâme pe cineva, caută să cumpere pe cineva din jur. Cine l-a vândut? Era unul slab pe care Diavolul de mult timp îl vâna. Avea o slăbiciune, iubirea de arginți…, eram împătimit de ea. Și Mântuitorul, ca să se liniștească, să nu-i dea motive de cârteală, chiar lui i-a dat punga în care aveau ei câțiva bănuți ca să cumpere ce le trebuia de mâncare, să plătească dajdia, că așa se spunea, ”Dă-i Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i a lui Dumnezeu!”. Ei, i-a încredințat-o lui Iuda ca să nu aibă motive de neliniște. Ținând-o și având această patimă, practic el se îndulcea… Dar se zice că fura din pungă și vedeți că până la urmă, când i s-o ivit ocazia să mai adune ceva bănuți, l-a vândut pe Mântuitorul, adică i s-o întunecat mintea.
Lepădarea lui Petru, neputința firii omenești.
Dar după ce l-o vândut, conștiința o început să-l roadă, n-o mai putut răbda și s-o dus și s-o spânzurat. Vedeți ce urmări a avut vânzarea? Banii!… Să nu ne legăm prea mult de bani! Ni-i dă Dumnezeu să ne facem treburile, pentru familii, pentru cei dragi și din ce prisosește, să-i mai ajutăm și pe alții! Sunt atâția săraci în lumea asta, să-i ajutăm și pe ei, că de asta ne-o dat Dumnezeu și o să ne ceară socoteală la urmă. Da, dragilor! Și după ce a fost vândut, a fost prins în grădina Ghetsimani. Care ați fost la Ierusalim, o știți. Acolo se ruga El de multe ori, de acolo l-o luat. Sfântului Apostol Petru, cel mai râvnitor, care zicea ”Doamne, eu mor pentru Tine!”, i-a zis Mântuitorul: ”Petru, nu va cânta cu coșul de trei ori și te vei lepăda de Mine!”.
Asta ca să ne arate cât suntem noi de slabi să nu ne încredem în noi, ci să zicem: ”Doamne, cu ajutorul Tău! Maica Domnului, cu ajutorul tău!” și nu: ”Eu sunt cel grozav!”. Numai bine, a cântat cocoșul și și-a amintit vorbele Domnului chiar în timp ce să lepăda în fața unei slujnice: ”Nu cunosc pe Omul ăsta!”. S-a lepădat în fața tuturor celor care l-au întrebat: ”Nu cunosc pe omul ăsta!” pentru că intrase frica în el. Așa s-a arătat neputința firii omenești, așa suntem toți în fața fricii. Cât de repede cedăm dacă ne încredem doar în noi! Să nu ne încredem doar în noi, că mândria ne dărâmă! Să ne încredem în Dumnezeu, în Maica Domnului, în sfinți… Sfinții Arhangheli și îngeri! Să le cerem ajutorul că avem nevoie și suntem slabi.
Drumul Crucii
După aceea Mântuitorul a fost luat și bătut. Gândiți-vă prin ce a trecut Maica Domnului! La nașterea Mântuitorului, când s-a dus la templu, prin dreptul Simion I s-a spus: Prin inima ta va trece sabia!”. Deci, o trecut sabia prin inima Maicii Domnului pentru că era mamă… să-și vadă copilul vândut, bătut, chinuit, scuipat și la urmă răstignit. Când vă duceți la Ierusalim și mergeți pe drumul Crucii pe acolo, până la Golgota, să dați oleacă grijile deoparte și magazinele, care-s tentante… măcar o dată să-l faceți în liniște, în tăcere și să vă gândiți cum o mers Mântuitorul pe drumul acela: cu o cruce care era foarte grea, era făcută din cel mai greu lemn. De câte ori a căzut și a îngenuncheat și era bătut să se ridice… Și Maica Domnului era acolo aproape, vedea toate astea, dar nu-i era permis să se apropie de El.
Vă dați seama câtă suferință la Maica Domnului, să-L vadă trecând prin toate momentele astea și la urmă dus pe Golgota și răstignit! Dar vedeți că în joia mare, ca aceasta, ce a făcut Mântuitorul? Ne-a dăruit Sfânta Liturghie, i-a împărtășit pe ucenici și a spus: ”Asta să faceți întru pomenirea Mea!”. Vedeți? De asta nu este mântuire fără taina Sfintei Liturghii, fără Sfânta Împărtășanie și bineînțeles, fără Sfânta Spovedanie înainte! Cei din afara ortodoxiei nu au taine ca acestea, nu au așa ceva! După răstignire a fost pus în mormânt. Maica Domnului a stat acolo la Cruce, le-a văzut pe toate, cum era întins pe cruce, piroane în mâini, în picioare… Câtă durere! Leșina și iarăși își revenea Maica Domnului. Adică, Maica Domnului o trecut prin zeci și zeci de morți. Cădea de atâta suferință și durerii, însă avea alături femeile mironosițe.
Să o aveți ca pe o mamă pe Maica Domnului
Și pe cine mai avea alături? Pe apostolul dragostei, pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, care o susținea. De asta Mântuitorul când era pe cruce, a spus: ”Fiule, Iată Mama ta!”. O încredințat-o în mâna Apostolului și Evanghelistului dragostei, Ioan! ”Iată, mama ta!”, adică ia-O în grija ta! Iar Maicii Domnului, ca să nu O lase singură: ”Iată, fiul tău!”. Adică să-l ia ca și fiu, să-l înfieze pe Sfântul Ioan, ca s-o mângâie și să aibă permanent pe cineva alături, pe Apostolul care I-a fost tot timpul alături Mântuitorului. Și din clipa aceea, Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan a luat-O la casa lui ca pe mama lui. Deci, am putea spune că în felul ăsta, Mântuitorul ne-a spus nouă tuturor, nu numai Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan, ”Iată, mama voastră!”. Să o aveți ca pe o mamă pe Maica Domnului, asta ne a spus Mântuitorul!
Învierea Mântuitorului
După aceea a fost îngropat. Ce au făcut evreii, că doar era Cel care L-a înviat pe Lazăr și făcuse atâtea minuni? Le era teamă că o să iasă din mormânt, dar nu recunoșteau asta. S-au dus la romani, la soldați și la mai marii lor și le-au spus că o să învieze a treia zi și că ei știu sigur că o să l fure Ucenicii, ca să pună acolo sigiliu și pază. Au sigilat piatra, au pus oaste roată fără să-și dea seama că spre batjocura lor făceau asta, ca să se vadă mărturia Învierii. Și după ce o pus toată paza asta și o sigilat tot, Mântuitorul a înviat! Și ce a făcut evreii? Nici atunci nu s-o smerit! Când o venit soldații să spună ce s-a întâmplat, că au văzut lumină încât ei au căzut pe jos ca morți, că nu puteau ochilor suporte asta.
Le-au spus la soldați: „Uite, vă dăm bani! Duceți-vă și spuneți la toată lumea c-o venit noaptea Ucenicii și l-o furat în timp ce noi dormeam!”. Ați auzit câtă nebunie? Era piatra aia mare, sigilată, pe care nu știu câți oameni ar fi fost nevoie s-o dea la o parte! Câtă gălăgie s-ar fi făcut! Cum puteau să doarmă fără să audă gălăgia? Și, mai mult decât atât, Mântuitorul era învelit în giulgiul acela care era îmbibat în smirnă și aloe, care se lipea și devenea una cu Trupul! Deci, nu puteai să-l dezlipești, trebuia să-l iei cu totul! Și de fapt, în mormântul o rămas giulgiul, fără Mântuitor. Deci, era imposibil să-l scoată de acolo! Astea au fost minciunile lor! Doar Loghin, sutașul, împreună cu doi colegi care au participa la toate și cărora li s-a încredințat răstignirea pe cruce și paza mormântului, n-au primit bani!
Să trăim taina învierii
Și o lepădat și brâul ostășesc și tot și a plecat din cetate când a văzut toate nedreptatea și toate minciunile astea ca mai târziu să ajungă mucenici, că nu s-au lăsat mai mare cetății până nu i-au ucis și pe ei, văzând că mărturiseau adevărul. Iar Mântuitorul a înviat! Evanghelia spune că printre femeile mironosițe erau Maria Magdalena și cealaltă Marie, adică era Maica Domnului. Nu se spune că era Maica Domnului ca să nu zică alții că din iubirea de mama, n-o văzut bine. Maica Domnului ar fi lipsit de acolo? Cât de frumos a fost când li s-a arătat Mântuitorul! La început erau speriate văzând mormântul gol. Sfânta Maria Magdalena spunea că atunci când l-a văzut pe Mântuitorul, a crezut că-i grădinarul… Evangheliile sunt atât de frumoase! Să vă duceți la Sfânta Înviere de la început până la sfârșit și să trăiți toată Taina asta Învierii!
Bucurați-vă! Pace vouă.
Să ascultați Evanghelia, să auziți ce le-a spus Mântuitorul când s-a arătat mironosițelor: ”Bucurați-vă!”. Ați înțeles? Bucurați-vă! Ele nu erau înfricoșate, dar erau triste, erau supărate și în suferință. Însă Mântuitorul le-a spus ”Bucurați-vă! Dați totul deoparte, uite Eu am înviat! Am toată plinătatea, toată puterea, sunt Dumnezeu!”. Vă dați seama câtă bucurie a trăit în primul rând Maica Domnului, ca mamă să-și vadă Fiul înviat? Cât s-a bucurat Sfânta Maria Magdalena, care l-a urmat continuu și celelalte mironosițe! Și după aceea, ce le-a spus Apostolilor? ”Pace vouă!”. Erau tulburați, erau înfricoșați! Ei erau mai fricoși decât femeile! Știți că stăteau închiși de frica ideilor?! Nu ieșeau din casă! Doar mironosițele fugeau la mormânt dis de dimineață, cu noaptea în cap, să fie cât mai aproape de Mântuitorul! De asta lor le-a spus să se bucure, nu să se liniștească.
Dar la Apostoli le-o spus „Pace vouă!”, adică liniștiți-vă, lăsați tulburarea, nu stați speriați și înfricoșați! Ați văzut ce frumos? Ce ne spune Mântuitorul? Să ne bucurăm să ne liniștim! Să ne liniștim ca să se așeze duhul nostru, cum se spune, să ne putem bucura, adică să lăsăm grijile și să ne bucurăm. Da, dragilor? Am vrut așa în câteva cuvinte să spun toate lucrurile astea, să le leg laolaltă în săptămâna asta.
Să vă spovediți și să vă împărtășiți de Sfânta Înviere
Participați la toate slujbele din zilele care mai rămân, că dacă postarea o să fie joi seara, mai aveți timp vineri și sâmbătă. Care n-ați apucat să vă spovediți, duceți-vă să vă spovediți și să vă împărtășiți de Sfânta înviere! Nu vă dați seama cât îi de frumos, câte liniște și pace primiți dacă oleacă așa v-ați luptat și v-ați putea împărtășiți de Sfânta Înviere!
Încercați oleacă să mai dați grijile de o parte, să lăsați cozonacii și toate celelalte! Și acelea trebuie făcute, câteva ouă, ceva, dar spovedania și împărtășania să fie pe locul întâi față de toate! Faceți-vă timp, să nu lipsiți de la biserică la prohodul Mântuitorului și la toate celelalte slujbe. La Înviere duceți-vă cu drag, stați până la sfârșit, nu vă duceți doar să luați Sfânta Lumină și să fugiți acasă! Stați la Sfânta Liturghie până la sfârșit, împărtășiți-vă și plecați cu deplinătatea Harului și dacă puteți, până acasă cântați Hristos a Înviat! Cântați din toată inima și bucurați-vă de Învierea lui Hristos! Da, dragilor!
Închei aici și-L rog pe bunul Dumnezeu, pe Maica Domnului și pe toți sfinții să vă ajute, să vă întărească, să vă lumineze, să vă aducă pace și liniște, să vă bucure ca să vă bucurați de Sfânta Înviere cu toată inima și să-i iertați pe toți care v-au greșit și să vă cereți iertare de la ceilalți ca să fiți în pace și liniște! Doamne ajută! Să ne ajute bunul Dumnezeu și Maica Domnului și chiar dacă mai sunt două zile până la Înviere, vă spun de pe acum Hristos a Înviat, dragii mei!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
