Ce este de fapt povestea, narativa creștină relativ la evoluția civilizației noastre? Care este scopul creștinismului?
Ascultați un răspuns scurt și documentat al unuia dintre cei mai cunoscuți și mai culți creștini ortodocși din lume: Jonathan Pageau.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
Ce este de fapt povestea creștină? – Jonathan Pageau
JONATHAN PAGEAU: Nu am multe speranțe pe termen scurt, dar cu siguranță cred că în final povestea creștină este inevitabilă. Și pe măsură ce povestea creștină dispare din ochii publicului, ea apare și mai mult ca inevitabilă. Oameni, ca de exemplu cineva ca Tom Holland, care a cerut să fie evacuat Creștinismul din sfera publică, observă în ce măsură el se menține ca și poveste și cum etica sau moralitatea noastră, chiar modul în care percepem ce este o persoană umană se bazează toate pe viziunea creștină. Și cred că acest lucru va deveni clar pe măsură ce Creștinismul începe să se stingă, să spunem.
GLEN SCRIVENER: Corect. Așa cum spunea G. K. Chesterton, „Biserica a murit de multe ori, dar noi Îl urmăm pe Cel care știe calea de ieșire din mormânt.”
JONATHAN PAGEAU: Așa e! Exact! E minunat.
GLEN SCRIVENER: Ați menționat povestea creștină, continuați, spuneți-mi care este povestea creștină. Evident, aveți 90 de secunde. Start!
JONATHAN PAGEAU: Da, povestea creștină este că suntem chemați să participăm la divinitate, și că Dumnezeu ne iubește și (ateii care se uită nu vor ști despre ce vorbesc), că dragostea lui Dumnezeu este cea care ține lumea laolaltă, iar Întruparea ne-a arătat cum și prin ce putem participa la viața lui Dumnezeu. Și astfel cred că aceasta este povestea creștină și că suntem chemați să domnim împreună cu Hristos și să fim ca îngerii, să fim principiali în lume și asta este ceea ce vedem că se întâmplă deja cu viețile sfinților, asta este ceea ce vedem când întâlnim o persoană sfântă, că este ca o axă și poți vedea că toți din jurul acestor persoane sunt influențați doar de rugăciunea lor. Sper că toată lumea are cel puțin o astfel de persoană, ca să poată vedea cum cineva transformă realitatea din jurul său prin dragostea sa pentru Dumnezeu și dragostea sa pentru ceilalți. Și cred că asta este povestea creștină și asta suntem chemați să fim și să vedem Împărăția apărând în lume.
GLEN SCRIVENER: Ați menționat participarea în Dumnezeu (în divinitate). Am mai avut o întrebare pe Twitter: cineva vrea să știe ce este Theosis. Deci este o doctrină importantă în Ortodoxie, Theosis. Dați-ne o definiție și, de asemenea, cum se simte [să experimentezi Theosis]?
JONATHAN PAGEAU: Cum se simte?
GLEN SCRIVENER: Cum se simte să experimentezi Theosis (Îndumnezeirea)? Întâi definiția.
JONATHAN PAGEAU: Da, ei bine, nu cred că am avut vreodată… cred că toată lumea are licăriri sau mici momente, dar nu cred că am cunoscut pe cineva care să fi fost glorificat sau „îndumnezeit”, să zicem, dar Theosis este noțiunea… adică motivul pentru care Dumnezeu a creat totul este ca noi să ne putem uni cu El, de aceea Dumnezeu a creat lumea. Dumnezeu a creat lumea pentru ca noi, creaturile sale, să putem fi uniți cu El în dragoste și să putem participa în viața Lui, iar asta a luat o mare întorsătură în povestea căderii, dar, în cele din urmă, a fost rezolvată chiar într-un mod care este chiar dincolo de ceea ce ar fi putut fi în persoana lui Hristos ca Dumnezeu-om și asta suntem chemați să fim. Deci suntem chemați să fim ca niște prinți în Dumnezeu și să…, cum am spus, să devenim ca niște axe sau semințe care fac lumea să existe. E ca și cum participăm de fapt la facerea lumii pe măsură ce ne apropiem de Dumnezeu. Și, în cele din urmă, acest lucru înseamnă și un fel de eliberare de patimile tale, de idiosincrasiile tale și descoperind ceea ce ești în totalitate pe măsură ce te unești cu Dumnezeu, ca și cum ai deveni ceea ce Dumnezeu a vrut să fii, adică unul dintre…
Și dacă îi citim pe părinți, cum ar fi dacă îl citim pe Maxim Mărturisitorul, dacă îi citim pe unii Părinți isihaști, e ceva real, adică nu e doar o metaforă, chiar este o transformare a persoanei în Dumnezeu, ca și cum persoana devine Dumnezeu prin participarea la viața Sa. Și cred că ceea ce simți, adică eu spun adesea… că uneori ai momente, mici momente de lumină…, nu pot vorbi în numele altora, dar există aceste momente în care lucrurile se adună, și asta se poate întâmpla uneori în timpul rugăciunii sau în timpul Sfintei Liturghii, sau alteori când ești cu cineva, să spunem cu soțul sau soția sau cu copilul tău, și dintr-o dată ai acest moment în care… nu știu cum să spun, spațiul și timpul par să dispară în acest moment de lumină, și de obicei, nu îl poți păstra, pur și simplu dispare, ai o licărire și apoi dispare, și cred că sfântul sau persoana care trăiește cu adevărat în Dumnezeu are mai mult acces la această stare și poate să se agațe de ea și poate trăi în acea lumină, iar asta îi dă…
Știți, sfinții ortodocși au acest fel de lacrimi, această tristețe bucuroasă în care sunt pur și simplu transmutați și sunt într-o bucurie perpetuă dar în același timp experimentează infinită compasiune pentru cei din jurul lor. Și deci, eu nu știu cum se simte asta, știu doar acel mic moment în care sunt cu copilul meu și experimentez parcă acea mică licărire.
GLEN SCRIVENER: Da, da. Precum ați spus, când sunteți cu copilul dumneavoastră, mă întreb dacă în teologia protestantă adopția ar putea compensa în mare parte pentru ceea ce face Theosis în teologia ortodoxă, în sensul că „prin Duhul Fiului sunt unit cu Hristos, împărtășind dragostea Tatălui”. În această dinamică trinitară, mulți protestanți devin foarte crispați când spui, când Sf. Atanasie spune: „Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu”, uitând bogata teologie trinitară din spatele acestei afirmații, că însuși Dumnezeu Fiul ia umanitatea noastră, dar noi, prin El și prin Duhul Său, desigur că participăm la natura divină. Asta spune Scriptura.
JONATHAN PAGEAU: Da, și cred că asta este adevărat. Poate diferența este că în teologia isihastă sau în teologia ortodoxă acest lucru este menit să fie trăit, experimentat, nu e doar ca o declarație judiciară… sau o schimbare etică, este o transformare a persoanei, adică tu devii… Deci tot ceea ce ai spus e adevărat, prin Hristos și prin unitatea noastră în Hristos avem acces la asta, dar e de fapt o transformare a persoanei, nu este doar ceva ce [poți să] spui, este ceva care te face liber, te face plin, te face luminos,… nu te face doar… să nu mai minți (de exemplu), e mai mult de atât, este ca o… transformare a conștiinței, a ființei, a toate în Dumnezeu.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
