Postul Crăciunului, sărbători, sfinți – p. Pimen Vlad

Ascultați un frumos cuvânt al părintelui Pimen Vlad în care acesta ne vorbește despre frumusețea Postului Crăciunului precum și despre marii sfinți și sărbători din acest post.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Postul Nașterii Domnului

Iată, dragii mei, că ne vedem iarăși. Am încercat să caut o poziție mai bună, ca să vedeți priveliștea din spatele meu, cât îngăduie Dumnezeu, din ce se poate vedea printr-un telefon. Ce să vă spun acum? Vedem, cu ajutorul Maicii Domnului și al Bunului Dumnezeu, că am început Postul Nașterii Domnului, un Post al Bucuriei pentru că se naște Hristos. Totodată, este și un post foarte ușor, cu dezlegări pentru că are o grămadă de sărbători în el. Uitați, nu cred că-l vedeți, Ursuleț (n.n. un motănel) m-a auzit și a și venit să se bage și el în seamă pe aici. Deci, un post al bucuriei, cu multe sărbători, cu multe binecuvântări. Orice sărbătoare înseamnă o binecuvântare! Pentru că prăznuim un sfânt care vine cu ajutorul și cu mijlocirile lui…

Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Iar prăznuind un sfânt e ca și cum l-am îndatora să vină să ne ajute. Pe lângă toți acești sfinți, vedem că tocmai a trecut sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică. Vedeți, în praznic, de bucurie Maica Domnului a fost dusă la biserică, la templu, la vârsta de trei anișori. O copilă dusă și încredințată Domnului. Vedeți pregătirea Ei, dusă în Sfânta Sfintelor, acolo unde era locul cel mai sfânt.  Era pregătită ca să-L nască pe Mântuitor. Creșterea ei în templu, în Sfânta Sfintelor, a fost dusă unde nu a fost dus nimeni niciodată. Acolo intrau doar arhiereii odată pe an. Această cinste a fost rânduită de Dumnezeu ca să fie o pregătire mai deosebită decât la orice ființă pământească, pentru că Ea a fost Unica Femeie, putem spune, Unica Fecioară care a fost pregătită ca să-L nască pe Hristos.

Vedeți ce sărbătoare frumoasă? Măicuța Domnului, o copilă la trei anișori dusă și încredințată Domnului. Și, cum se spune acolo, venea zilnic arhanghelul Gavril și avea grijă de Ea, o învăța, o povățuia cum trebuie pe calea asta și chiar primea hrană din mâna lui. Deci, Maica Domnului, acea copilă mică, a fost pregătită să-L nască pe Hristos și mai mult decât atât, să devină mijlocitoare a noastră în cer.

Adică a deveni Mama Noastră, a tuturor și o avem în cer și mijlocește pe pentru noi tot timpul. Ce binecuvântare am primit noi, pământenii, s-o avem pe Maica Domnului ca Mama Noastră! Nu o să intru acum prea mult în amănunte pentru că ar fi multe de spus, iar despre praznicul ăsta am mai vorbit.

Postul alimentar și beneficiile lui

O să încerc un pic sa vă spun ce-i cu postul ăsta. Postul… multora le e frică de el. Numai când aud că trebuie să postească ”Cum? Vai, trebuie să postesc!”, de parcă ar fi sfârșitul lumii pentru ei. Și când ne gândim că postul ăsta ne face bine nu numai sufletește, ne face bine trupește, ne reface sănătatea tăind anumite mâncăruri care îngreuiază ficatul, stomacul și toate celelalte. Postind, noi ușurăm organismul, îl ajutăm să lupte mai ușor, îl ajutăm să poată depăși anumite lucruri care nu merg bine. Deci, orânduiala pusă de Sfinții Părinți prin harul lui Dumnezeu este ca în afară de cele patru posturi de peste an, să avem ținem miercurea și vinerea, iar cine poate și lunea. Noi în mănăstire ținem și lunea.

Aceste posturi ne fac să devenim mai ușori, ne curăță trupul și luminează un pic mintea. Când mâncăm mai puțin, mâncare mai ușoară, se limpezește mintea. Deci, postul în sine ne face numai bine! De ce trebuie să ne îmbolnăvim și să ajungem la doctori ca să ne spună ei că trebuie să postim? Doar că îi dau altă denumire – să ținem regim și ne taie de pe listă în primul rând diferite cărnuri. De ce trebuie să ajungem acolo când putem noi să avem o viață cu discernământ, o viață în care să trăim frumos? Nu spune nimeni ”Nu mânca!”, dar nu te îmbuiba până nu mai poți.

Cei care poate nu ați ținut post până acum sau postul acesta de acum încă nu l-ați început, încercați de acum înainte, încercați să vedeți că nu muriți! Încercați  măcar o săptămână cei care spuneți că nu puteți, încercați să vedeți că se poate! Există atâta mâncare de post acum! Începem cu postul alimentar, pentru că nu zice nimeni ”Nu mânca până seara!”, dar mănâncă de post! Dacă vrei să ții un pic mai mult, să nu mănânci de dimineață, ține, nici o problemă, dar mănâncă de post!

Dar mai trebuie și postul gurii…

Însă postul nu-i suficient doar să ne înfrânăm de la mâncare. Este și postul limbii, cum se spune, să ne înfrânăm gura, să vorbim mai puțin și să ne rugăm mai mult. Să nu răspundem repede înapoi când ne zice cineva ceva sau ne supără cu ceva. Să fim mai îngăduitori, să ne înfrânăm limba, să încercăm cât mai puțin să vorbim ca să ne putem ruga mai mult. Dacă vorbim tot timpul, când ne mai rugăm, când mai vorbim cu Dumnezeu? De asta spun Sfinții Părinți că tăcerea e de aur, vorbirea, cuvântul lui Dumnezeu e de argint, iar restul deșertăciune. Ați auzit? Deșertăciune! Adică toate celelalte sunt pentru lucrurile astea materiale: ca să ai ce mânca, să ai cele necesare, pentru astea care rămân aici pe pământ, pentru că nu luăm nimic dincolo. De asta, să încercăm să folosim mai des tăcerea! Vom vedea astfel câte roade are tăcerea!

Și de asemenea, milostenie! Cu orice poți!

După aceea, în post, în afară de înfrânarea de la mâncare și de înfrânarea limbii sau a gurii – și știți deja cum zic eu, ”Măi, apă în gură sau fermoar la gură!”, să mai încercăm și altceva care-i neapărat necesar: să facem bine, să facem milostenie, să mai ajutăm pe cineva cu ceva, măcar un pic! Dacă nu poți material, dar ți-a dat Dumnezeu sănătate, du-te o zi la cineva care știi că are nevoie de ajutor și ajută-i cu munca ta cât poți, o zi acolo, pentru Dumnezeu. Du-te și din puținul tău mai du ceva la o familie care e mai săracă decât tine. Încearcă să faci bine! Încearcă și printr-un cuvânt să ajuți pe cineva.

Încercați acum, în postul ăsta, să salutați pe toată lumea: ”Doamne ajută, frate creștine! Să ai o zi bună, să-ți ajute Dumnezeu!”. Ia salutați un pic cu așa cu un salut frumos și cu un zâmbet pe toți cei din jur, încurajați-i un pic, întăriți-i în felul ăsta! Nu-i nevoie numai decât să scoți din buzunar dacă nu ai, ci fă bine prin tot ce poți pentru că orice bine făcut se întoarce la tine. Binele nu se pierde niciodată! A face bine înseamnă a jertfi de la tine un pic. Când ajungi să începi să jertfești de la tine și să dai la ceilalți, ajungi să începi să primești bucurie interioară.

Ușor-ușor să ne luptăm să ajungem la dragoste, pentru că dragostea e încununarea tuturor virtuților. Să nu confundăm dragostea cu egoismul, se zice că dragostea îndelung rabdă, dragostea nu ține minte răul, dragostea nu pizmuiește, dragostea nu caută ale sale, dragostea nu cade niciodată! Vedeți, dragostea e mai presus decât toate! Spre asta să tindem și noi, să ajungem să dobândim dragostea pentru că Hristos e numai dragoste! Și dacă-L avem pe Hristos, atunci avem totul!

Căutați să aveți și roade!

Deci, asta-i lupta noastră, să dobândim Harul lui Dumnezeu, pentru că prin har suntem ajutați să dobândim toate celelalte virtuți. Când ne uităm la un copac care a crescut frumos, are frunze frumoase, ne gândim și la un alt lucru: ”Dă rod copacul acela?”. L-ai pus, un an, doi, trei, zece aștepți rod. Poate să aibă el frunze cât de frumoase, dacă nu dă rod îl ții degeaba și-ți umbrește locul degeaba. Deci, ne uităm la roade. Dacă noi ducem o viață pe calea spre Dumnezeu și vedem că încercăm în toate felurile, dar nu avem rod, nu avem nicio bucurie interioară, avem numai uscăciune, o stare de nemulțumire tot timpul, înseamnă că ceva nu merge bine! Înseamnă că undeva greșim! Poate că nu ne-am spovedit cum trebuie, curat, ori nu am iertat din toată inima pe cei care ne-au greșit sau nu facem binele din toată inima, ci îl facem din interes, facem doar de ochii lumii.

Undeva greșim! Să ne gândim bine, pentru că orice faptă bună vine cu răsplată de la Dumnezeu cu o mângâiere sufletească. Dacă vedem că nu primim lucrul ăsta, undeva greșim. Să fim atenți la noi ca tot ce facem să facem cu dragoste și din toată inima. Oricât de puțin, dar să facem din inimă, căci în felul ăsta lucru acela se duce la Dumnezeu și vine de la Dumnezeu o mângâiere în sufletul nostru. Deci, încercați în postul ăsta să luptați un pic ca să vedeți și roadele. Ia gândiți-vă, să ajungem la Nașterea Domnului după o luptă a noastră: să postim, să încercăm să facem bine, să iertăm pe cei din jur, să schimbăm ceva în viața noastră! Să vedeți cu câtă bucurie o să trăim Nașterea Domnului!

Trebuie să luptăm pentru harul lui Dumnezeu!

Dacă nu facem lucrurile astea, o să vedem că ajungem la Nașterea Domnului și o să o prăznuim la fel ca toate celelalte zilele: cu mâncăruri și cu băuturi, dar fără nicio mângâiere sufletească. Totul depinde de noi. Vrem harul lui Dumnezeu? Atunci trebuie să ne luptăm. Fără har nu suntem nimic, să știți! Nu reușim să facem nimic și facem multe greșeli în viață. De asta e nevoie de spovedanie. Mai ales acum în post, încercați să vă spovediți mai des, să vă împărtășiți mai des. Mai ales dacă țineți postul și dacă duhovnicul vă de voie, spovediți-vă și împărtășiți-vă mai des. Se poate și în fiecare duminică, discutați cu duhovnicul, pentru că avem nevoie de așa ceva! Sunt timpurile care sunt și avem nevoie de ajutor

Sfânta Mare Muceniță Ecaterina, mireasa Mântuitorului

Am încercat în câteva cuvinte să va fac să înțelegeți ce rost are postul ăsta și să ne bucurăm de el. Mai este un pic și este Sfânta Mare Muceniță Ecaterina și cei care ați mă mai urmăriți știți că e una din sfintele care mi-s dragi, la care dintotdeauna am avut evlavie și e una dintre cele mai mari sfinte pentru că sunt anumite minuni care s-au arătat și ea era alături de Maica Domnului împreună cu alte mucenițe. Sfânta Mare Muceniță Ecaterina, o tânără care a luat mucenicia pe la douăzeci de ani. Fiică de împărat care nu a mai ținut cont de nimic! Se spune că la timpurile ei era cea mai frumoasă din toată împărăția și îi dăduse Dumnezeu mută înțelepciune.

După ce s-a botezat, se zice că e singura muceniță care a primit inel de logodnă direct din mâna Mântuitorului, care i-a spus: ”Te fac mireasa Mea, să nu mai primești niciun mire pământesc!” Vă dați seama ce frumos? Acolo unde sunt moaștele ei, în Sinai, oricine se duce acolo primește câte un inel care a fost atins de moaștele Sfintei Ecaterina, ca binecuvântare, cum și ea a primit inelul de la Mântuitor. Este deci, una dintre cele mai mari mucenițe. Să vă rugați la ea că o să vă ajute! În special copiii, tinerii, studenții, care aveți examene, care aveți nevoie de ajutor, rugați-vă la ea pentru că ea e una dintre cele mai mari mucenițe și a fost cea mai înțeleaptă la timpul ei. A dobândit toate învățăturile astea pământești și după aceea a primit și harul lui Dumnezeu. Să-i cereți ajutorul și o să-l primiți din plin!

Sfântul Mare Mucenic Mercurie

Odată cu ea se prăznuiește și Sfântul Mare Mucenic Mercurie, unul din mucenicii cei mari. Sunt unele minuni care s-au arătat cu Sfântul Mucenic, se spune chiar pe timpul Sfântului Vasile cel Mare. Sunt multe minuni făcute prin sfinții pe care îi prăznuim. Vedem, mai departe, urmează și alți sfinți mari până la Nașterea Domnului. Să le cerem ajutorul și o să-l primim! Dar și noi trebuie să dăm ceva, să jertfim un pic, să ne ostenim mai mult, să fim mai buni, să avem mai mult îngăduință față de cei din jur. Chiar și atunci când suntem nedreptățiți sau supărați, să încercăm să tăcem și să ne rugăm mai mult și o să vedem folos! Altfel, trăim degeaba pe pământ și vedem că viața e scurtă.

Dincolo nu vom lua cu noi nimic din lumea asta!

Să nu ni se pară că avem prea mult de trăit și că este timp! Nu știm niciodată, putem pleca mâine, poimâine, peste o lună, peste un an și ne ducem cu ce-am trimis dincolo dinainte. Să nu ne gândim că din tot ce facem material și adunăm pentru noi, luăm ceva dincolo. Toate rămân! Dincolo se duc numai cele pe care le-am împărțit celorlalți aici, pe lumea asta. Ce am dat milostenie celorlalți, cu ce i-am ajutat pe ceilalți, pe acelea o să le găsim Dincolo.

Citeam undeva la un sfânt că spunea: ”Eu am făcut o înțelegere cu Dumnezeu, i-am spus «Doamne, eu îmi voi goli permanent buzunarele la săraci, iar tu să ai grijă să mi le umpli!». Eu mi-am mai încălcat făgăduința, dar Dumnezeu nu și-a încălcat-o niciodată! Întotdeauna a avut grijă să mi le umple!”. Ați văzut? Deci, Dumnezeu dacă ne dă mai mult, ne dă cu scopul să-i ajutăm și pe ceilalți, că dacă nu, atunci devine spre osânda noastră atunci când le ținem numai pentru noi!

Cam atât a fost pentru acum, o să mai vorbim în viitor. Să nu uităm de Maica Domnului niciodată! Cum am spus și la început, e Mama Noastră care are grijă de noi și ne ia în brațele Ei tot timpul când îi cerem ajutorul!

Să ne ajute Bunul Dumnezeu, Maica Domnului și toți sfinții!

Doamne ajută!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!