Mironosițele, femeia creștină și iubirea – p. Teologos

Care este condiția femeii în trecut și astăzi? Prin ce se disting femeile mironosițe? Cum trebuie să ne comportăm cu femeile?

Încercăm să găsim răspunsuri bazate pe Sfinții Părinți la întrebările de mai sus în materialul următor.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin

Hristos a înviat!

Introducere

Dragii mei, în curând o să fie Duminica Mironosițelor și cu aceasta, sărbătoarea femeilor iubitoare de Hristos. Vedeți că femeile respective atât L-au iubit pe Hristos încât nu au ținut seama de nimic – vedeți că la Crucificare cei 12 apostoli mari și lați au dat bir cu fugiții în afară, desigur, de Sfântul Ioan Teologul care era tânăr la vremea aceea, în timp ce mironosițele au stat cu determinarea dragostei la picioarele Domnului, ele fiind insuflate și de dragostea lor către Mirele lor cel ceresc și pe de altă parte, de exemplul Maicii Domnului.

Apostolii, mai raționali și mai reci, L-au părăsit toți cum spuneam, temându-se de iudei și crezând că totul s-a terminat. Vedeți că gestul femeilor la Răstignire a fost unul de iubire și nu atât rațional pentru că, în ultimă instanță puteau să pățească ceva în atmosfera foarte tensionată de acolo.

Vedem că femeia gândește mai mult cu inima caldă decât cu rațiunea seacă și din cauza asta, unii dintre bărbați au gânduri foarte toxice că femeia nu gândește. Din contră – femeia gândește și uneori foarte adânc însă într-un mod diferit față de bărbați. Înțelegeți?

Urmări ale diferenței

Neînțelegerea acestui lucru este unul dintre cele mai frecvente moduri să se nască neînțelegeri și drame în iubire. Că tot veni vorba, sincer să fiu, îl iubesc mult mai mult pe Dumnezeu că a făcut florile decât fierul, pentru că florile nu pot fi folosite la nimic altceva decât la înfrumusețarea vieții și la exprimarea iubirii interpersonale. Înțelegeți? Ok, nu e un răspuns rațional, este unul suprarațional, iubitor. Fraților, rațiunea este necesară, însă rațiunea închide pe om și nu-i dă posibilitatea învierii, a zborului.

Vedeți că cea mai mare sfântă – mai mare decât orice sfânt – este Maica Domnului. Da, așa este și asta nu este întâmplător, să știți. Pe de altă parte, o să-mi spuneți că păcatul a venit prin Eva – și nici asta nu este întâmplător. De ce? Pentru că după cum spuneam, femeia este mult mai sensibilă și deci este foarte, foarte important de cine ascultă. Asta nu este o dovadă a inferiorității mentale a femeii, fraților, ci cum spuneam, a sensibilității ei. Să nu avem gânduri. De fapt, cei mai mari sfinți provin dintre monahi, adică dintre cei ascultători. E important de cine ascultăm.

Exemplul Sfintei Casiana

Țin mine un caz celebru din istorie, al Sfintei Casiana. Aceasta s-a născut la începutul secolului al 9-lea în Constantinopol într-o familie bogată și era extraordinar de frumoasă și inteligentă. Era fenomenală. În clipa în care tânărul Teofil, împăratul, prințul, dacă doriți, a dorit să se căsătorească s-a dat sfoară în țară și s-au adunat cele mai vrednice și frumoase fete pentru ca Teofil să-și alege soția. Teofil a ales-o pe Casiana și i-a dat un măr de aur, semnul alegerii și i-a zis: „Din femeie cele mai josnice” – adică prin femeie, prin Eva, a intrat păcatul în lume. La care Sfânta Casiana i-a răspuns „Și prin femeie cele mai alese”, referindu-se desigur la Maica Domnului. Teofil a fost rănit în mândria sa și a ales-o în cele din urmă pe Teodora – adică pe Sfânta Teodora Augusta, o altă mare sfântă care a suferit foarte mult din partea soțului ei care era un eretic iconoclast feroce și nu numai.

Sfânta Casiana s-a dus și a fondat o mănăstire și a ajuns una dintre cele mai cunoscute imnografe și poetese din ortodoxie – imnurile sale folosindu-se până astăzi în cult. Desigur că cel mai cunoscut, fraților, este troparul Casianei care se cântă la sfârșitul stihoavnei de la utrenia din Miercurea Mare. Că tot vorbim de suferință și delicatețe, tot Teofil împăratul a bătut-o cu biciul pe Sfânta Casiana din cauza ortodoxiei sale, el fiind, cum spuneam, eretic.

Trebuie să știm că femeia din cauza iubirii și a ascultării poate să avanseze mult mai bine în viața duhovnicească decât bărbatul, însă se și înșală mult mai ușor dacă nu întreabă. Problema este pe cine să întrebe. În cazul Sfintei Casiana, ea avea strânse legături cu mănăstirea Studion, a Sfântului Teodor Studitul. Erau și alți sfinți acolo.

„Femeia să se teamă de bărbat” – semnificația ascultării

Din cauza necesității dependenței, spune Sf. Ap. Pavel că „femeia să se teamă de bărbat” în celebrul apostol de la cununie. Nu e vorba de frică în sens de groază, chiar dacă, din păcate, sunt bărbați care au comportament groaznic care generează acest lucru, ci e vorba de frică în sens de atenție și respect, după cum spuneam.

Adică să ne înțelegem, nici în cazul bărbaților nu e bine dacă sunt independenți pentru că se îndurizează foarte tare. Cunosc exemple. Dumnezeu ne-a făcut să fim ființe ascultătoare. Prin ascultare ne mântuim. Împreună ne mântuim, în iad ne ducem singuri.

Trebuie să căutăm moduri și ocazii în care să fim ascultători și să nu iscodim strategii și ocazii în care să le impunem celorlalți voia noastră. De fapt, singura strategie, să zic așa, prin care îi facem pe ceilalți să ne asculte și este validată de Dumnezeu este atunci când noi îi ascultăm pe ei mai întâi. Înțelegeți?

Să știți însă că ascultarea duce la Înviere și nu tirania duce la înviere. Tirania duce la crucificare. Ascultarea duce la înviere. Vedeți că Hristos a ajuns prin ascultare la Cruce și prin aceasta la Înviere. Toți tiranii au fost înghițiți de negura morții în istorie. Numai prin ascultarea în Hristos înviem. Desigur că e nevoie de ascultarea în Hristos, adică prin ascultare să nu ne încărcăm cu păcate. Nu orice ascultare am spus că este validată de Hristos, ci numai ascultarea virtuoasă. E foarte important de cine ascultăm. Iubirea adevărată acceptă iconomia pentru a nu genera tensiuni, pentru a nu escalada situații neplăcute, însă trebuie să fim atenți să nu ne încărcăm cu păcate, fraților, de dragul unei așa-zise iubiri care poate să conțină distorsiuni. Înțelegeți?

Structuri și roluri diferite

Datorită faptului că bărbatul are o structură psihosomatică diferită de a femeii, și ascultările vor fi diferite. Rolurile celor doi sunt diferite. Dumnezeu toate cu înțelepciune le-a făcut. Bărbatul n-o să-și pună soția să crape lemne, ci o să-i ducă flori și o să o protejeze, pentru că femeia este mult mai delicată și se descurajează mult mai ușor. Faptul că mironosițele au stat la Cruce arată curajul lor formidabil care vine din iubirea formidabilă cu care au fost hrănite. Femeia care încearcă să facă pe bărbatul fără Hristos nu o să reușească deloc fraților, și se simte singură, neîmplinită, chinuită și chinuie și pe cei din jur, chiar dacă posibil ca pe baza inteligenței ei să reușească în afaceri și să aibă un anumit status social.

Femeia

Femeia este atrasă de bărbat, după cum spune la Facere, însă – încă o dată – acesta nu este semn de slăbiciune, ci de delicatețe. Spun asta, pentru că sunt anumiți bărbați care exploatează aceasta spre chinul femeilor și, mai ales, a lor înșiși. Chiar se pot produce adevărate fenomene traumatice – chiar un cult al personalității uneori. Acuma, trebuie să știți că această atracție din partea femeilor, spre deosebire de bărbați, NU este o atracție în principal trupească ci, după cum am spus, femeile caută protecție. Faptul că astăzi suntem învățați că dragostea înseamnă numai sex este o mare, mare nenorocire, fraților, și se produc astfel mari drame. Oamenii în general, femeile mai ales, nu mai au curajul să iubească. Și dacă au, nu mai au curajul să se exprime. Înțelegeți?

Bărbatul

Strâns legat de protecție este și caracterul cavaleresc, uneori chiar eroic al bărbatului. Jertfa este dovada iubirii, iar femeia totdeauna răspunde. Femeia, fraților, să știți că răspunde însutit și la iubire și la indiferență, la neglijență. Vedeți că Domnul nostru Iisus Hristos a fost omul perfect care a iubit și iubește perfect dincolo de orice limită a timpului și a spațiului și din cauza asta femeile mironosițe nu numai că au stat la picioarele Crucii în pofida oricărei nădejdi când era mai prudent să plece de acolo, ci și după aceea s-au dus de unele singure duminica dimineața devreme cu noaptea în cap la mormântul păzit de soldați, în timp ce apostolii dârdâiau închiși de frica iudeilor. Înțelegeți? Mironosițele nu au ținut seama de nimic și au făcut totul pentru dragostea Mirelui lor, însuflețite de Maica Domnului, cum spuneam.

Că tot vorbim de mironosițe și de cei dimpreună cu dânsele, vedeți că Iosif din Arimateea și Nicodim au fost eroici în clipa în care au îndrăznit să meargă să ceară trupul lui Hristos de la Pilat în toată atmosfera aceea explozivă. Fraților, eroismul nu este nesăbuit, ci plin de înțelepciune și discernământ. Vedeți, Nicodim a venit noaptea la Hristos când putea să-l găsească singur pentru a lua învățătură și a avea o discuție mai pe larg. Trebuie acționat înțelept și fără să se facă multe valuri.

Îndemnul Sfântului Pavel și o situație reală…

Sfântul Pavel spune că trebuie să fim eroici, să ne dăruim viețile și să ne îngrijim de soțiile și familiile noastre după cum a făcut și Hristos cu Biserica. Eroul, fraților, trebuie totuși să fie galant și să nu uite din când în când să și zâmbească. Doamnele trebuie să aprecieze aceasta și să fie supuse bărbaților precum și Biserica lui Hristos. Problema cea mare este atunci când unul dintre cei doi nu știe în ce constă rolul său și acesta, este, de cele mai multe ori bărbatul.

Nu știu dacă știți, însă în Statele Unite, Pentagonul a făcut un studiu din care reiese că 77% din bărbați sunt inapți pentru serviciul militar din cauza faptului că sunt bolnavi cu nervii, dependenți de droguri și/sau alcool sau/și sunt obezi, supraponderali. Dincolo de asta, fraților, cei mai mulți sunt inapți dintr-un cumul de cauze, nu există o singură cauză. Aici, însă, în discuția noastră, nu mă refer numai la faptul că astăzi destui bărbați nu doresc să meargă într-un război dacă ar fi cazul și preferă să fugă din țară singuri, ci mă refer la niște lucruri mult mai comune. De exemplu, într-un mod paradoxal, bărbatul își uită rolul de cavaler și erou în clipa în care se concentrează prea mult pe muncă, pe carieră cu pretextul că „aduce bani în casă” și cu acest pretext își neglijează familia. Fraților, pentru eroism e nevoie de credința în Hristos. Înțelegeți?

Fraților, asta este foarte, foarte grav pentru că femeia și familia este lipsită de ceea ce au cel mai mult nevoie: de iubire și de exemplu personal. De exemplul și dragostea soțului în cazul soției și de dragostea și exemplul tatălui în cazul copiilor. Înțelegeți? E nevoie de exemplu și dragoste. Știu că uneori este greu, însă totdeauna, totdeauna să punem persoanele pe primul plan și nu materia, afacerile, lucrurile. Persoanele au fost făcute să fie iubite, iar lucrurile să fie folosite. Drama noastră este că avem tendința să ne folosim de persoane și să iubim lucrurile, materia.

Fraților, pentru a ne arăta dragostea noastră nu e atât nevoie de bani cât de timp, de atenție. Dacă nu dăm timp persoanelor, relația noastră nu o să meargă, asta indiferent ce ne fură timpul – începând de la celular și terminând cu afacerile sau, poate uneori și mai rău, alte persoane din afara familiei care ne distrag din familie și cu care nu ar trebui să avem relații. Fraților trebuie să ne concentrăm pe Dumnezeu și prin Dumnezeu, prin dragostea Lui cea duhovnicească și curată să-i iubim pe ceilalți și pentru asta trebuie să dăm timp. Timp. Dacă nu dăm timp și atenție, nu o să meargă.

Un caz: nevoia de timp

Să vă dau un caz: cunosc pe cineva, fraților,… acesta e Făt Frumos al 2-lea! Fraților, nu vreau să jignesc. Foarte frumos, înalt, mers pe la sală, mușchi bombați, tânăr, foarte, foarte bogat, persoană publică – desigur că nu pot să spun cine este. Ce să vă zic – fraților – Crăișorul munților. S-a căsătorit cu o femeie foarte frumoasă și a avut mai mulți copii cu ea. Omul nostru, ocupat cu afacerile și cu problemele sale, i-a zis soției: „ai de la mine în fiecare zi 1000 € cash – bani de buzunar, în mână pentru cheltuielile zilnice”. Pentru ce dorea ea. Asta, desigur, dincolo de carduri, Porsche și alte lucruri care veneau la pachet. Și ea l-a părăsit. Pentru cineva mai bătrân, omenește vorbind mai urât și mai sărac decât el. De ce? Pentru că acesta din urmă îi dădea atenție, îi dădea timp. Înțelegeți?

Fără timp nu există simțirea dragostei. Diferența dintre faptul că iubesc pe cineva și îmi place de cineva este capacitatea de jertfă. Mă pot jertfi pentru cineva pe care iubesc, pot să-i dăruiesc timpul meu și atenția mea – în timp ce pentru cineva care îmi place sunt cu mult mai rezervat – nu-mi jertfesc timpul decât într-o măsură foarte limitată sau deloc.

Legat de dovezile practice ale iubirii, dincolo de timp și daruri – da, fraților, trebuie să ducem flori doamnelor! – capitală este și integritatea caracterului nostru. Adică, fraților, trebuie să spunem adevărul, să nu mințim. Desigur că atunci când suntem mânioși, e mai bine ca amândoi să tăcem ca să treacă valul întunecat al mâniei, însă când pacea se restabilește să avem grijă să nu mințim. Tot timpul să avem grijă să nu fim puși în situația să mințim și tot timpul trebuie să fim cinstiți. Trebuie să fim atenți la noi înșine.

Fraților, minciuna este o distorsiune existențială – nu o să reziste în timp. Știți cum e? E ca o lamelă de oțel a realității pe care încerci să o îndoi, să o distorsionezi. Cât o să o ții îndoită? E ca o minge pe care încerci să o ții sub apă. Cât timp o să o ții acolo? Cât efort o să depui? La un moment dat, tot o să țâșnească afară. Înțelegeți? Chiar am făcut un întreg clip pe tema adevărului și a minciunii.

Alt caz: presiunea minciuni

Să vă dau un caz.

Îmi amintesc acum de cineva care a venit să ne vorbească și l-am întrebat la început de complezență câți ani are pentru că avea păr grizonat, cu destule fire de păr alb și era cam neras cu barba care, iarăși, bătea în spre alb, însă era îmbrăcat boem și relativ mai modern, din câte îmi dădeam seama. Comportamentul lui îl arăta un tânăr îmbătrânit înainte de vreme. După cum spuneam, l-am întrebat ce vârstă are și când mi-a spus că 35 de ani – ceva de genul – m-am blocat pentru că arăta mult mai bătrân. Am întrebat, desigur, de ce? De ce credeți? Pentru că mințea încontinuu și își înșela prietena. Avea o prietenă de foarte mulți ani – aceeași prietenă.

Însă pentru că era drăguț, stilat și folosea compasiunea și sentimentul ca pe o armă, nu se putea abține și avea încontinuu alte femei pe care le schimba des. Ținea mult la prietena sa, însă neputința sa, adulterul care distruge trupul și tensiunea minciunii în care se afla permanent l-au îmbătrânit, l-au dezintegrat, l-au terminat, i-au distrus sufletul cu mult înainte de vreme. Înțelegeți?

Dramele din dragoste și consecințele lor

Fraților, să nu mințim pentru că se produc mari drame în dragoste. Să știți că cele mai mari drame prin care poate să treacă omul ca și chip și asemănare a lui Dumnezeu sunt dramele din dragoste. Dramele din dragoste. De fapt, dacă omul iubește și se simte iubit poate să piardă totul din punct de vedere material și nu este afectat în nucleul său. Desigur că nu e ceva de dorit, însă nu e capătul lumii. Dacă însă este lovit în dragoste, atunci poate să fie ca și cum îi explodează o bombă atomică înăuntrul său. E o mare problemă, fraților, poate să fie o foarte mare problemă, chiar una de netrecut dacă nu există rugăciune și duhovnic care să ajute cu harul lui Dumnezeu. Tânărul se poate închide în sine și poate să rămână traumatizat incapabil să iubească pentru foarte mult timp, dacă nu pentru toată viața. Ferească Dumnezeu! Aici ortodoxia ca știință terapeutică este esențială.

Foarte mulți tineri, să știți, fraților, că nu mai au curajul să iubească, sau dacă au, atunci nu mai au curajul să-și exprime sentimentele de frica unui eșec într-o relație de dragoste. Am mai spus asta și o repet. Înțelegeți? Pentru că nu mai au curajul să iubească, se blazează, se sting, se însingurează și se reduc sau la sex, la trup sau la o judecată dură, batjocoritoare a celor ce păcătuiesc și de aici suferă foarte mult – mai ales fetele, femeile. Închiderea în sex le traumatizează pentru că, după cum zicea Sf. Siluan, pentru femeie e mai ușor să-l iubească pe Domnul pentru că ea din fire e mai smerită, lăsată cu slăbiciuni de Dumnezeu și datorită inferiorității fizice a ei și a altor slăbiciuni relativ la bărbat se poate smeri mai mult.

Gelozia și caracterul schimbător

Din cauza acestei nevoi de siguranță, apare și gelozia, invidia care la femei este cu mult mai prezentă decât la bărbați. Fraților, dacă femeia este atinsă în iubirea ei, care este nucleul ei, atunci devine precum Irodiada care zice „Capul lui Ioan Botezătorul aici pe tipsie!” – nu ține seama de nimic. E foarte periculos dacă femeia este departe de Hristos și iubește cum și pe cine nu trebuie. Femeia folosește atunci totul, inclusiv trupul ei despre care știe că este o armă de temut, pentru a-și atinge scopurile, chiar dacă ea nu dorește asta, de fapt. Bărbatul este mai rațional și din cauza asta femeia este bine să asculte de bărbat ca să nu ajungă la extreme, mai ales în privința dragostei. Înțelegeți?

De asemenea, pentru că este foarte sensibilă și delicată, este și mult mai schimbăcioasă și mai înclinată să-și asculte gândurile, înșelându-se mult mai ușor, după cum spuneam. Din cauza asta fraților, duhovnicii sunt bărbați iar, pe de altă parte, femeile doresc mult mai mult să se căsătorească, să aibă siguranță – și este foarte bine așa.

De ce să se ferească tinerii

Fraților, amorul liber, relațiile trupești extramaritale sunt foarte distructive pentru amândoi partenerii, mai ales pentru femeia care dorește siguranță, dorește să scape de singurătate. Mulți tineri, mai ales dintre bărbați din păcate, nu conștientizează că în clipa în care se angajează într-o relație, aceasta trebuie să ducă la virtute și nu la păcat, la viață și nu la moarte. Tinerii trebuie să se cunoască bine pe sine ca să aleagă partea complementară cu care se pot uni, cu care se potrivesc și să se lupte în Biserică pentru curățirea de patimi pentru a se putea împlini într-o relație și a nu se distruge în singurătate. Fraților, nu zic că aspectul fizic nu contează, însă contează cu mult mai puțin decât se crede. Esențial este caracterul – posibilitatea unirii sufletelor. Posibilitatea unirii de duh, fiecare păstrându-și însă specificul său, ca cei doi să fie una, cum spune la Facere. Înțelegeți? O unire, nu o contopire, ci fiecare să se împlinească în această relație.

Principalul lucru pe care trebuie să-l învețe cei doi este ascultarea și din cauza asta Dumnezeu trebuie să se afle pe primul plan. Asta este esențial. Fără Dumnezeu, fraților, nu rezistă relația. Pentru a reuși în ascultare trebuie să fie continuu atenți la sine însuși și la ceilalți ca să nu rănească și ca să-și împartă rolurile.

Rolul bărbatului

Bărbatul care este capul familiei, da, trebuie să lase întâietate doamnei și să facă ascultare în lucrurile cotidiene, mici, însă foarte importante – lucrurile casnice. Bărbații socotesc că aceste lucruri sunt fără importanță, însă să știți că este mai important să creștem un copil și mai important este ce mâncăm și cu ce ne îmbrăcăm decât o problemă complexă de management sau tehnologie. Experiența de neam ne învață că în aceste probleme care sunt foarte importante, capitale, am putea zice, însă nu sunt cu impact mare în continuumul spațiu-timp – adică pe o zonă mare și în timp îndelungat – este bine să le lăsăm pe mâna doamnelor care țin casa, a gospodinelor. Mai concret, ce mâncăm, cu ce ne îmbrăcăm, cum aranjăm casa, decorațiuni interioare și așa mai departe – astea, doamnele. Dacă ele se simt și trebuie să fie iubite, simt această iubire, atunci și ele vor face ascultare de noi. Dacă însă noi uităm să le iubim și să le respectăm și încontinuu suntem agresivi și acri cu ele, vom semăna ce am secerat și să știți că dacă suntem păcătoși, femeia e mai tare. Trebuie să ne smerim și să iubim! Nu se poate compara un stejar cu delicatețea crinului.

Fraților, acum că tot am lăudat femeile și am dovedit că femeile creștine sunt mai presus de noi bărbații să vă dau un exemplu, mod de gândire ca să vedeți cum vorbesc femeile cu Dumnezeu și cum le răspund Sfinții și că noi, bărbații, nu putem să ajungem acolo – de fapt, nici măcar nu ne trece prin minte un asemenea mod de a fi, de a gândi.

Un exemplu de rugătoare

Era la o mănăstire cu hramul Sfântul Nicolae o măicuță care se ruga în Postul Mare la Sfântul Ioan Botezătorul ca să-i dea căpșuni. Acuma, fraților, vă rog eu mult, nu mă întrebați de ce  făcea asta, de ce avea nevoie de căpșuni în Postul mare și mai ales de la Sfântul Ioan care este un super-ascet, pentru că răspunsul mă depășește total. În orice caz, ea se ruga cu lacrimi la Sfântul Ioan să-i dea căpșuni. „Sfinte Ioan, dă-mi căpșuni!”, „Sfinte Ioan, dă-mi căpșuni!” – cu lacrimi și cu zdrobire de inimă, fraților, nu așa cum suntem noi, butuci. În cele din urmă după multe rugăciuni, îi apare în față Cinstitul Înaintemergător și ea îi zice cu zdrobire de inimă și cade în genunchi: „Sfinte Ioan, dă-mi căpșuni!” Dar sfântul zice: „Auzi, dragă? Du-te tu la Nicolae că ăla vă face toate voile!”. Înțelegeți? Femeile sunt incomensurabile și incomprehensibile de mintea bărbaților. Trebuie să ne smerim și să le acceptăm cu multă dragoste așa cum sunt.

Concluzie

Să știți că cel mai mare lux este împreună-petrecerea în pace și dragoste cu persoana iubită care ne iubește. Întâi Dumnezeu pentru că nu se poate altfel după care și partenerul nostru de viață. În cazul monahilor este obștea, iar în cazul mirenilor este familia. Nu există o bucurie mai mare, o bucurie mai adâncă – asta o spun până și profesorii de lux de la universitățile din Italia unde se studiază știința luxului. Cu atât mai mult o spun Sfinții Părinți. Fraților, nu glumesc, nici în cazul profesorilor de lux și – mai ales – nici în cazul Sfinților Părinți.

Vă mulțumesc că mi-ați permis luxul să fim împreună aici!

Hristos a înviat!

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!