Trăirea unei vieți binecuvântate – p. Spiridon Bailey

Cum putem să trăim o viață binecuvântată? Cum putem să ne aflăm tihna în viața noastră? Ascultați un cuvânt al părintelui Spiridon care ne oferă soluția.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Dumnezeu ne-a creat și în dragostea Lui este dorința Lui pentru noi, voia Lui pentru noi: să trăim într-o stare de bucurie, o stare de pace, o stare de binecuvântare (de fericire), o stare pe care noi o respingem în mod activ, de la care ne îndepărtăm, spunând că nu vrem… De fiecare dată când păcătuim, de fiecare dată când alegem altceva decât voia lui Dumnezeu, noi respingem această stare de binecuvântare. Și asta, desigur, are ca rezultat atât de multă disperare și nefericire în rândul atâtor oameni.

În Capitolul al 5-lea din Evanghelia după Sfântul Apostol Matei, Iisus ne prezintă foarte clar calea spre binecuvântare (spre fericire), condițiile vieții care duce la bucurie și pace. El spune: fericiți cei ce plâng, fericiți cei persecutați pentru El, fericiți cei curați cu inima… Și acolo, în această listă, pe această cale către fericire, este blândețea – fericiți cei blânzi. În Capitolul al 5-lea al Epistolei către Galateni, citim că blândețea este un dar al Duhului Sfânt. Trebuie să înțelegem ce este blândețea, dacă vrem să o trăim și să o descoperim cu adevărat, pentru ca ea să fie o condiție a propriilor noastre vieți.

În primul rând, putem spune să ne uităm la exemplul perfect, care e Iisus însuși. El este exemplul perfect de blândețe. În profetul Isaia citim cum Îl descrie el pe Iisus, pe Mesia care vine, plin de delicatețe: Nu va striga,… trestia frântă nu o va zdrobi… Așa este delicatețea Lui, blândețea Lui. Nu este plin de mânie, nu caută dispute de dragul lor și așa mai departe. Când ne uităm la viața lui Hristos, bineînțeles, ne putem spune: Cum putem pune acest lucru în practică în propriile noastre vieți? Iar părinții Bisericii ne dezvăluie adevărul blândeții. De fapt, părinții Bisericii ne spun că sunt trei niveluri sau grade de blândeţe care se pot regăsi în viețile noastre.

Primul nivel, primul grad de blândețe, spun părinții Bisericii, este pur și simplu acela de a depăși dorința de a răspunde răului cu rău. Când cineva ne face un rău, cel mai elementar nivel de blândețe este acela de a putea depăși impulsul de a-i răspunde pe măsură. Deci este vorba despre comportament, despre acțiuni exterioare. Desigur, Iisus ne-a spus: „cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.” Acum există mulți scriitori moderni care au interpretat greșit acest îndemn. Sunt interpretări destul de bizare uneori. Unii oameni au spus… am citit că unii evanghelici moderni vorbesc despre că ar fi ceva aproape masochist sa zici: „Uite, lovește-mă și pe partea cealaltă a feței!” și așa mai departe. Desigur, nu are nimic de-a face cu asta.

Părinții Bisericii ne spun că ceea ce spune Iisus este că obrazul care a fost lovit este plin de furie, este fierbinte de la impactul loviturii, iar celalalt obraz este calm, liniștit, nu are durerea loviturii. Și așa, prin întoarcerea acelui obraz, ne spun părinţii, Iisus ne îndeamnă să răspundem întorcând partea noastră care nu este plină de mânie, sau care nu va răspunde pe măsura [răului]. Este un îndemn să fim blânzi, să nu răspundem răului cu rău, să depășim acel impuls care ne conduce pe mulți dintre noi de multe ori în viață. De fapt, părinții Bisericii ne spun să mergem și mai departe, chiar și cu cel mai simplu nivel de blândețe. Când cineva ne jignește, când cineva ne lovește, sau orice rău ne-ar face cineva, cel mai elementar nivel de blândețe este să răspundem cu rugăciune pentru acea persoană, să îi dorim și să îi urmărim binele. După cum spuneam, acesta este cel mai elementar nivel. Și totuși, când ne comparăm cu asta, ne putem întreba: cât de des eșuez? Cât de des chiar aplic acest lucru în viața mea? Să ne lăsăm smeriți de această realizare. Sa lăsăm propriul nostru eșec să ne devină sursă de smerenie.

Și părinții ne învață că următorul nivel, următorul grad de blândețe, nu este atât de mult despre comportament și acțiune exterioară, ci despre starea noastră interioară. Pentru că știm că Dumnezeu nu judecă doar acțiunile noastre exterioare, ci se uită la starea inimii. Așa că părinții Bisericii ne spun că următorul nivel de blândețe este nu doar să depășim dorința și impulsul de a răspunde cu rău, dar să nu îngăduim răului făcut asupra noastră să ne răpească pacea, să putem menține o pace interioară în fața răului care ni s-a făcut, să nu îngăduim ca mânia sau dorința de răzbunare să ne crească în inimă. S-ar putea să fim foarte adaptați să ne ascundem sentimentele să ne comportăm într-un anumit fel, care este acceptabil social. Dar părinții Bisericii ne amintesc că acest lucru nu este suficient. Este condiția interioară a inimii însăși pe care Dumnezeu o vede și o judecă. Iar noi nu trebuie să permitem ca răul ce ni s-a făcut să ne răpească pacea pe care Hristos o aduce. Acesta este al doilea nivel, al doilea grad de blândețe.

Al treilea nivel de blândețe este cu mult mai dificil. Părinții Bisericii ne spun că atunci când cineva ne insultă, răspunsul nostru trebuie să fie atunci întristarea că noi înșine am devenit cauză pentru păcatul altcuiva. Când cineva face un rău asupra noastră, recunoaștem că sufletul lui a păcătuit și e rănit de păcatul pe care l-a comis și trebuie să ne întristam că suntem cauza acelui păcat și a rănii acelui sufletului. Acum, pentru că acest nivel de blândețe se atinge doar prin rugăciune, părinții ne spun că ar trebui să-i cerem constant lui Dumnezeu să ne dea acest nivel de blândețe prin harul Său. Duhul Sfânt este sursa acestei blândeți.

Și, din nou, ne amintim cât de jos am căzut de la dorința lui Dumnezeu de a ne binecuvânta cu harul Său și cu plinătatea prezenței Sale când vedem realitatea modului cum reacționăm cu adevărat și cum ne simțim când suntem insultați, cum se ridică nemulțumirile noastre, cum este rănită mândria noastră. Dar părinții bisericii ne reamintesc că Iisus ne spune că acest nivel de blândețe este, în cele din urmă, singura cale către pacea interioară deplină. Odată ce permitem mâniei să intre în inimile noastre, aruncăm pacea. Respingem pacea atunci când îmbrățișăm furia, când îmbrățișăm răzbunarea. Să ne rugăm cu toții pentru cei care ne-au rănit. Când ne rugăm pentru cei care ne-au rănit, însuși actul de a ne ruga pentru acei oameni ne va înmuia inimile. Harul lui Dumnezeu va lucra în inimile noastre și ne va înmuia inimile, care pot fi atât de tari și rigide datorită mâniei.

Blândețea este calea către o pace de nezdruncinat. Acest tip de blândețe este un act de ascultare față de Hristos. Când ne luptăm, când încercăm să scoatem mânia din inimile noastre, când măcar încercăm să fim blânzi, încercăm să fim smeriți astfel, atunci ne jertfim, omorând [în noi] pe omul cel vechi și ascultând de Hristos. Și în timp ce lumea ne va ispiti, spunându-ne că trebuie să ne apărăm, că trebuie să ne răzbunăm, că trebuie să cerem sa ni se facă dreptate în această lume pentru ceea ce simțim noi că merităm, Hristos ne spune că blândețea este calea spre fericirea veșnică, spre bucuria veșnică, spre pacea veșnică.

Nu trebuie să avem încredere niciodată în ideile lumești despre justiție. Mass-media, Hollywoodul și ficțiunea ne vor portretiza imagini cu eroi care se luptă în termeni lumești și obțin dreptate pentru ei înșiși. Iar această idee se poate infiltra și genera o dorință, o sete de răzbunare chiar și asupra lucrurilor [în legătură] cu care trebuie să ne liniștim și pe care trebuie să le iertăm, și să ne rugăm pentru acei oameni care ne-au rănit în aceste mici moduri. Nu trebuie să avem încredere în dreptatea lumească. Ea nu ne va aduce pace. Numai ascultarea de poruncile lui Hristos ne poate aduce vreodată pace.

„Smerește-te în toate: doar celor smeriți Dumnezeu le dă har.” (Avva Atanasie de la Ploschansk)

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!