Ascultați un cuvânt actual și cu discernământ al lui Jonathan Pageau care ne prezintă o introducere a Ortodoxiei – un material care este foarte bun pentru cei care sunt la începuturile vieții duhovnicești. De fapt, toți suntem astfel, mai mult sau mai puțin.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
Cred că cel mai important lucru care trebuie știut despre credință este acela că nu poți să devii ortodox, nu poți să trăiești ortodoxia într-un …; deci dacă îți dorești cu adevărat s-o trăiești nu poți doar să o pipăi, nu te mântuiești și toate sunt bune; există un proces în care te implici, mergi la spovedanie, trebuie să te supui unei anumite discipline și încet, încet progresezi. Cred că este important pentru oameni să înțeleagă pe măsură ce fac demersuri să se apropie de [ortodoxie], că aceasta nu este ceva în care tu stabilești regulile. Va trebui să intri într-o viață în care va exista o relație de subordonare în raport cu principiile, tradițiile și cu oamenii [din ierarhie], pentru că va trebui să asculți de duhovnicul tău. Toate aceste lucruri sunt atât de opuse culturii lumii moderne de azi că devine important să le înțelegem atunci când facem demersuri către ortodoxie.
Cred că inima ortodoxiei este Hristos, iar acest lucru este evident. Cred că asta face ortodoxia să fie deosebită. Ceea ce este profund în ortodoxie este sentimentul că a conservat, a menținut, multiplele caracteristici ale lui Hristos, iar aceasta este atât de important și de adânc, având această noțiune a lui Hristos ca un principiu implicit al lumii. Noi avem această imagine a lui Hristos văzut într-un copil care este ascuns într-o peșteră, ori această viziune a lui Hristos ca Lumina cea ascunsă care se tăinuiește în oamenii pe care îi întâlnești, un Hristos care se ascunde în lume și în univers. De asemenea, avem această imagine a lui Hristos care înfruntă moartea și ia toată moartea asupra sa; o imagine a lui Hristos pe cruce, și pe cupola bisericii, ca un Împărat, ca un Atotputernic, care este deasupra tuturor.
Cred că atunci când vom vedea pe Hristos ca pe Unul care le împodobește pe toate, de la cele mai înalte până la cele mai de jos, atunci am găsit ceea ce se află în inima ortodoxiei și pe care aceasta poate să-l ofere, ca lucrul ce mai de preț, [celorlalți]. Iar apoi vom ajunge să constatăm că Hristos le împlinește pe toate, în cer și pe pământ, și cum Acesta se face cunoscut [nouă] prin viețile Sfinților, și prin atât de multe alte moduri; în felul acesta vom ajunge la acel lucru concret pe care ortodoxia îl are de oferit. Cred că cel mai mare lucru pe care ortodoxia poate să ofere este această prezență a lui Hristos în lume, Lumina lui Dumnezeu și energiile Sale care se găsesc în toată creația și pe care o percepem atunci când ne împărtășim, când suntem împreună, în timp ce învățăm să ne iubim aproapele, în timp ce ne apropiem de Dumnezeu […] și pentru deveni dumnezei prin participarea la viața lui Dumnezeu.
Aceasta este lucru care te uluiește ca creștin [ortodox] care trăiește în Vest, dar aceste lucruri se află în miezul ortodoxiei și care mă stimulează atunci când mă gândesc la tradiția ortodoxă. Bineînțeles că există un decalaj între ortodoxie și lume. Nu doresc să trăiesc într-o lume de oameni „zombi”. De asemenea, nu-mi plac unele aspecte ale căii pe care lumea a apucat și cred că ortodoxia are un răspuns la nihilismul, disperarea și diviziunea pe care o vedem prezentă în lume. Cu siguranță că are [un răspuns] deoarece ortodoxia, fiind în decalaj cu lumea, poate furniza o cale spre o țintă diferită, trainică, care poate să țină lumea împreună și să prevină căderea acesteia în abisul spre care se pare că ne îndreptăm, prin pierderea normalității, a coeziunii.
Așa cum știți jumătate din populația [occidentală] sunt pe medicamente depresive, jumătate din copii sunt pe tot felul de medicamente, toată lumea este dependentă de pornografie, dependentă de tot felul de lucruri; aceasta este imaginea lumii noastre. Așa că ortodoxia este în decalaj cu lumea și poate să ofere o altă soluție. Pot să vorbesc despre mine însumi cu privire la capcanele în care pot cade noii convertiți.
Cred că mulți dintre convertiți, nu toți, dar mulți dintre ei, chiar și eu însumi, am venit în ortodoxie, cel puțin intelectual, deoarece am citit cărți, teologi și pe Sfinții Părinți, ne-am însușit această viziune [de credință]; când citești Filocalia intri în contact [spiritual] cu acei extraordinari Părinți [ai bisericii] care te învață „Rugăciunea lui Iisus” … Deci noi avem această viziune a Ortodoxiei, care este una aproape teoretică și, adeseori, atunci când intri în biserică realizezi că te afli într-o comunitate de oameni cu toate slăbiciunile și dificultățile lor, și astfel câteodată simți o deziluzie că nu simți ceea ce ai citit în viețile sfinților și nu experimentezi ceea ce acei extraordinari „stareți” au spus, acel ceva pe care-l găsești în „Pelerinul Rus” și care te poartă spre experiența mistică.
Deci, pe undeva, trebuie să treci prin acel prim val de dezamăgire intelectuală, pentru ca mai apoi să realizezi că [ortodoxia] este o cale, iar tu te afli la începutul său, și trebuie să aduni firimiturile, și încet, încet, să mergi înainte, în ciuda tuturor dificultăților, a greșelilor și slăbiciunilor oamenilor. Și încet, încet, în timp ce avansezi, începi să experimentezi într-o mică măsură aceea teofanie despre care discutam. Multe din acestea vor depinde de capacitatea ta de a lăsa lumina lui Hristos, lumina lui Dumnezeu, să te transforme, și a te deschide acelei lumini [dumnezeiești].
Cred că un alt lucru foarte important pe care Ortodoxia îl are de oferit Occidentului este evident viața în Hristos, în biserică, viața în comuniune a Sfinților. Atât timp am vorbit de cultură și de formele sale de manifestare există ceva foarte important pe care ortodoxia îl poate oferi Occidentului și lumii de azi și anume aceea extraordinară păstrare a unui mod de viață, a unei conexiuni dintre Sfânta Scriptură, viețile Sfinților, Sfânta Liturghie, iconografie, arhitectură; toate acestea crează un întreg fenomenal care acționează ca un mediu [de viață] în care putem trăi și astfel putem supraviețui haosului din lumea de azi. Cred că aceasta este ceva important ce a existat în Occident și care încet, încet s-a pierdut cu trecerea timpului, dar care în mod miraculos s-a păstrat în tradiția ortodoxă și care în mod constant este resuscitat și îngrijit. Cred că aceasta poate fi oferită ca un fel de aer curat Occidentului pentru a reînvigora societatea și formele sale de manifestare, de a ajuta pe oameni în a vedea toate acele conexiuni din trecut, eliminate de-a lungul timpului de demersul academic care a disecat critic toată Biblia; ortodoxia ne aduce înapoi la origini, ne aduce înapoi la acel extraordinar mod de a vedea totul în context, de a-l trăi, de a aduce înapoi acel simbolism care oferă o motivație vieții noastre și a societății noastre.
Este interesant pentru că atunci când vorbești cu credincioșii ortodocși ai sentimentul că trăiești în secolul 4, sau secolul 7, sau 11; există o foarte, foarte mare conexiune cu trecutul și cu acel sentimen că ești încă conectat cu acei Părinți ai Sinoadelor Ecumenice sau cu teologii care au trăit înaintea noastră că sunt în continuare membrii ai comunității noastre. Iar acesta cred că este lucru foarte important care a fost pierdut în Occident. Catolicismul are ceva din el, dar este cu adevărat uluitor să trăiești alături de credincioșii ortodocși, să simți ca și când a-i vorbi cu Sf. Vasile, care ar fi trăit până mai săptămâna trecută. Cred că este foarte important să trăiești în această continuitate, [începând] de la Hristos și până astăzi, să sălăsluiești în statornicie cu Sfinții Părinți, în reînoirea isihastă [a acestora], și care este încă parte a lumii de azi. Este dificil să descrii acel sentiment că trăiești conectat la o civilizație care există de 2000 de ani. Cred că aceasta este ceva foarte adânc care poate fi văzut nu numai în textele Sfinților Părinți dar poate fi observat în arta vizuală, în imnologie, în muzică; totul este adâncă racordare la un „fir” care te duce la Hristos, o frumusețe care păstrează acest mod coerent despre care am vorbit și în care sălăsluiește întreaga civilizație.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
