În mijlocul furtunii, Dumnezeu pregătește lumina – Pr. Haralambos Papadopoulos

În lume avem necazuri și încercări care de cele mai multe ori sunt rezultatul păcatelor și neputințelor noastre. Cu toate acestea, în mijlocul furtunii, Dumnezeu ca un Tată iubitor, pregătește lumina. Ascultați un cuvânt folositor al părintelui Haralambos Papadopoulos pe această temă.

Audiție plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

(pentru o vizionare optimă vă rugăm întoarceți celularul sau tableta pe orizontală înainte de a porni clipul)

Powered by RedCircle

La Dumnezeu nu există ceva al nostru – o patimă, un păcat, o neputință, o greșeală – care să poată să-L împiedice să vină în viața noastră și să ni se descopere. De ce? Pentru că lui Dumnezeu nimic nu-I poate opri purtarea de grijă, care să-I poată amâna prezența Sa. El va fi acolo, în mijlocul problemelor!

Va fi în întunericul tău, în greșeala ta, ca să te mântuiască! Ca să te vindece, ca să te trezească, ca să te deștepte, ca să sporești! Va fi acolo, în miezul lucrurilor! Va fi în boala ta, în rana ta, în despărțirea ta, în divorțul tău, în faptul că te-au dat afară de la muncă! Prin toate acestea va lucra Dumnezeu! Prin traumă, prin rană, prin rana sângerândă a existenței tale!

Neputința noastră e terenul lui Dumnezeu

Lui Dumnezeu Îi place și preferă să lucreze cu oameni neputincioși. De ce? Pentru că Dumnezeu și harul Său, pentru a se odihni în om, trebuie să găsească un loc, o inimă zdrobită. Cum va intra lumina printr-un zid opac? Atunci când inima ta e de piatră, plină de sine, aspră, necizelată, cu neputință de modelat, cum va ajunge lumina la ea? Cum va pătrunde lumina?

Spunea Sf. Paisie Aghioritul: „Știi ce înseamnă răutatea, ura din inima omului?” E ca un material izolant. Așa cum izolăm o terasă, o casă, ca să nu poată pătrundă nimic apoi, tot astfel se izolează inima prin răutate și ură, și nu poate pătrunde harul înăuntru. Harul nu poate veni acolo. Ca să vină harul în inima omului are nevoie de spațiu, [făcut prin] zdrobire, de o inimă înfrântă și smerită. De aceea, nu te teme de căderi! Nu te teme de durere! Nu te teme de a fi încovoiat, de a fi îngenuncheat! Nu te teme de clipele grele! Nu te teme de nopțile lungi! Nu te teme să cazi în iadul tău! Nu te înfricoșa de iadul tău! Să nu te înfricoșeze patimile tale! Să nu te sperie păcatul! Nu te ambala! Nu te stresa! Nu părăsi lupta! În toate acestea este Însuși Hristos! Chiar acolo e Dumnezeu! El lucrează mântuirea ta acolo, în iadul tău! În clipele tale grele, în clipele tale de singurătate!

Amintește-ți de Cruce! Adu-ți aminte vântul rece al singurătății de pe Golgota! Adu-ți aminte că toți sfinții au avut parte de nopți grele, fără zori de zi. Noi ne închinăm aureolelor lor; în Biserică ne închinăm slavei lor, însă în spatele acestor aurelole există singurătate, există sudoare, există efort, există o viață grea. Nu există nicio harismă, fără o mare încercare și un mare periplu. Așadar, să nu te îngrozească sfâșierea lăuntrică, nici rana pe care o ai! Să nu te sperie acestea!

Copiii suferinzi se pot umple de har, dacă răbdăm

Să nu te descurajeze boala copilului tău! Să nu te descurajeze faptul că copilul tău are o problemă specială! Dumnezeu i-o va lua, o va transforma, o va prelucra, o va preface, o va schimba! Când s-a îmbolnăvit grav primul meu băiat, în copilărie, mi-a spun un Părinte atunci: „Nu cumva să cazi în greșeala de a-ți jeli copilul! Să nu faci greșeala de a-l compătimi, sau să-l consideri un copil bolnav! Să nu îi arăți că-i plângi de milă! Pe acest copil, care suferă fără vreo pricină din pântecele maicii sale, Dumnezeu îi va umple de harisme. Îi va da har, îl va umple de har! Și așa a fost și este cu adevărat!

Însă, trebuie să învățăm să așteptăm. Trebuie să învățăm răbdarea! Trebuie să nu ne temem de noapte, ca să vină zorii zilei! Trebuie să pricepem că noaptea e un proces, e o parte din venirea dimineții. Greutatea prin care treci e doar o fază prin care trebuie să treci. Nu este un blestem! Nu e părăsirea din partea lui Dumnezeu! Este o binecuvântare de la Dumnezeu! Poate că atunci n-o poți pricepe, poate că mintea ta nu o acceptă, poate că inima ta se răzvrătește. E omenește totul! Însă, Dumnezeu, acolo, în mijlocul furtunii, pregătește ziua următoare cu soare, cu cer senin și cu lumină!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!