Hrană sufletească: Cum ne schimbă muzica – Pr. Iosia Trenham

Ascultați un foarte bun cuvânt cu discernământ al părintelui Iosia Trenham care ne vorbește despre importanța muzicii în viața noastră și în Sfânta Scriptură. De asemenea, părintele abordează ambele direcții în muzică: și muzica ce duce la Dumnezeu precum și muzica cu influențe demonice.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Bun găsit tuturor! Dumnezeu să vă binecuvânteze! Vă mulțumesc mult că ne urmăriți.

Am pregătit o reflexie pentru voi azi, pe care am numit-o Farmece spirituale. Cum ne schimbă muzica. Îmi continui reflecțiile asupra muzicii, iar acest titlu este de fapt un citat din Sfântul Ioan Hrisostom, o reflecție din comentariul său la Evanghelia după Matei. El reflectă acolo asupra muzicii și folosește acest limbaj, așa că mi-l însușesc în titlul reflecției mele.

Țin în mână astăzi o ceașcă de cafea caldă foarte bună și unul dintre sunetele grozave care îmi binecuvântează sufletul este cel al filtrării cafelei dimineața, pentru a o turna în ceașca mea frumoasă de Nectar Patristic și a bea o înghițitură.

Aș vrea să încep reflecția mea despre cum ne schimbă muzica și cum funcționează ca un farmec spiritual prin simpla constatare că însuși Dumnezeu cel Atotputernic este autorul sunetelor naturii. Gândiți-vă doar la impactul naturii asupra voastră și la sunetele ei, gândiți-vă la ocean și la valuri, la apă în general, la pârâurile curgătoare, gândiți-vă la păsări și la sunetele animalelor, la mișcarea vântului, la unduirea frunzelor. Sunetele naturii au efecte extrem de puternice și ne influențează mult. Fără îndoială. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru ele. Mulți oameni au valorificat sunetele naturii în viața urbană. Știți, majoritatea lumii trăiește acum această viață urbană și are atât de multe vulnerabilități, mai ales prin separarea noastră de natură și de ritmurile de bază pe care Dumnezeu le-a așezat în natură, încât mulți oameni înlănțuie sunete ale naturii și le folosesc ca terapie în viața lor, punând sunetele naturii în casa lor, mai ales când încearcă să adoarmă, astfel încât să nu fie nevoiți să audă mașinile care trec, sirenele și altele de genul ăsta, ci să audă sunete frumoase ale naturii.

Voi începe cu un citat din Sfântul Ioan Hrisostom, citatul conține această referire la farmecele spirituale. Cred că îl veți găsi edificator. Acesta este din a doua omilie din comentariul său la Ev. după Matei.

„În măsura în care acest tip de plăcere este înnăscută în mintea noastră, dacă demonii nu introduc cântece lascive, ar trebui să răstoarne totul. Dumnezeu a instituit Psalmii astfel încât cântarea să fie o plăcere și un ajutor pentru om.”

Psalmii cântați – muzica rugăciunii

El afirmă că Psalmii au fost inspirați și scriși pentru a fi cântați, ceea ce, desigur, în tradiția ortodoxă, noi facem în toate slujbele noastre. Psalmii constituie cartea de rugăciune de bază a Bisericii și inspiră toate slujbele liturgice, ei sunt în centrul tuturor slujbelor liturgice, nu vorbim doar de citirea Psalmilor, ci și de cântarea Psalmilor.

„Dumnezeu a instituit Psalmii astfel încât cântarea să fie o plăcere și un ajutor pentru om. De la cântările bizare vin răul și ruina și multe lucruri păguboase. Acele lucruri din cântări care sunt lascive și vicioase se așează în părți ale minții, făcându-o mai moale și mai slabă. Din psalmii duhovnicești purcede multă valoare, multă sfințenie, care zidește sufletul pentru că cuvintele purifică mintea.”

Psalmii sunt puternici și mai ales cântarea psalmilor îți va schimba viața.

Muzica demonică

„Căci spuneți-mi, care dintre voi cei de aici, dacă vi s-ar cere, ați putea cita un Psalm sau orice altă porțiune din Sfintele Scripturi? Și nu doar acest lucru e cel mai grav, ci faptul că, în timp ce ați devenit toți atât de înapoiați cu privire la lucrurile spirituale, totuși, în cele ale lui Satan sunteți mai vehemenți decât focul.”

Aici Sfântul Ioan își exercită angajamentul pastoral de a spune adevărul poporului său. Nu este un cuvânt plăcut, sunt sigur că nimeni nu a fost încântat să audă că sunt mai în ton cu cântecele satanice decât cu cele ale Scripturii, dar, evident, el a considerat că ei trebuie să audă asta.

„Astfel, dacă cineva ar dori să vă ceară cântece ale diavolilor și melodii efeminate (dezmierdate) necurate, va găsi mulți care le cunosc perfect și le repetă cu multă plăcere.”

Iată cum nu se schimbă mult lucrurile! Întrebați câți adolescenți au memorat versurile unor cântece Rap și Hip-Hop cu adevărat oribile, care sunt degradante pentru suflet, față de câți ar putea recita Psaltirea. Cu siguranță trebuie să ne ocupăm de asta și să ne asigurăm că schimbăm acest lucru.

Muzica frumoasă farmecă sufletul

„Astfel, dacă cineva ar dori să vă ceară cântece ale diavolilor și melodii efeminate necurate, va găsi mulți care le cunosc perfect și le repetă cu multă plăcere. De aceea avem nevoie în permanență de acele cântece sacre care servesc drept farmece pentru spirit.” Iată! Farmece spirituale. „Acestea sunt hrana sufletului.” Ascultați cum descrie el imnul sacru, cântarea sacră, cuvintele frumoase și cântecul – ca hrană a sufletului. „Acestea sunt podoaba sa, acestea sunt siguranța sa, așa cum a nu le auzi este foamete și risipă.”

Știți, pe lângă farmece ale sufletului, hrana sufletului. Ce imagine minunată. „Ce poate fi mai jalnic decât atunci când chiar răul, cu care Dumnezeu amenință ca pedeapsă, tu îl atragi de bună voie asupra capului tău, aducând în sufletul tău un fel de foamete grea și făcându-l cel mai slab lucru din lume? Căci e în firea lui atât să se risipească cât și să se salveze prin cuvinte.” Suntem fie distruși fie salvați prin cuvinte. „Da, acestea ne pot duce la mânie și tot acestea ne pot duce la blândețe; pofta poate fi aprinsă de o expresie murdară, sau antrenată spre cumpătare de vorbirea plină de gravitate. Un cuvânt din dumnezeieștile Scripturi care răsună în ureche, înmoaie mai mult decât focul sufletul împietrit și îl face apt pentru toate bunătățile.”

Ascultați concepția marelui Sfânt Ioan Gura de Aur despre puterea muzicii și despre cum ne schimbă ea. [Muzica] ne poate face să-L iubim pe Dumnezeu și pe ceilalți oameni, sau ne poate face complet nepăsători față de lucrurile spirituale.

Muzica ne schimbă

Sunt fascinat de știința spirituală a muzicii. Am citit cu mulți ani în urmă o carte pe care nu am reușit să o uit niciodată. A fost scrisă de un bărbat numit Alex Carpuso. Cred că a fost publicată în anii ’70. Și se referă la știința muzicii. Titlul ei este „Muzica în emoțiile tale: Un ghid practic pentru selecții muzicale asociate cu răspunsurile emoționale dorite”. Acest text, care era o evaluare a științei muzicii și a efectului diferitelor tipuri de muzică asupra persoanei umane, m-a dat absolut pe spate și mi-a oferit o apreciere și un respect extraordinar pentru muzică. El descrie în acest text tot felul de reacții psihosomatice, reacții fizice, reacții emoționale, comportamentale, sociale, educaționale, imaginative, toate acestea datorită efectelor muzicii, a diferitelor tipuri de muzică, și nu doar [datorită] cuvintelor, repet. Cuvintele și tonul, intensitatea, durata, timbrul, luminozitatea, calitatea vocalelor, volumul, densitatea, toate afectează ascultătorul. Muzica este complexă și are un efect complex asupra persoanei umane. Ea modifică stările de spirit, poate crește sau scădea calitatea somnului, poate favoriza agresivitatea, poate crește pofta de mâncare.

Acum, multe dintre aceste lucruri au fost comentate, precum ați văzut la Sf. Ioan Hrisostom (Ioan Gură de Aur), de către Părinții Bisericii. Marele consul roman și apoi călugăr, Casiodor, în secolul VI în Occident, (da, a trăit după căderea Romei, după invazia barbarilor) [Casiodor] și-a petrecut sfârșitul vieții încercând să susțină cultura creștină împotriva invaziilor barbare. Și el propune și comentează cu lux de amănunte un fel de teorie medievală timpurie a muzicii într-un mod unic în Occident, descriind în mod extraordinar cum muzica poate modifica persoana umană, cum muzica poate alunga cele mai mari suferințe (Nu avem nevoie de asta azi?), cum putem elimina temerile, cum putem potoli cruzimea, spune el. [Muzica] poate diminua greutatea din inimă, poate provoca liniștire, poate facilita odihna. Acesta este Casiodor, din sec. al VI-lea.

[Muzica] are efecte fiziologice. Cercetările arată că poate îmbunătăți vederea, să influențeze calitatea studiului și ținerea de minte, să prelungească concentrarea, să influențeze pulsului și respirația, să crească sau să scadă tensiunea arterială, să crească metabolismul, să influențeze creierul și prin creier întregul sistem nervos, să influențeze digestia, secrețiile, capacitățile circulatorii, nutriția, respirația. Toate acestea prin muzică. Este dinamogenă. Este un cuvânt fascinant – dinamogen. Înseamnă că îmbunătățește sistemele din corp care sunt deja în funcțiune.

Cartea arată, de asemenea, că muzica afectează animalele, și asta e important de văzut. Are un efect extraordinar asupra animalelor și poate controla animalele, diferitele tipuri de muzică, ceea ce arată că nu e doar ceva rațional. Deci cuvintele sunt îndeosebi importante, desigur, pentru ființele raționale, pentru ființele umane create după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, dar și sunetul în sine are un impact extraordinar asupra noastră, iar acest lucru e demonstrat prin cercetările făcute pe animale, animalele iraționale, sau non-raționale.

Creșterea volumului sunetului în viața modernă, fără un control adecvat al caracterului său, e unul din motivele instabilității emoționale crescânde în societatea contemporană. Aceasta e afirmația acestui text. Și tot acest text subliniază, și cred că acest lucru este deosebit de relevant, cum poate fi folosită muzică drept remediu pentru depresie.

Muzica în Sfânta Scriptură

Voi încheia această reflecție cu câteva referințe biblice despre folosirea muzicii pentru modificarea stărilor și schimbarea semnificativă a persoanei umană. În Vechiul Testament, Dumnezeu a inspirat poporul Său să folosească trompeta în asociere cu pregătirea pentru luptă, chemarea la război. Trompetele și instrumentele muzicale au fost folosite dintotdeauna în armate, lucru valabil și în Israelul antic. Bineînțeles, vedeți trompetele și în Apocalipsă, însă e o altă poveste acolo. Dar trompetele ar incita inimile oamenilor să alunge temerile, să-și amplifice disponibilitatea spre sacrificiul de sine și spre a-și apăra soțiile și copiii și națiunea. Și deci așa era convocată armata. Așa se întâmplă și acum, după cum am spus, că armatele folosesc muzica.

Îmi amintesc că am văzut o folosire foarte greșită a acesteia (a muzicii) când a avut loc războiul din Irak, în 2003, acum 20 de ani. Îmi amintesc că urmăream la televizor o înregistrare video cu soldații noștri care intrau în Bagdad cu mașinile lor Humvee și alte lucruri și, de cele mai multe ori, cântau Acid Rock. Îmi amintesc că am văzut o imagine pe care nu am uitat-o niciodată, cu niște tineri purtând ochelari de soare, mergând în Irak și ascultând AC/DC: „If You Want Blood you got it” („Dacă vreți sânge îl veți avea”). Asta nu e… Cu siguranță, le-ar alimenta sentimentele războinice și i-ar motiva să lupte… dar bineînțeles că dacă vrei să încerci să lupți într-un mod care să nu-ți distrugă sufletul, dacă vrei să încerci să fii corect în ambițiile tale militare, atunci să asculți AC/DC nu este o idee grozavă. Dacă vrei să te asiguri că nu omori nevinovați și că nu împuști femei și copii împreună cu bărbați și soldați care merg în război, a țipa „If You Want Blood you got it” nu este cea mai bună idee.

Există, de asemenea, o relatare incredibil de emoționantă în 2 Cronici 20, cred. Aceasta spune povestea regelui Iosafat, un rege pios și evlavios al lui Israel, care își incita poporul să lupte. Și tot poporul a fost rugat să cânte Polieleul, să mulțumească Domnului pentru binele Său, pentru mila Sa, care dăinuiește în veci, iar această cântare este una pe care nu doar noi creștinii o cântăm; noi ortodocșii suntem devotați Polieleului și îl cântăm la toate marile sărbători ale Domnului, îl iubim pentru sărbători, dar a fost folosit și în mod militar; a fost folosit de regele Iosafat și, în timp ce îl cântau, Dumnezeu i-a rușinat pe dușmanii lor. E un exemplu extraordinar referitor la ceea ce vorbim.

Cântările de biruință ale Bisericii

Vă voi lăsa cu o încurajare, dragii mei, cu un mod în care muzica m-a ajutat pe mine foarte mult, mai ales atunci când m-am simțit speriat sau amenințat, asuprit, dacă simt că demonii sunt la ușă, ca să zic așa, și mă presează, citez din acel minunat psalm, Psalmul 67, pe care îl cântăm la Sfintele Paști, sărbătorind Învierea lui Hristos: „Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El.” Și apoi cântăm: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”. Această cântare este extrem de puternică, aceasta e muzică sacră, care învinge diavolii și care întărește și protejează sufletul de atacul demonic.

„Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El. Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le. Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topeşte ceara de faţa focului… Hristos a înviat din morți…” și restul. Mă simt încurajat doar cântându-l acum, și nu mă simțeam neapărat amenințat.

Las asta ca o încurajare pentru voi, să folosiți acest imn magnific al Bisericii, acest psalm sacru, în felul în care Sf. Ioan Hrisostom ne încurajează să o facem și în felul în care o face Biserica în toate zilele Sfintelor Paști. Muzica este puternică, este cu adevărat hrană pentru suflet și încântare spirituală de la Dumnezeu și are un impact incredibil. Alegeți bine, dragii mei, ce ascultați și ce cântați! Dumnezeu să fie cu voi!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!