Treziți-vă din nebunia diavolului! – Pr. Spiridon Bailey

Urmăriți un cuvânt clar și actual al părintelui Spiridon Bailey în care acesta ne vorbește despre asumarea transformării noastre interioare și despre opunerea în inima noastră avalanșei păcatului provocate de nebunia diavolului.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

(pentru o vizionare optimă vă rugăm întoarceți celularul sau tableta pe orizontală înainte de a porni clipul)

Powered by RedCircle

Pentru a ne schimba, pentru a fi transformați de către Dumnezeu, trebuie să devenim mai mult ca Sfinții. Trebuie să imităm sfințenia acelor slujitori ai lui Dumnezeu care ne-au precedat. Trebuie să înțelegem cum arată sfințenia cu adevărat.

În Cap. 5 al Evangheliei după Matei, Iisus dă o descriere tocmai pentru cum arată sfințenia. El ne spune că fericiți sunt cei blânzi, cei curați cu inima, făcătorii de pace, cei care flămânzesc și însetează după dreptate, cei care vor fi persecutați de lume de dragul lui Hristos. Dacă dorim să imităm sfințenia Sfinților, trebuie să ne întrebăm pe noi înșine: Cum putem crește aceste virtuți în sufletul nostru? Cum putem să cultivăm aceste virtuți în viețile noastre?

Sf. Grigorie Palama ne învață că iubirea de Dumnezeu este punctul de plecare și sursa oricărei virtuți, și continuă spunând că dragostea față de lume este sursa oricărui rău. Iubirea de Dumnezeu este punctul de plecare și sursa oricărei virtuți. Și, bineînțeles, așa cum spune Sf. Iacob, fratele Domnului nostru, scrie în Noul Testament: ”Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu.” (Iacov 4:4)

Nu putem fi prieteni ai lui Dumnezeu, dacă devenim prieteni ai lumii, pentru că iubirea de Dumnezeu și iubirea pentru lume sunt forțe opuse în inimă, se opun una alteia, în mod activ. Dacă căutăm, dorim, iubim plăcerile și lucrurile acestei lumi, nu Îl putem iubi pe Dumnezeu. Orice se seamănă într-un câmp determină ceea ce va crește acolo. La fel este și cu sufletului. Dacă plantăm, dacă semănăm în inimă dorințe josnice pentru lucrurile acestei lumi, atunci patimile vor crește înăuntru în noi. Dacă citim cărți care ne hrănesc spiritual, participăm la sfinte slujbe, dacă ne rugăm, dacă cugetăm la viețile Sfinților, citim Scripturile, atunci avem o șansă pentru ca virtuțile să crească înăuntrul nostru. Dar dacă ne desfătăm în lucrurile acestei lumi, lucrurile care cresc în noi vor fi distructive, vor fi rele.

Așa cum se spune în Cartea lui Iov, diavolul se ascunde sub diferiți copaci ai plăcerii, așteptându-i pe cei neatenți să le guste fructele. Acestea sunt plăcerile acestei lumi unde diavolul se ascunde. Pentru că dragostea de Dumnezeu și dragostea pentru lume sunt ca polii a doi magneți: nord lângă nord, care se resping, acționând în opoziție. Iubirea pentru lume crește din iubirea de materialism, iubirea de trup. Și dragostea pentru Dumnezeu crește din recunoașterea a tot ceea ce a făcut și face El pentru noi și pentru mântuirea noastră, din recunoașterea și mulțumirea pentru bunătatea și pentru frumusețea lumii din jurul nostru și pentru capacitatea de a putea recunoaște și a ne bucura de această frumusețe.

Toate acestea ne sunt oferite de Dumnezeu. Lucrurile din această lume, atunci când vorbim despre relele acestei lumi, vorbim despre lucrurile care sunt create de om, filosofiile omului, filosofiile diavolului. În ceea ce privește natura, chiar și lumea căzută încă păstrează frumusețea pe care Dumnezeu a pus-o în ea. Și noi putem percepe această frumusețe. Ce dar de la Dumnezeu! Trebuie să învățăm să recunoaștem fiecare gând, fiecare sentiment care ne împiedică să-L iubim pe Dumnezeu așa cum ar trebui. Asta este absolut vital pentru sănătatea noastră spirituală.

Să fim atenți la tot ceea ce se mișcă în inima noastră, la tot ceea ce ne vine în minte și să depistăm un fals sentiment de mânie față de Dumnezeu, un fals sentiment de nedreptate, un fals sentiment de a-L judeca pe Dumnezeu după propriile noastre standarde sau după standardele lumii. Orice lucru care diminuează dragostea noastră față de Dumnezeu este de la diavol și trebuie respins, este fals. Tot ceea ce ne diminuează dragostea de Dumnezeu este demonic. Adevăratele virtuți cultivă o bucurie care nu ne poate fi răpită, o bucurie care nu poate fi furată. Plăcerile lumii, plăcerile trupului… știm că sunt trecătoare. Ele trec, ca și viețile noastre fizice. Toate acestea vor trece. Trebuie să ne venim în fire.

Fiecare dintre noi trebuie să se trezească din propria nebunie. Și este nebunie. Să ne mirăm cu groază de ușurința și entuziasmul cu care noi adesea schimbăm lucrurile veșnice ale Împărăției lui Dumnezeu, bucuriile Împărăției lui Dumnezeu, cu aceste plăceri de moment ale lumii. Să ne trezim din această nebunie! Să respingem tot ceea ce lumea ne oferă pentru a ne ademeni, pentru că tot ceea ce ni se oferă pentru a ne ispiti (de lume, trup și diavol) ne înrobește. Toate acestea ne-ar înrobi.

Ca ființe umane, cu demnitatea de a fi creați după Chipul lui Dumnezeu, fiecare dintre noi este chemat să facă lucruri mai presus de acestea lume. Este o minune, este un mister, este un miracol că noi, care suntem carne și sânge, suntem chemați de Dumnezeu la lucruri mai presus de lucrurile din această lume.

Satana domnește în filosofiile și planurile acestei lumi și noi trebuie să respingem tot și trebuie să învățăm să vedem mânia, mândria, vanitatea, bogățiile și statutul pe care lumea ni le-ar oferi ca pe lucruri care îi dau diavolului putere în viața noastră. Toate aceste lucruri îi acordă diavolului putere asupra noastră. Ele sunt capcanele diavolului prin lucrurile acestei lumi. Dar virtuțile, care sunt roadele adevăratei libertăți în Dumnezeu, virtuțile care sunt adevăratul rod al iubirii de Dumnezeu, sunt un semn pentru noi al chemării noastre înalte, sunt un semn pentru noi al demnității pe care Dumnezeu ne-ar reda-o, în umanitatea noastră, prin Hristos. Să recunoaștem că iubirea de Dumnezeu este cu adevărat o pregustare a bucuriei veșnice a Împărăției lui Dumnezeu.

”Nu lăsa pe nimeni să te înșele, frate: fără sfințenie, așa cum spun Apostolii, nimeni nu-L poate vedea pe Dumnezeu. (Evrei 12:14) Pentru că Domnul, care este mai mult decât Sfânt și dincolo de orice curăție, nu se va arăta unei persoane necurate. Exact cum cel care își iubeste tatăl sau mama, fiica sau fiul (Matei 10:37) mai mult decât pe Domnul, nu este vrednic de El, la fel este și cel care iubește orice lucru trecător și material. Chiar și mai nevrednic este cel care alege păcatul nebunesc și rău mirositor în locul iubirii lui Dumnezeu; căci Dumnezeu respinge pe oricine nu se leapădă de orice necurăție. ”Stricăciunea nu moștenește nestricăciunea.” (I Corinteni 15:50) ~ Sf. Teognost

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!