Jim Caviezel, Jordan Peterson despre Întuneric, Diavol, Heath Ledger și Sacrificiu

Ascultați o foarte bună discuție între Jim Caviezel, actorul care a jucat rolul principal în „Patimile lui Hristos” și „Sunetul libertății” („Sound of freedom”), și Jordan Peterson în care celebrul actor răspunde cunoscutului psiholog la întrebări legate de viața duhovnicească – mai ales cele legate de tenebrele acesteia.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Jim Caviezel despre Întuneric, Diavol, Heath Ledger și Sacrificiu

JIM CAVIEZEL: Nu apelez la diavol ca să îl joc pe diavol, cred că mulți actori fac această greșeală. Să mergi la Dumnezeu ca să-ți spună cine este diavolul. Eu așa fac și asta îmi oferă și protecție…

JORDAN PETERSON: Care este diferența, Jim, pentru că și asta are legătură cu felul cum te protejezi de astfel de lucruri?

JIM: Diferența… diferența este că eu joc adevărul, iar dacă te duci la diavol ca să îl joci pe diavol, acesta te va înșela și va pune ceva acolo ca să înșele publicul. Întotdeauna va încerca să se ascundă în umbră, pentru că nu-i place lumina, chiar dacă este numit lumină, Lucifer, și încearcă să îl imite pe Dumnezeu, încearcă să fie ca Dumnezeu, așa că întotdeauna este… Pentru că Dumnezeu are iubire și ceea ce vedem noi e iubire, diavolul creează pofta, el încearcă mereu să facă așa… Este ca și Cain care încearcă să-l jefuiască pe Abel, tăind colțurile și angajându-se să…

JORDAN: Există o tendință, chiar în poemul „Paradisul pierdut” al lui Milton… au existat două interpretări ale acestui poem și una dintre ele este că Satan al lui Milton este un anti-erou de cel mai profund tip, cu adevărat întruchiparea răului, iar cealaltă interpretare este că Satan al lui Milton este un erou deghizat, și eternul rebel împotriva ordinii stabilite și cineva care să imite în consecință… Și Milton știa cumva asta și codifica asta, nu tocmai în secret, dar subtil… și cred că asta e o greșeală uriașă. M-am familiarizat cu „Paradisul pierdut” și cred că Milton a fost un scriitor extraordinar de subtil și că a nimerit totul așa bine cum nimeni altcineva nu a mai reușit vreodată.

Dar motivul pentru care aduc asta în discuție este pentru că este un lucru complicat de descâlcit, dar unul dintre lucrurile pe care le vezi în reprezentările răufăcătorilor de la Hollywood (ai văzut în „Tăcerea mieilor”, îl vezi frecvent în reprezentările mafioților), e faptul că răufăcătorul este glorificat fără să vrea sau chiar intenționat. Și asta e, în parte, pentru că încalcă regulile și are atracția care vine cu asta, dar mă întreb, de asemenea, dacă nu cumva are legătură și cu ceea ce ai descris, și anume că scriitorii și actorii, atunci când încearcă să portretizeze răul, sunt atrași de falsitatea reprezentării, ca parte a tendinței răului de a se ascunde.

Iar pericolul aici este dublu: primul este acela de a înșela publicul în privința adevăratei naturi a răului, deoarece nu este nimic eroic în el, chiar dimpotrivă, iar al doilea pericol la care mă gândesc… știi, există toate aceste speculații despre Heath Ledger și consecințele asupra lui pentru că l-a interpretat pe Joker într-o manieră așa întunecată… și nu știu ce să deduc din asta, deși cred că există un anumit pericol în a fi nevoit să călătorești în jos, pe calea imitării răului pentru a-l reprezenta. Acum, tu ai spus că ai apelat la Dumnezeu, să spunem așa, pentru a te feri de falsele reprezentări ale răului, dar și pentru a te proteja pe tine însuți, iar acest lucru îmi amintește de ceea ce i-au menționat superiorii lui Tim când i-au spus că credința lui l-ar putea proteja de ce era…

JIM: Ador întrebarea ta…

JORDAN: Da, te rog, continuă…

JIM: Acesta este cel mai bun interviu din viața mea, îmi place modul tău de a pune întrebări și de a ajunge la ceea ce este real. Treaba mea este să ofer ceea ce știu că este absolut sigur și real. M-am atașat de Tim pentru că are o calitate copilărească în el, și [vreau să] rămân cu inocența asta și să nu luați această inocență ca slăbiciune… și… așadar… atunci când citesc Scriptura simt adevărul (binele, răul) și găsesc binele și… îl las pe acesta să străpungă întunericul… și trebuie să-l străpungă, și știu ce este acea lumină și știu și viclenia care… când aud despre…, de exemplu în viața fiecăruia… sunt doi stăpâni aici: unul este din partea malefică și rea, care intră prin ego-ul tău, iar celălalt este partea de lumină care îți spune poate ceea ce nu vrei să auzi, dar trebuie să auzi și nu este manipulator, este adevărul. Așa că eu mă duc în acea parte, apoi mă rog [să reușesc] să trec prin ea.

Ca în „Patimile lui Hristos”, când m-am uitat la Giulgiul din Torino… Și erau doi bărbați acolo, Christien Tinsley și Keith VanderLaan care erau experți în machiaj… Inițial, ambii acești bărbați erau agnostici și s-au uitat la Giulgiul pe care Mel Gibson li l-a prezentat și… într-un mod aparte… așa cum este… printr-un negativ. Oricum, așa cum l-au putut arăta, se pot vedea urmele rănilor lui Iisus, se pot vedea urmele bețelor de bambus pe care le-au folosit pentru a-L lovi inițial, iar apoi vezi „pisica cu nouă cozi”, urmele, care arată ca Marele Canion în piele, și i-a șocat… Iar tipii ăștia se uită la orice, de la decapitări, la crime și toate astea…

Înainte de asta, eu am făcut un film, cu mult timp în urmă, în New York, și am fost la Omucideri, și am văzut contorsionarea feței când cineva este ucis și este greu de privit… Dar când începi să intri în asta… unde sunt implicați copii… este ceva ce eu nu pot deloc să înțeleg, nici măcar cu protecția lui Dumnezeu atotputernic, pentru că mi-a luat doi ani să trec peste asta, doi ani în care… o prietenă de-a mea, Debbie, a intrat în cameră și în jurul orei trei… în mijlocul nopții, eram pe un scaun și ea m-a auzit plângând… Eu intram în aceste găuri negre… și habar n-am cum… nu-mi amintesc… dar asta din cauza tuturor acelor țipete pe care a trebuit să le aud. Nu am vrut să le aud, dar a trebuit să fac asta… Și apoi am reușit să le transpun în filmul pe care tocmai l-ai văzut… când l-am rugat pe Alejandro Monteverde să îi ceară directorului nostru de imagine să-mi filmeze ochiul și să i-l arate, ca să vedeți un ochi de 6 metri, ca să vedeți prin ce trece Tim, ce îi frânge inima.

Nu e ca și când eu vreau să experimentez asta, nu mai mult decât vreau să mă urc pe o cruce și să mi se frângă inima. Am trecut prin hipotermie, a trebuit să fiu operat pe cord deschis, am fost electrocutat, lovit de fulger, înțeleg necesitatea lucrurilor prin care a trebuit să trec, că ar putea ajuta în aducerea oamenilor înapoi la Dumnezeu, în a-i trezi. Și, sincer, sunt mai mulți oameni acum, Jordan, care se tem mai mult de diavol decât se tem de Dumnezeu, pentru că ei vor un Iisus fericit. Iar problema este că până la urmă, Jordan, cu toții vom muri… în cele din urmă, asta se va întâmpla. Dar puterea diavolului îi înșală pe oameni spunându-le: „Nu, nu, tu vei fi aici pentru mult timp” și ei nu se mai trezesc niciodată… Și, în cele din urmă, există o judecată și atunci trebuie să decizi, sau [de fapt] Dumnezeu decide, nu cum vrei tu să te vezi, ci cum te vede Dumnezeu. Și cum te vede Dumnezeu este cine ești tu cu adevărat.

Și așa am ales să mă ocup de acest caz, nu am avut de ales decât să intru… Și aud țipetele în inima mea, aud țipetele pentru că agenții cu care am lucrat mi-au arătat lucruri… și la un moment dat chiar mi-au spus: „Ești sigur că vrei să mergi mai departe?” Dar eu plângeam atât de tare, și am spus: „Prin asta trece Tim, trebuie să văd asta pentru a putea intra acolo [în inima lui], pentru a-i putea duce pe oameni la nivelul la care…[să-și spună]: Vei face ceva? Vei face ceva?” La un moment dat, totul se termină pentru noi toți! Așa că durerea din inima mea este mult mai de preferat decât durerea din viitor.

Și dacă trebuie să văd asta pentru a-mi salva copiii, pentru a mă motiva să-mi salvez nepoata, să-i spun surorii mele: „Nu, să mergi pe jos spre casă de la școală, la 13 ani, nu e o alegere bună! Nu e o alegere bună!” Sora mea îmi spune: „Nu, eu vreau ca fiica mea să aibă genul de experiențe pe care le am și eu!” iar eu i-am spus: „Nu, nu până nu se schimbă asta! Trebuie să înțelegi!” Iar sora mea Ana este o mamă bună, o mamă grozavă, dar nu era conștientă pentru că mass-media, care ar trebui să facă o treabă bună, să spună adevărul…, ei bine, se îndreaptă în acea direcție, care este: „Hai să o răstălmăcim și să o schimbăm și să nu vorbim despre asta.”

JORDAN: Cum te-a schimbat acest lucru? Cum te-a schimbat vederea acelui material și faptul că a trebuit să îl interpretezi?

JIM: Mi-aș da viața într-o clipă! M-a schimbat… Sunt mai puțin preocupat de mine decât sunt de… suferința… Îți voi spune asta acum… Mi-aș da viața, fără ezitare, dacă prin asta s-ar schimba lumea și s-ar eradica traficul [de persoane] şi pornografia și toate cele opt brațe ale acestei caracatițe care trebuie distrusă. Singurul mod să o distrugi e să îi tai capul! Dacă ar fi așa, mi-aș da viața pentru asta într-o clipă!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!