Ascultați un cuvânt deosebit al lui C.S. Lewis în care acesta ne explică ce implică, de fapt, a fi bun.
Audiție plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
(pentru o vizionare optimă vă rugăm întoarceți celularul sau tableta pe orizontală înainte de a porni clipul)
Powered by RedCircle
Viața creștină e pur și simplu un proces de a-ți transforma „eu-ul” natural într-un „eu” Hristos. Și acest proces se desfășoară în cea mai mare profunzime interioară. Cele mai intime dorințe, punctul de vedere, acestea sunt lucrurile care trebuie schimbate.
De aceea critica necredincioșilor cu privire la Creștinism e că este o religie egoistă. „Nu e foarte egoist – chiar morbid”, zic ei, „să te preocupi tot timpul de interiorul propriului suflet, în loc să te gândești la umanitate?”
Ei bine, ce-ar zice un sergent unui soldat ce are pușca murdară, și care atunci când i se ordonă să o curețe el replică: „Dar d-le sergent, nu e foarte egoist – chiar morbid – să-ți bați capul mereu cu interiorul propriei puști în loc să te gândești la Națiunile Unite?” Ei bine, nu e nevoie să ne batem capul cu ce ar răspunde efectiv sergentul. Înțelegeți ideea… omul nu va fi prea folositor pentru Națiunile Unite dacă pușca sa nu e bună de folosit.
Cam în același fel, oamenii care acționează din propriul instinct natural nu vor face prea mult bine permanent celorlalți oameni.
„Ceea ce ești iese la suprafață în ceea ce faci.”
Să explic asta. Istoria nu e doar povestea oamenilor răi ce fac lucruri rele. E la fel de mult o poveste cu oameni ce încearcă să facă lucruri bune dar cumva ceva merge rău. Să luăm expresia comună: „rece ca binefacerea”. Cum am ajuns să zicem asta? Din experiență. Am observat cât de nesimpatetici, superiori și încrezuți sunt deseori oamenii binefăcători. Și totuși, sute și mii dintre ei au început cu o mare dorință de a face bine, iar după ce l-au făcut, cumva n-a ieșit atât de bine cum ar fi trebuit.
Vechea poveste: „Ceea ce ești iese la suprafață în ceea ce faci.” Un măr ornamental (crabapple) nu face mere comestibile. Câtă vreme e implicat vechiul sine, el va păta tot ceea ce facem. Încercăm să fim religioși și devenim farisei. Încercăm să ne purtăm frumos și devenim infatuați. Serviciile sociale se transformă în birocrație și oficialitate. Altruismul devine o formă de a se da mare.
Nu vreau să spun, bineînțeles, că ar trebui să ne oprim din a încerca să facem bine; trebuie să facem tot ce putem mai bine. Dacă soldatul e suficient de prost să intre în luptă cu arma murdară, nu trebuie să dea bir cu fugiții. Dar ce vreau să spun e că adevăratul remediu se află mult mai în adâncime.
În afara noastră și în Hristos trebuie să mergem. Pentru majoritatea dintre noi, schimbarea nu va fi bruscă. Și trebuie să admit că pentru majoritatea creștinilor abia va începe tocmai la sfârșitul vieții noastre prezente. Dar sunt unii în care merge mai departe, chiar și înaintea morții – destul de departe ca s-o puteți vedea. Chiar fețele și vocile lor sunt diferite. Când îi întâlnești, realizezi că ai de-a face cu ceva ce, să zicem așa, începe unde te oprești tu – ceva mai puternic, mai liniștit, mai fericit, mai viu decât umanul obișnuit.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
4 Comment
Acum, dimpotrivă, despre cei care merg la biserică se spune că sunt spălați pe creier.
In fiecare zi e de spalat podeaua,
de curățat o pușcă
de curățat closetul….
Lucru mare acesta pare…
Doamne milostiveste ne pe noi pacatosii!!!
Dar cei care merg la biserica chiar sunt spălați pe creier, cu apa botezului ! Se spala de lacomie rautate si prostie.
Iese un creier curat si luminat!
Primus pt Maximus
Lamurit lucru aceasta ti pare
Clar/definit
Insistând
se pare…..
Ca ceri
O mică confirmare???