Ascultați o serie de întrebări și răspunsuri cu un preot ortodox din SUA – părintele Teofan Mackey – în care acesta ne răspunde la câteva dintre întrebările care îi preocupă pe tinerii americani ortodocși: Marijuana, femeile în preoție, noii convertiți…
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
(pentru o vizionare optimă vă rugăm întoarceți celularul sau tableta pe orizontală înainte de a porni clipul)
Powered by RedCircle
Pr. TEOFAN MACKEY: Sunt părintele Teofan, sunt preot la Biserica Ortodoxă Sf. Iov din Poceaev, din Los Alamos, New Mexico, preot al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Statele Unite ale Americii.
Poziția ortodoxă față de consumul de marijuana
Nu cred că a existat vreo proclamație din partea vreunui episcop sau grup de episcopi cu privire la consumul de marijuana. Acum, aici, în New Mexico, este legal. Atunci când o lege nu e imorală ar trebui să respecți acea lege. Asta înseamnă că dacă marijuana este ilegală în statul sau localitatea ta, absolut nu ar trebui să o folosești, pentru că noi dăm Cezarului ce este al Cezarului. Și dacă legea este o lege dreaptă nu ar trebui să folosești marijuana. Deci problema morală cu marijuana cred că e exact cea la care vă referiți.
Consumul de substanțe, droguri care alterează mintea sunt lucruri cu care trebuie să fim foarte atenți. Acestea fiind spuse, noi folosim alcool, nu avem o interdicție împotriva consumului de alcool, există unii sfinți care fumau țigări în vremuri mai recente, există alți sfinți care au spus că fumul de țigară este tămâia diavolului, așa că lucrurile sunt puțin neclare când vine vorba despre utilizarea unor substanțe.
Este mai important să te gândești la care este scopul final. Va genera o problemă de genul creării unei dependențe? Ar fi o bună utilizare a banilor și a timpului tău? Acestea sunt lucruri pe care fiecare trebuie să le decidă pentru sine. Dar nu există o regulă strictă. Corpul nostru este un templu. Acestea fiind spuse, dacă bei alcool în exces, nu este bine pentru tine. Dar, de asemenea, nici cofeina nu este atât de bună pentru tine. Așadar este un spectru. Folosește înțelepciunea când alegi cu ce îți petreci timpul. Îți face bine acel lucru? Dacă e ceva care e bun pentru corpul tău, atunci e bun și pentru sufletul tău.
Dacă e ceva care e rău pentru corpul tău, este rău și pentru sufletul tău și ar trebui evitat. Dar în ceea ce privește răul, nimic din lumea creată nu este absolut rău. E vorba de buna utilizare a acelui lucru.
Sfaturi pentru noii convertiți la Ortodoxie
Ești nou convertit la Ortodoxie? Nu te grăbi, relaxează-te! Ai tot restul vieții să te adâncești în Ortodoxie. Nu o vei descifra prea curând. Trebuie să ai o perspectivă lungă în călătoria ta. Nu este un sprint, ci un maraton. Dacă te străduiești prea mult și prea repede, te vei epuiza. Ascultă-i pe cei care practică Ortodoxia de mult timp. Aceștia sunt oamenii al căror sfat îl vrei. Este foarte ușor să exagerezi la început, cu toate regulile de post și regulile de rugăciune și toate celelalte. Este foarte ușor să te forțezi prea tare și să te epuizezi complet.
Mergi la biserică, ascultă de părintele tău duhovnicesc și găsește-ți prieteni în Biserica Ortodoxă, găsește-ți o comunitate în Biserica Ortodoxă. Așa rămâi [în Ortodoxie], prin construirea unei comunități. Așa progresezi, construind o comunitate. Nu o poți face singur și nu o poți face repede. Nu ești în competiție, așa că ia-o ușor și vei rămâne în ea pentru mult timp și vei crește.
Cum ar trebui să trateze un creștin ortodox scrupulozitatea?
Presupun că întrebarea asta vine de la o persoană ortodoxă sau de la un preot ortodox sau cineva de acest tip. Scrupulozitatea este dușmanul bucuriei. Acestea fiind spuse, nu judeca persoana scrupuloasă, e posibil să fie mai avansată în călătoria spirituală decât tine. Dar este în regulă. Umilința este cheia.
Trebuie să nu ne pese de ceea ce cred alții despre noi. Sunt preot în Biserica Ortodoxă și mă apropii de 10 ani în Biserica Ortodoxă și am avut oameni care mi-au spus că nu sunt suficient de ortodox, că nu postesc suficient de mult, că nu-mi pasă suficient de reguli. Și știți ce? Probabil că au dreptate, dar nu despre reguli este vorba. E vorba despre apartenența la Hristos, la Biserica Sa și la comunitate, despre împărtășirea iubirii lui Dumnezeu și a bucuriei Domnului.
Nu e despre dacă ai mâncat un ou în timpul postului sau dacă ii mâncat o bucată de tort la petrecerea de ziua fiicei tale în timpul postului. Nu este vorba despre reguli, regulile sunt parapeți de protecție, regulile sunt o cale pentru noi, regulile sunt pentru beneficiul nostru, nu pentru beneficiul lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu nu-i pasă dacă mănânci un hamburger vinerea.
Noi ne antrenăm. Și dacă lipsești o zi de la antrenament nu ai stricat rezultatul. Scrupulozitatea duce la epuizare. Lăsați oamenii să fie scrupuloși, nu-i judecați, dar nici nu vă luați după ei. Dumnezeu ne iubește. Există bucurie în asta, iar dacă nu există bucurie, înseamnă că faci ceva greșit.
Cum să luptăm să ne ucidem egoul?
Aș vrea să pot spune asta cu autoritate, dar eu am încă un ego destul de mare. Îmi place să spun că există două modalități de a-ți ucide egoul, unul este ascultarea și altul umilirea. Ascultarea (supunerea) este mai grea, dar umilirea este mult mai dureroasă. Deci, ascultarea. Să alegem asta. Ascultare față de Biserică, ascultare față de Scripturi, ascultare față de părintele tău spiritual. Toate acestea sunt foarte bune fiindcă elimină alegerile neesențiale pe care le avem. Faceți ceea ce trebuie să faceți.
Am avut oameni care au venit la mine și mi-au spus: „Credința mea se diminuează, nu știu dacă mai cred, nu știu de ce facem toate aceste lucruri și nu le simt”. Ei bine, am vești pentru voi: sentimentele noastre vin și pleacă, mințile noastre produc sentimente și gânduri tot timpul și nu le putem lăsa să ne controleze. Am citit asta de curând: „Să nu crezi tot ce gândești”. Ne vin idei în cap care trebuie doar escortate afară.
Fă lucrurile pe care trebuie să le faci! Asta înseamnă ascultarea. Atunci când credința îți scade, când nu ai chef, fă mai mult, mergi mai mult la biserică, roagă-te mai mult! Fă lucrurile exterioare care sunt doar o alegere și sentimentele vor urma. Uneori va fi mai bine, alteori va fi mai rău, uneori este primăvară, alteori iarnă, dar continuă să mergi.
Unul dintre celelalte lucruri care omoară ego-ul este să ai copii, când dintr-o dată trebuie să trăiești pentru altcineva, când ai pe cineva care este mai important decât tine. Îmi place să spun că lucrul care m-a pregătit cel mai mult pentru preoție a fost faptul că am avut copii. Seminarul a fost grozav, nu mă înțelegeți greșit, dar să ai copii te pregătește pentru preoție și pentru a scăpa de egoul tău, pentru că ai acești oameni la care ții enorm de mult și care nu te ascultă. Și cam asta înseamnă paternitatea și cam asta se întâmplă și în preoție. E o modalitate de a-ți ucide egoul.
De ce Ortodoxia acceptă preoți căsătoriți?
Clerul căsătorit este unul dintre lucrurile care par scandaloase pentru un romano-catolic atunci când vine în Biserica Ortodoxă, pentru că ei au preoția celibatară. Ortodocșii au avut preoți căsătoriți încă de la început. Sfântul Petru însuși a avut o soacră, ceea ce înseamnă că era căsătorit, deci clerul căsătorit e ceva normal și a fost întotdeauna pentru Ortodocși. Acestea fiind spuse, un preot ortodox (dacă nu e monah) trebuie să se fi căsătorit dinainte de a deveni diacon.
Așadar, există trei niveluri de cler în Biserica Ortodoxă: diacon, preot, episcop. Dacă vrei să te căsătorești și vrei să devii preot, trebuie să te căsătorești înainte de a deveni diacon. După ce devii diacon nu te mai poți căsători. După ce devii preot nu te poți căsători. Așa că soția ta trebuie să te cunoască și să fie căsătorită cu tine înainte de a face acel prim pas (spre diaconie).
Un alt lucru este că episcopii noștri, sunt celibatari și sunt aleși din rândurile celor care au fost tunși în monahism. Există posibilitatea ca un episcop ortodox să fi fost căsătorit anterior, dar doar dacă a rămas văduv și s-a călugărit înainte de a deveni episcop.
Sfaturi pentru cuplurile care se confruntă cu infertilitatea
Atunci când un cuplu ortodox se confruntă cu infertilitatea trebuie să își amintească faptul că există două motive pentru căsătorie. Primul motiv este, evident, procrearea și creșterea copiilor în credință. Dar există și un al doilea motiv vital pentru a fi căsătoriți și anume acela de a se duce unul pe celălalt în rai. Soțul și soția se află împreună în călătoria lor pentru a deveni mai asemănători cu Dumnezeu și trebuie să se ajute reciproc în această călătorie. Există posibilitatea de a adopta copii și acesta este un lucru minunat și există copii care au nevoie să fie adoptați, dar o căsătorie nu necesită existența copiilor pentru a fi validată. Bărbatul și femeia împreună cu Dumnezeu alcătuiesc un model al Sfintei Treimi și aceasta este una dintre căile spre Theosis (Îndumnezeire).
Cum devii Ortodox dacă nu ai o Biserică Ortodoxă aproape?
E foarte greu să devii ortodox în afara unei comunități. Sfatul meu pentru o persoană care vrea să devină ortodoxă în afara unei comunități este „pregătește-te să faci o călătorie”. Bine? Da, ar trebui să-ți iei o carte de rugăciuni, să-ți iei un studiu ortodox al Bibliei, să începi să citești Scripturile, să începi să faci rugăciunile zilnice (rugăciunile de dimineață și de seară, rugăciunile de dinaintea meselor, etc), dar va trebui și să vizitezi o biserică, va trebui să faci parte dintr-o comunitate cel puțin ocazional. Dacă aceasta este calea ta spirituală, trebuie să faci investiția de a ajunge la o mănăstire sau la o biserică bună în mod regulat. Dacă asta înseamnă de două ori pe an, mergi de două ori pe an. Dacă poți merge lunar, fă așa. Nu suntem salvați singuri.
Filozoful Friedrich Nietzsche spunea că „iadul sunt ceilalți oameni” și asta e exact concluzia greșită. Suntem salvați în comunitate. Raiul sunt ceilalți oameni. Dragostea noastră pentru Dumnezeu se arată prin dragostea noastră pentru alți oameni. Când arătăm dragoste față de alți oameni, ne arătăm dragostea față de Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu ne iubește pe fiecare dintre noi, suntem cu toții copiii lui și de aceea trebuie să fim împreună pentru ca mântuirea să funcționeze.
De ce femeile nu pot deveni preoți?
Femeile nu pot deveni preoți deoarece credința ortodoxă e o credință revelată. Noi nu schimbăm tradiția pentru a ne alinia sensibilităților noastre moderne. Sunt bărbații și femeile egali în Biserica Ortodoxă? Absolut! Au femeile roluri de autoritate în Biserica Ortodoxă? Absolut! Profesori de școală duminicală, directori de cor, președinți și membrii de consilii parohiale…
Da, femeile au roluri în Biserică, roluri oficiale în Biserică, dar preoția este o imagine a lui Hristos și Hristos a venit [în lume] ca bărbat și nu am avut femei preoți de la început. Au fost femei ucenici, au fost femei apostoli, dar nicăieri nu au fost femei preoți la început. Și din moment ce este o religie revelată și acceptăm acele lucruri care ne-au fost transmise, de aceea nu avem femei preoți acum, nu pentru că sunt mai puțin decât bărbații, este doar un rol, iar femeile și bărbații au roluri diferite. Poate fi un adevăr incomod pe care nu ne place să îl vedem în zilele noastre, nu ne place să îl credem, dar bărbații și femeile sunt diferiți și facem lucruri diferite în biserică.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
11 Comment
Trecând /ajungând în plimbarile/trăirile sale/în urcușul său
pe drumul/poteca/cărarea fără f0elinar/stâlp de iluminare preotul și a aprins candela.
Și s a făcut lumină.
Mulțumim frumos.
Doamne ajută!
Părinte, ce program folosiți pentru a traduce automat clipurile?
Ah, acum am observat, e Amara.
Acei sfinți care fumau despre care părintele vorbește în clip, o făceau fiindcă nu erau conștienți că fumatul dăunează sănătății? Sau din alt motiv?
Apropo de asta, dulciurile dăunează foarte mult sănătății, doctorii zic să consumăm cel mult o linguriță de zahăr pe zi, dar cu toate acestea ele sunt consumate în cantități mult mai mari, chiar și de către cei care nu doresc să-și rănească corpul și sufletul, dar nu sunt bine informați. Părinții dăruiesc dulciuri copiilor, mulți alții dăruiesc dulciuri bătrânilor crezând că le fac o bucurie de sărbători, dar de fapt le distrug sănătatea. Nocivitatea zahărului și adicția de dulciuri abia recent încep să intre în conștiința publică, cred că în viitor ar putea fi văzute aproape la fel de dăunătoare precum alcoolul sau țigările. Ce ne puteți spune despre asta?
Cofeină
Nicotină
Și alcool…..
„Ce e rău și ce e bine
Tu te ntreabă și socoate!!”
Cât de mult și cât de des
Fiecare știe cel mai bine
Pt sine.
Să ajungem să împrăștiem dragostea!!!
Doamne ajută!
Pe banda rulantă de la caserie erau așezate multe sticle de alcool, vodcă mai ales. Era ceva ofertă. M-am întristat, privind la bărbații care veseli se bucurau de prețul ieftin. Atenția mi-a fost răpită spre interior. Ceva îmi explica cum sufletele unor bețivi, bețive, consumatori de alcool sunt violate de demoni si de sufletele descărnate care nu au liniște pentru că nu mai pot bea alcool. Vedeam imagini și auzeam strigătele și plânsetele de disperare ale sufletelor băutorilor. 😕😔
Vedeați sau vă imaginați? Aceasta-i întrebarea.
Pt Smaranda
Bărbatul a fost crea altfel decât femeia.
Femeia are mai multe mecanisme de adaptare în lumea nedreaptă.
Consider ca nici unul dintre cei ce au căzut în patima băuturii nu s au gândit în trecut că vor fi catalogați drept „bețivani”.
De aceea e asa de pericolos aceasta: nu știi când se transformă/ devinae patimă /neputință.
Lupta e indelungata: are multe batalii, nu toate victorioase.
Dar, cu ajutorul bunului Dumnezeu, și cu aliați de naddejde:
-duhovnicul
-spovedania
Și
– rugaciunea,
putem considera ca am pus piatra de temelie și vom aștepta primii zori ai izbânzii.
Cei curajoși cu siguranță vor reuși!
Doamne ajută!
Dna Aglaia, am folosit cuvântul bețiv, bețivă, intenționat și corect. Ceea ce numim bolnav de alcool este ceea ce se vede în afară.Partea nevăzută a „bolnavului ” este depravată și pervertită, locuită de lighioane care mai decare mai libidinoase și scârboase. Este motivul pentru care bolnavul nu are aproape nicio șansă de vindecare.( doar așa că ia sfatul dvs în serios).
Măcar cei care vor să înceapă acuma să consume alcool să știe ce-i poate aștepta.
Nu-i floare la ureche.
Ceea ce am constatat eu Smaranda
este ca ai o anumita duritate în a privi lucrurile.
Se zice:
Voba dulce
Muuult aduce.
Joaca cu alcoolul, așa este, bine ai zis „nu i floare la ureche”.
Ce vreau eu sa spun este ca nu te apuci de astăzi de alcool,
Ci
Într o buna zi, după un lung sir de ani
ajungi sa constanți ca ai probleme ( grave/sau nu asa grave) cu acest cvosum
Este ok și atunci când CONȘTIENTIZEZI asta, pt ca vei dori /vrea sa rezolvi problema dar, ce sa vezi, nu prea mai poți CONTROLA asta căci ai ajuns sa fii tu sub controlul ei.
Adaug și asta…..
În postul de 6 saptamani
– fără carne
-fără lapte, oua etc…
Îți vine destul de greu…. Poate eșuezi int o zi, nu i nimic, continui pana reușești….
Eu ma gândesc cât de greu TB sa fie pt cei cu povara aceasta de dus(ma refer la bautură).
Pt mine într un fel este ușor cu fumatul. Și cu băutul, pt ca mie nu mi place. Am încercat dar nu mi place să fumez iar cu băutul mi se face rău,îmi da o stare proasta….
Cred ca n am receptorii respectivi de placere…. Slavă!!!
Cam asta.
Doamne ajută!
Nu Nietzsche a spus „L’enfer c’est les autres”, ci Jean Paul Sarte!