Ortodoxia și Catolicismul – de ce s-a despărțit Catolicismul de Biserică?

Urmăriți un cuvânt scurt și foarte clar care ne explică de ce s-a despărțit Catolicismul de Biserică – care au fost cauzele și care sunt efectele acestei mari drame.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

(pentru o vizionare optimă vă rugăm întoarceți celularul sau tableta pe orizontală înainte de a porni clipul)

Powered by RedCircle

Pr. THEOPHAN MACKEY: Bun găsit! Sunt Părintele Theophan Mackey, preot la Biserica Ortodoxă Sf. Jov din Poceaev, din Los Alamos, New Mexico, SUA, sub Eminența Sa Arhiepiscop Daniel.

Ca să o luăm cu începutul, am fost evanghelic. Toată familia mea era. Tatăl meu era pastor. Când aveam vreo 15 ani, tatăl meu a fost concediat de la biserica unde era pastor și ne-am mutat în scurt timp la Biserica Episcopală din oraș și a devenit pastor asistent și, în cele din urmă, preot asistent al acelei biserici. Toată familia s-a mutat la Biserica Episcopală și am devenit episcopali de-a lungul încă unui an. Acolo m-am îndrăgostit de liturghia bisericii, de istoria arhitecturii bisericești și a artei folosite în biserică și am iubit cu adevărat Biserica Episcopală.

La 20 de ani, m-am îndepărtat de biserică în întregime. Nu am am mai mers la biserică timp de 10 ani buni. Și apoi, m-am reîntors la Biserica Episcopală și, apoi, am văzut un afiș într-o librărie frecventată, pe care scria Vecernia Mare, Misiunea Ortodoxă Sf. Antonie cel Mare (din deșert). Vecernia Mare, ora 5:00, sâmbătă seara, și mi-am spus: „Nu fac nimic [atunci]!”, așa că m-am oprit să văd cum arată Vecernia Mare.

Erau trei oameni acolo cântând Vecernia Mare. Preotul, părintele Gabriel a devenit părintele meu duhovnic pentru o lungă perioadă de timp și m-a adus în Biserica Ortodoxă. Și așa am devenit ortodox. Când am ajuns la Misiune pentru prima dată, am gândit: ”Așa ar trebui să fie!”, pentru că ai Liturghia, pe care o aveai în Biserica Episcopală, dar mai ai și toate bazele istorice, fundamentele istorice, care ar trebui să fie acolo în Biserică, și erau acolo, în Biserica Sf. Antonie din New Mexico.

Deosebirea față de liturghia de la Biserica Episcopală, care era [și ea] frumoasă… Liturghia cu care am crescut în Biserica Episcopală, era făcută foarte, foarte bine! Cântarea era frumoasă și predica era bună și doctrina era acolo. Credeam în prezența reală a lui Hristos în Euharistie, așa că era logic, se legau împreună bine. Problema a apărut când vorbeam despre ”De ce?”. De ce facem asta? Nu era un ”de ce” solid în Biserica Episcopală. De unde au apărut toate? Aveam o bună cunoaștere a istoriei cu până la aprox. 500 de ani în urmă, dar nu mai era nimic înainte de asta. Și cred că Biserica Ortodoxă, pentru mine, a completat restul poveștii, a răspuns la ”De unde a venit totul?” și ”De ce încă facem slujba în continuare așa cum o facem?”

S-ar putea ca imnurile noastre (ortodoxe) să nu fie la fel de atrăgătoare ca cele evanghelice, dar sunt solide și pline de doctrina Bisericii și cred că acolo se află bogăția Bisericii – în operele de artă a Bisericii, atât în imnografia, cât și în iconografia Bisericii. Este frumoasă prin faptul că este plină de adevărul lui Iisus Hristos.

Așa că, Biserica Ortodoxă este Biserica originală. Dacă cauți Biserica istorică, sunt doar două alegeri de făcut. O poți alege pe cea Romano-Catolică sau poți alege pe cea Ortodoxă. Nu există o alta care să poată pretinde că se trage de la început. Da, Biserica Episcopală are succesiune apostolică prin unii dintre preoții săi, prin Biserica Romano-Catolică. Dar există un început pentru Biserica Anglicană, un început pentru Biserica Episcopală și nu sunt Sf. Apostolii de la Rusalii.

Între Biserica Ortodoxă și cea Catolică

Atât Biserica Ortodoxă, cât și Biserica Catolică, pretind ca primii lor Episcopi, pe Sfinții Apostoli. Episcopul Romei este și a fost mereu Papa. Sfântul Petru a fost primul. Dar Sf. Iacob a fost episcop înainte ca Sf. Petru să fie episcop, iar Sf. Iacov a fost episcopul Ierusalimului. Așadar, a spune că succesiunea apostolică vine doar prin Sf. Petru este necinstit și elimină mai mult de jumătate din tradiția Bisericii.

Acestea fiind spuse, există 5 Patriarhii istorice: Roma, Constantinopol, Antiohia, Alexandria și Ierusalim. Acestea au fost Biserici autonome de la bun început și aceste Biserici au crescut împreună ca o singură Biserică, timp de o mie de ani. Astfel, romano-catolicii și ortodocșii răsăriteni au în comun 1000 de ani, de aceea suntem încă frați, de aceea sunt multe suprapuneri între cele două. Dar, când papa a pretins jurisdicția universală și imediată asupra fiecărui creștin de pe Pământ, celelalte patru Patriarhii istorice nu au fost de acord, și acolo avem Marea Schismă din 1054, care încă nu a fost vindecată.

Biserica Ortodoxă este cea neschimbată dintru început

Sunt doar două Biserici pe care le poți alege, dacă vrei Biserica istorică. Argumentul meu este că Biserica Ortodoxă s-a schimbat mult mai puțin decât s-a schimbat cea Romano- Catolică în acei aproape 1000 de ani care au trecut din 1054. Ortodocșii și romano-catolicii împart șapte Sinoadele ecumenice, ultimul fiind în anul 787. Romano-catolicii au continuat să aibă numeroase consilii ecumenice singuri, fără ca ortodocșii răsăriteni să fie incluși de atunci, ultimul fiind Vatican 2, în 1969, sau cam pe acolo… așa că au făcut multe schimbări în mia de ani care a trecut de atunci, pe când, și cred că Papa Benedict a spus asta, ortodocșii răsăriteni sunt blocați din punct de vedere doctrinar, în sec. al VIII-lea, la care eu spun: ”Da! Vă mulțumesc foarte mult!”.

Schimbările dramatice ale catolicilor încep cu Crezul

Există o carte foarte bună pe care o voi sugera, se numește Papi și Patriarhi și oferă istoria acestui subiect, problema ”De unde provine primatul Papei?” și ”Care este natura primatului Papei?”. Unul dintre lucrurile cu adevărat importante, care au fost puse la punct în primele două consilii ecumenice, din Niceea și Constantinopol, a fost Crezul. Și fie în al IV-lea sau al V-lea Sinod, la care a participat întreaga Biserică, de Est și de Vest, s-a convenit că acel Crez nu poate fi schimbat. Nimeni nu îl poate schimba! Deci Crezul de la Niceea: ”Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul…” nu poate fi schimbat! Ei bine, în anii 900, Biserica Romano- Catolică, Biserica de Vest, a adăugat un cuvânt, ”filioque”, care în engleză înseamnă ”și Fiul”. Deci ”…Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat și slăvit”, acesta este originalul și asta s-a stabilit de către întreaga Biserică la un Sinod ecumenic. Nu poate fi schimbat!

Problema teologică, care a dus la Marea Schismă, a fost schimbarea a ceea ce nu poate fi schimbat. „Cred […] și întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl ȘI DIN FIUL purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat si slăvit”.

Deci, acel cuvânt (3 cuvinte în engleză), este motivul teologic, care a condus la Marea Schismă. Filioque perturbă echilibrul Sf. Treimii. Când vorbim despre Sfânta Treime, vorbim fie despre ÎNTREG: Dumnezeu, Divinitatea, omniștiința, omniprezența, vorbim despre toate cele trei persoane ale Sfintei Treimi împreună, sau putem atribui unueia dintre Persoane o caracteristică. Numai Fiul a fost întrupat, numai Duhul Sfânt purcede din Tatăl. Când spui că Duhul Sfânt purcede ”din Tatăl ȘI DIN FIUL”, asta este o purcedere dublă, ceea ce înseamnă că Tatăl și Fiul împărtășesc ceva ce Duhul Sfânt nu împărtășește. Există un echilibru când vorbești fie despre toate cele trei Persoanele, fie despre Una. Când poți vorbi despre Două, în opoziție cu Una dintre Ele, o plasezi pe a Treia în supunere față de celelelte Două. Și astfel este înlăturat echilibrul Sfintei Treimi de către filioque.

Și atunci, de ce să alegi Biserica Ortodoxă în locul celei Romano-Catolice? Pentru că încă mai avem același Crez pe care l-am avut de la început.

Alte inovații ale catolicilor incompatibile cu Ortodoxia

Lucrurile care lărgesc despărțirea, lucrurile care lărgesc schisma, în afară de cruciade (care sunt un cu totul alt subiect de abordat altă dată), sunt inovațiile teologice, care au apărut în perioada Evului mediu. Inovațiile romano-catolice din Perioada Medievală includ purgatoriul, includ concepția imaculată, includ stigmatele și rugăciunea cu rozariul și astfel de lucruri. Nu că ar fi rele în esență, dar nu sunt tradiția îndelungată a Bisericii.

Imaculata concepție este foarte importantă și se referă la una dintre marile diferențe dintre Biserica Ortodoxă și cea Romano-Catolică, și anume ideea noastră privind păcatul originar. Imaculata concepție nu se referă la zămislirea lui Iisus Hristos, ci este despre zămislirea Fecioarei Maria din mama sa, Ana. Imaculata concepție spune ca Fecioara Maria s-a născut fără păcatul originar și asta a făcut posibil ca ea să-L conceapă pe Hristos. Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă văd păcatul originar diferit.

Părintele Bisericii, Tertulian, spune că fiecare ființă umană se naște cu păcatul lui Adam, fiind vinovat de păcatul lui Adam, ca și cum ar fi dintr-o bucată, că fiecărei persoane, când se naște, i se dă puțin din vina lui Adam și de aceea este atât de important, într-o tradiție de credință romano-catolică, să ai copilul botezat, mai ales dacă există pericolul ca acel copil să moară. Trebuie să fie botezat, astfel încât acel pic de vinovăție să poată fi spălat.

Ortodocșii privesc păcatul originar foarte diferit de ideea asta. Fiecare persoană se naște cu tendința spre păcat. Acesta este, în esență, ca o infecție, care nu s-a prezentat încă, așa că atunci când se naște un copil, se naște nevinovat de orice vinovăție personală. Totuși, pe măsură ce crește, pe măsură ce îmbătrânește, ajunge la punctul în care își va exercita ego-ul și propriile patimi și va păcătui. Dar, ca și copil, se naște fără păcat. Copiii se nasc fără vină personală, așa că Botezul, deși încercăm să botezăm copilul cât mai aproape de 40 de zile și vom boteza copilul într-o situație de urgență mai devreme de atât. Un copil care moare înainte de Botez nu e destinat iadului, nu are o vină proprie.

Așa că, dacă te naști cu vinovăție, dacă fiecare persoană se naște cu propria vină, care trebuie spălată, atunci Fecioara Maria, atunci când s-a născut, trebuia să se fi născut fără păcat, concepută fără păcat. Și de aici găsești necesitatea imaculatei concepții. Unele dintre argumentele împotriva acestui lucru sunt: dacă Dumnezeu poate lăsa deoparte păcatul originar pentru Fecioara Maria, de ce nu ar putea pune deoparte păcatul original pentru toată lumea? De ce mecanismul încarnării? De ce este necesar, dacă păcatul originar este ceva ce poate fi lăsat deoparte? Nu! Noi credem că Fecioara Maria s-a născut ca noi, cu tendința de a păcătui, cu păcatul originar, dar prin harul lui Dumnezeu și prin propria ei cooperare cu Duhul Sfânt, ea a rămas fără păcat în propria ei vocație.

Viziunile diferite despre păcatul originar necesită ca lucruri diferite să fie dezvoltate în Biserica Romano-Catolică și de aceea ea se dezvoltă în Evul Mediu și pur și simplu nu se întâmplă la ortodocși.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!