Cum să ne rugăm? Când să ne rugăm? Ce foloase are rugăciunea? Ascultați un bun material pe care Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor l-a realizat dimpreună cu TeleM în colaborare cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru a căuta răspuns la aceste întrebări.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul)
Powered by RedCircle
Lucian Apopei -Bun găsit oameni buni la o nouă ediție a emisiunii dumneavoastra de suflet, “Ferestre catre suflet”. Vorbim astăzi despre rugăciune si despre vorbirea cu Dumnezeu și…unde se poate vorbi mai bine, mai potrivit despre rugăciune, decât aici în Sfântul Munte Athos? Ne aflăm la Chilia “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Schitul Românesc “Lacu” și suntem împreună cu părintele staret Pimen Vlad.
Lucian Apopei- Doamne ajuta Parinte!
Lucian Apopei- Va mulțumim ca ne-ati primit, ne reprimiti alaturi de Sfintia Voastra!
P.Pimen -Cum îngăduie Maica Domnului! Ne mai îngăduie și pe noi.
Lucian Apopei -Ne iertati ca venim sa vorbim despre rugăciune, când…probabil părinții de aici știu cel mai bine ca, vorbirea, de altfel, se face către Dumnezeu. E acea formula corecta de vorbire către Dumnezeu, mai mult decat între oameni e și aceasta latura a socializarii între oameni
P.Pimen -Ce se intampla….dacă privim prin prisma asta, omeneasca s-o luam, cum era în timpurile vechi…..un împărat, un ceva…Deci care era cea mai mare cinste…sa poți sa stai de vorba cu împăratul. zicea…doar l-am văzut pe împărat si era cinste mare.Dar ia sa stai de vorba cu împăratul, sa te bage imparatul in seama. Asta înseamnă vorbirea cu Dumnezeu, sa vorbești cu Imparatul Imparatilor. Noi de multe ori începem să vorbim cu Dumnezeu,fie în rugăciune acasă sau la Biserica, și vorbesc doua minute cu Dumnezeu și după aia…-Auzi ba Ioane, ce ai zis ca ai mai făcut?, -Bai Ileana, tu ce spui?Si Dumnezeu ramane blocat si se uita la noi, și noi după o jumătate de ora -A, Doamne , stii, auzi rugăciunea mea. Deci asta facem noi oamenii, cat de slabi suntem, de multe ori termini un acatist și dacă te întreabă cineva ce ai citit…Aaa…pai începutul sau sfârșitul, cam asa ceva. Noi nu înțelegem noi ce-am vorbit cu Dumnezeu, și atunci vrem ca Dumnezeu sa ne auda. Deci rugăciunea, inseamna daruire totala, să plece de la inima ca sa ajungă la inima. Deci rugăciunea, de asta a spus și Sfantul Apostol Pavel, neîncetat sa va rugati. Adica rugaciunea…toata viata noastra sa se transforme într-o rugăciune. Si in ce fel? Aici îmi amintesc ceva. Spunea părintele Ioanichie Bălan…Ca sa revenim aici și la rugăciunea din lume, noi spunem aici ca avem toate condițiile….Slujbele de la biserica permanent, toti participam la ele, si chiar crestinii care vin, după aceea aici toate te-ndeamna….ieși un pic pe aici, mai faci un pic de treaba, esti in liniste, îl contempli pe Dumnezeu, il slavesti pe Dumnezeu si ii multumesti lui Dumnezeu, dar în lume cand te lovesti de toate, și revin aici la ce a spus părintele Ioanichie Bălan odată. Ne spunea odată chiar la scoala monahala, ne povestea el prin anii `92, cam asa ceva, eram la Sihastria. Și zice….-A venit o femeie, și înainte nu era autobuz pana la Mănăstirea Sihastria, era pana la Gura Secului. De acolo erau 7 km de mers pe jos pana la Manastire la Sihastria si avea femeia o traistă, cu aproape 10 km de fasole, adusă din ce avea ea acasă, sa aduca la Manastire. Si a venit la Sihastria, era cam in Vinerea Mare. Si zice…-Parinte, pot sa mă spovedesc?, -Da bunica! Vino incoace!, zice: -Na, stii parinte, eu am 7 copii acasă, na, acuma stii ca am tinut post, de duminica trecută n-am mai mâncat nimic. Deci deja avea 5 zile, si zice: -Na, dacă pot sa tin pana la Înviere și sa ma Impartasesc. Deci o saptamana. Femeia care, cu 7 copii, venise si pe jos 7 km, mai avea și o traistă de fasole în spate., si zice -Parinte, vreau sa va spun ceva…na, încerc și eu acolo printre copii, facand mancare, sa mai zic și eu Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ma, Doamne ajuta-ma, Maica Domnului ajuta -ma, zic și eu cum pot și, odată tot ziceam la Dumnezeu, Doamne ajuta-ma, invarteam acolo în oală cu bors, si na, caldura, transpiram, și deodată am simțit ca un foc din cer in minte, și s-o dus în inima si-au inceput lacrimile sa curga, curgeau in bors, eu invarteam și a durat cateva ceasuri lucrul asta. Si zice….-Parinte ce-o fi asta? Au dispărut toate grijile, îmi curgeau lacrimile și aveam bucurie în interior. Și ne spunea părintele Ioanichie…Na mai, baba în lume cu 7 copii, invartind in oala si a ajuns la Rugaciunea Inimii, și noi, în Mânăstire, care tragem de noi și nu ajungem la lucrul asta. Deci se poate și în lume, acolo unde este simplitate, unde e nevinovatie. Deci dacă omul se dedica cu toată inima lui Dumnezeu și spune Doamne ajuta-ma, Maica Domnului ajuta-ma sau Doamne, vezi ca eu sunt cu copiii, nu mă rog cum trebuie Doamne, nu am timp sa bat nu știu câte metanii, sa stau ore la rugăciune, Doamne fa-ti milă cu mine, dar alea se duc ca săgețile la Dumnezeu. Si tot la Sihastria, imi amintesc, povestea părintele Dimitrie Bejan, un lucru, ca el cand a fost dat in perioada comunista, dupa ce a venit el, dupa 6 ani in Oranki, in Siberia, dupa aia, prin Baragan, ani de zile iar, dat cu domiciliul obligatoriu la Harlau, și mai fugea cateodata noaptea la Sihăstria pentru ca se spovedea la părintele Cleopa. Si pleca cumva pe dupa-amiaza asa, și ajungea noaptea, se spovedea, și dimineața la prima ora pleca de acolo. Si zice-M-am dus in biserica, și după Utrenie plecau toți și eu am stat dupa usa , in intuneric, după o strana mă puneam și stăteam într-un colț și mă rugam…și au rămas doi batrani de-ai SIhastriei, se vedea ca semanau, doi frați și s-au pus în fața Icoanei Maicii Domnului, au ridicat mainile, au pus capul la pamant și cum se rugau a început sa joace o aureola în jurul capului lor, asa lumini, tot, în jurul capului lor, și s-au rugat batranii vreo ora si au plecat și mă minunam de ce rugăciune aveau. Bun, a trecut noaptea și dimineața aștepta sa ia autobuzul, era înainte de nu știu ce ora, 9, sau ceva, pleca autobuzul de la Sihastria, și vede o femeie simpla, o taranca ca vine acolo, nu era nimeni în Biserica, era înainte de a începe slujba și în altar era părintele Cleopa, facea Proscomidia pentru Liturghie, dar încă nu începuse slujba, venea ca sa pomeneasca mai mult, cu o ora inainte, parintele Cleopa, el fiind într-un colț acolo stătea, si vine batrana, se închină la icoane și apoi sta în fata Bisericii, in fata Sfantului Altar, a ridicat mâinile și a început să-i spună lui Dumnezeu necazurile: Doamne , și copilul ăla, cutare…cum vorba ea. Și a zis ca în momentul acela a văzut aceeași aureola în jurul ei ca la batranii aceia și și-a dat seama ca batrana e la masura bătrânilor aceia și a zis ca părintele Cleopa, cum făcea Proscomidia a simțit Harul, și a zis ca numai l-a văzut ca a ferit un pic Dvera, a vazut-o pe batrana în starea aia și după aia se auzea în Altar plângând în hohote. Plângea părintele Cleopa de ce vazuse la batrana aia și după aceea el spunea ca…Am intalnit-o pe batrana la autobuz, ca si ea pleca, si am intrebat-o, da, era o femeie simpla, dintr-un sat, cu copii, cu asa, cu necazurile ei….și zice: -La ce masura era batrana.. la masura părinților aia care erau de-o viata in manastire….
Lucian Apopei -Deci nu putem folosi ca scuză faptul ca nu putem dimineață, că plecăm la serviciu , că nu putem la amiază ca suntem în plin lucru, ca nu putem seara, așa cum spunea Constantin Ciomâzgă, că mă pun la un acatist la Maica Domnului și mă apuca maica somnului, deci….
P.Pimen -Da…nu sunt indreptatiri. Vezi ca batrana asta nu făcea rugaciunile care le făceau bătrânii aceia, poate ore intregi, dar masura era aceeasi.
Lucian Apopei -Sunt scuze abil formulate.
P.Pimen -Da. Deci masura era aceeasi. De ce? Ea la un Doamne miluieste poate facea cât un sfert de ora la alții de rugăciune, deci era rugăciunea aia simpla, directă la Dumnezeu, care se ducea, deci in smerenie, deci oricine în lume poate sa se roage, dar cum am spus, sa plece cu rugăciunea, pleaca de acasă cu rugăciunea, mulțumește lui Dumnezeu unde se duce, cere ajutorul lui Dumnezeu, seara cand se intoarce la fel, tot timpul cu rugăciunea.
Lucian Apopei -Parinte, poate nu știm să ne rugăm…nu știu. Foarte frumos spunea Sfantul Sofronie Saharov:” invata-ma Doamne cum sa mă rog”. Dar putem folosi, că eu nu prea știu rugăciuni….putem folosi asta ca scuză?
P.Pimen-Stiti ce se intampla? Noi dacă mergem ca nu stim sa ne rugam si am scapat. Deci îi buna și rugăciunea citită, în care citești o rugăciune dimineața, o rugăciune de seara, un acatist, un paraclis, încerci să-ți aduni cum poți tu….Dar zice, tot timpul înainte de a începe, era o vorbă tot la un părinte, zice, trebuie încălzirea uleiului, ca la masina, cand ai dat cheia, nu dai deodată, o lași intai sa se incalzeasca. Zice, ce înseamnă asta, fa câteva metanii înainte de a începe rugăciunea, 3 metanii, 5 metanii, 12 metanii, cate poti, ca atunci sa aerisesti oleacă și creierul. Ce se intampla? Cum ești tu molesit, somnoros, dacă ai făcut câteva metanii, începi sa respiri cu toată inima, cum se zice se alimenteaza plamanii, creierul, se limpezește oleacă mintea și se aduna un pic, ca tu cat faci acolo 10 metanii zici Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ma, sau Slava Tie Doamne, deci lucrul asta oleacă aduna mintea și după aia începi sa citesti o rugăciune și după aia unde vreau sa ajung, , zice, mai trebuie și rugăciunea proprie, în care te așezi tu în genunchi acolo, chiar și în picioare, cum poti tu, în fața icoanei Maicii Domnului și să vorbești direct cu ea, pentru ca atunci nu-ți mai fuge mintea cand stai de vorba. Stai de vorba cu un om, stai de vorba cu Maica Domnului, stai ceva, deci îi spui toate problemele tale, bucuriile, necazurile, asta înseamnă rugăciune de la inima la inima…deci lucrul asta trebuie să-l avem în fiecare zi un pic, de rugăciune proprie.
Lucian Apopei -De ce e important sa ne rugăm, nu putem fi autonomi? Nu știu…prin propriile forțe.
P.Pimen -Si atunci ce facem? Ajungem la ceea ce spun yoghinii, ce spun toți, ca stii, noi avem puteri nedescoperite, și așa mai departe….ce suntem noi? Vezi, suntem nimic. Putem face noi ceva? Ia, fa o furnica, fa ceva…e mica furnica ceea, fa și tu o furnica dacă ești așa grozav, fa orice. Ai o boala…rezolva-ti tu problemele. Adica, vedem cât de slabi suntem noi…Vezi, ti-ai rupt un picior, rezolva-ti tu problema, pune- l la loc, da-i doua ciocane, bate doua cuie, rezolv-o. Vezi ca nu poți. Suntem foarte slabi. Vedeti, se opreste inima, s-a terminat. Ai dat ceva, te-ai lovit la un ochi, nu mai vezi. Niște lucruri simple așa, care vedem cât de slabi suntem noi. Noi avem nevoie permanent de ajutor, deci am spus partea asta trupească, dar sufletească, starea aia cand esti decăzut….cata putere iei cand strigi la Dumnezeu: Doamne! Si cand te gandesti, mai mă ajuta Dumnezeu, deci exista! Indiferent unde esti. Uneori, de uneltele astea lumesti, zici mai nu am toporul la mine sa ma apar, n-am ceea, dar pe Dumnezeu poți să-l ai orisiunde. Ca esti la 100 m sub pamant, in mina, ca esti închis în cea mai adanca închisoare, unde ai fi…la Dumnezeu poti striga oriunde si te aude.
Lucian Apopei -Și ajungem la o întrebare firească, care decurge din conținutul emisiunii. Care este puterea rugăciunii?
P.Pimen -Puterea rugăciunii, ce se intampla, e in functie de smerenia noastra. Rugăciunea devine mai puternica cu cat suntem mai smeriți. Pentru ca spune așa, Dumnezeu celor smeriti le da har, iar celor mandrii le sta impotriva. Cu cat te smeresti mai mult, cu atata vine Harul lui Dumnezeu. Și Harul lui Dumnezeu ce face? Te invata sa te rogi, iti da putere, te ridica, cum se zice, din noroi, te face puternic și te face un om bun, Harul lui Dumnezeu, un om cu mila, un om cu dragoste, ca ce înseamnă dragoste, Dumnezeu este dragoste, zice Dragostea nu cade niciodată, Dragostea este mai presus decat toate. Și atunci omul care are are Harul lui Dumnezeu are dragoste. Dacă are dragoste, are tot
Lucian Apopei -Exista și rugăciune în tăcere, in taina?
P. Pimen-Sigur ca da! zice…abia aceea, aia se duce direct la Dumnezeu. Ce spunea….avem la Moise, cand gresise poporul, era in pustie, Moise se uita la ei și tacea, și vine glasul lui Dumnezeu: De ce strigi la mine Moise? El tacea…” Strigi la mine”, deci în adancul inimii lui strigă la Dumnezeu…și aia se auzea ca un strigăt la Dumnezeu, pentru ca atunci cand strigi așa cu vocea te aud cei roată, dar atunci cand strigi tu din inima ta, durerea ta, sau o mama care vede ca copilul e pe moarte și în adancul inimii ei strigă “Doamne”!…pai se duce la Dumnezeu direct. Deci …de ce a venit vorba de rugăciunea inimii, pai aia nu se striga. Rugăciunea inimii e în taina inimii, care inima vorbește direct cu Dumnezeu și Dumnezeu o asculta.
Lucian Apopei -Pentru ce sa ne rugăm , parinte?
P.Pimen -Deci noi normal, ca si crestini, asta trebuie sa cerem:”Doamne sa se facă voia Ta în toate!” și după aia putem sa spunem cererile…Doamne, stii, as vrea și eu o masina, da, sa o luăm lumeste…dacă e Voia Ta Doamne, dami-o, daca nu , nu mi-o da. Doamne , vreau și eu o casa, daca e Voia Ta dami-o, daca nu, nu mi*-o da. Doamne, uite, nu putem sa avem copii, si ne dorim foarte mult, Doamne dacă e Voia Ta, da-ne copii, ca nu stim care e situatia, totdeauna sa fie după Voia lui Dumnezeu. Si atunci, Dumnezeu vede ca ne lăsăm în Voia Lui, și știe mai bine ce ne este de folos. Că de multe ori strigăm și tipam la Dumnezeu ca nu ne aude Dumnezeu sa ne dea, si pana la urma, se satura si Dumnezeu și zice, na mai dacă vrei, ia, și după aia cand vezi ca ti-a făcut rău, “Doamne, dacă știi că-mi face rău de ce mi-ai dat?”, dar ai uitat ca tu ai strigat 2-3 ani la Dumnezeu pentru lucrul acela. De asta, adică întotdeauna sa cerem la Dumnezeu, dar sa încheiem rugăciunea….dacă e Voia Ta și dacă îmi este de folos.
Lucian Apopei -Care este legatura dintre rugăciune, fapta si post? Mă gandesc ca ele sunt conjugate una cu cealaltă…
P.Pimen -Ce se intampla? Rugăciunea,…ia sa zicem la un om care a mancat un porc, a baut doua sticle de vin, ce rugăciune poate sa aibă el în momentele acelea când el e imbuibat și casca și îi vine somnul și e amețit de vin…dar ia la un om care a băut un pahar de apă și s-a multumit cu atata, sa zicem, în ziua aceea, deci e trupul tras, e supt, nu mai are chef el de ganduri murdare, de nu știu ce, deci trupul e pus sub control, e linistit, cum se spune. Si atunci, omul acela altfel se roaga. Deci e un trup…oleca stramtorat, se roaga altfel si atunci omul nici nu mai are starea aceea de a privi de sus pe ceilalți, adica e umilit oleaca, cand e postul, nu se ridica deasupra celuilalt, nu ii priveste de sus, dar un om care mananca bine, doarme bine și… nu zicem ca nu e nevoie de asta, dar duse la exagerare lucrurile astea, si are bogatii, și îi privește de sus pe ceilalți, deci ajunge sa facă fapte care nu sunt bune. Nu zicem că bogăția este rea, că poți sa ai bogăție și să faci lucruri bune, deci toate astea… De aceea, rugăciunea cu postul și cu fapta buna, astea se duc la Dumnezeu. Dacă sunt împletite toate trei, deci vedem…ne rugăm cu un pic de post și facem și binele după putere și atunci sunt împletite toate trei si sunt facute cu gfebuie.
Lucian Apopei – Care sunt piedicile? Împotriva rugăciunii…
P.Pimen -Stiti ce face diavolul? Are un obicei acolo…se spune ca la intalnirea diavolilor venea fiecare acolo, cand i -a întrebat sarsaila cum inselati pe oameni: pai eu îi spun ca nu e Dumnezeu, altul -eu îi spun sa nu se ducă la biserica, altul: eu nu știu ce le fac, si vine unul si zice: -eu le spun este si rai, este si iad, este și pedeapsa lui Dumnezeu, toate sunt, dar ai timp. Nu faci azi, maine…amanarea. În fiecare zi spune …maine. Vine îngerul și pune…hai omule, ia si te roaga oleaca lui Dumnezeu…aaa, vine diavolul, lasa ca acuma ești obosit, te rogi maine. Auzi du-te oleaca si fa o fapta buna si la amarata aia de vaduva, ca uite i-a căzut poarta, vine diavolul…lasa, ca maine o sa faci. Scoala-te si du-te la Liturghie..ei lasă că nu poți sta mult….Duminica viitoare. Permanent exista un maine, și asta e lupta cea mai mare a diavolului amanarea. Sa amanam. Stim ca e rai, stim ca e iad, cumva ne astupam, conștiința cu anumite motive. Aaa….acuma sunt obosit, lasa ca fac maine, doar fac, n-am spus ca nu fac, dar fac maine, și maine pana cand o sa ajungem la batranete cu maine, și trece timpul care este cel mai valoros la om, si nu mai stim, ajungem la o zi în care nu o sa mai existe maine, pentru că plecăm. Și atunci o sa ne întrebe Dumnezeu, dar de ce? Apai Doamne ziceam ca maine. Care maine ca te-am lăsat 70 de ani. Deci amanarea este cea mai mare inselare a diavolului, ca sa nu facem, sa amanam permanent. Nu! Azi fa! Mai, a venit vecinul, ti -o spus, mai nevasta mă duc o ora să-l ajut. Lasa ca maine oi face și pentru noi. Altceva…cat de obosit oi fi, mai Liturghie, o tras clopotul, ma duc la Liturghie, lasa ca dac-oi fi obosit Duminica viitoare, oi sta. Aman lucrul acela , dar azi ma duc si il fac. Deci sa nu amanam.
Lucian Apopei -Parinte, sunteți aici în Sfântul Munte Athos de mulți ani, sunt convins ca ați văzut și ați simțit multe din roadele rugăciunii, multe minuni care au izvorat ca urmare a acestei inițiative. Puteți sa ne dați câteva exemple de rodire a rugăciunii? V-am auzit candva vorbind de un pustnic care avea o evlavie deosebită la Maica Domnului, cu acel crin.
P.Pimen -Da, deci sunt multe ca sa intru așa în timp, deci ganditi-va. Eu am venit acum 30 de ani în urma în Sfântul Munte Athos, doar cu hainele de pe mine, cu nimic. Și cum era atunci greu cu viza, prin Ierusalim am dormit 2-3 saptamani prin boscheti, cum se zice, nici bani nu aveam, adică pentru mine permanent e o minune cum m -a adus Maica Domnului aici. Deci chiar pornind de la Sihastria cu 2 saptamani înainte, părintele Cleopa de pe un deal a strigat ….radea si spunea “ai grija sa nu fugi în Athos”, dar suna cumva “știu ca o sa fugi în Athos”. Dupa 2 saptamani de zile nu mai vedeam decat Athos în fața ochilor, și la timpul ăla nici nu mă gandeam. Am ajuns la Ierusalim fără nimic, fara bani, am dormit prin boscheti, mancam struguri din copaci. M-a adus Maica Domnului, mi-a pus și viza și am ajuns și în Athos. Adica brusc venind in Athos, am venit la nimic, am venit in Schitul asta care era o ruina, toate casele daramte, ne-am adunat la o casa prin care ploua prin 300 de locuri. În chiliuta unde stam aveam o tabla lunga de 2 metri deasupra patului, de acolo era alta tabla care ducea pe soba și acolo era un lighean care aduna apa de deasupra patului ca sa pot dormi în pat.Ploua peste tot. Nu exista nimic aici. Ei…si privesc acuma în urma, la lucrul asta, ganditi-va, după toate astea, ce minune s-a făcut în Schitul asta, care era o ruina, nu era nimic. Ne-am adunat toți cativa la căsuța aceea și de acolo ne -am tot imprastiat si am refacut. Sunt 17 case cum vedeți aici, cu Biserici puse la locul lor și 60 de călugări, din nimic toate astea, si ca straini. Și eu asta spuneam de multe ori, cea mai mare minune pentru mine, care nu o uit niciodată, si cumva , o privesc asa, ca minunea Maicii Domnului pentru mine. Athosul e unicat in lume, sunt atatea locuri frumoase, locuri sfinte, dar Athosul are ceva. Doar Athosul a fost ales de Maica Domnului ca și grădina Ei, în care nu a permis nici intrarea femeilor, nici așa….adică o randuiala de 2000 de ani. Si aici, sunt cativa calugari din toata lumea asta, din lumea asta care are 7 miliarde, cat are ea. Ganditi-va ca sunt 2500 de călugări, adica cat la suta, ce înseamnă, cat de puțin din lumea asta, si eu asta am spus, totusi, din astia 2500 de calugari, sa mă ia și pe mine Maica Domnului dintr-o tara din capătul lumii, sa zicem asa, sa vin aici, si dupa 30 de ani, în afara sa mă ajute zi de zi, vedeți asta este a doua chilie și Biserica care am construit-o, intai am construit Sf Artemie, mai jos, dupa aceea ,asta. De la zero, de la nimic. Și după atâția ani, după ce mi-a oferit atatea, atâtea conditii, atâtea bunătăți, atatea situatii, Maica Domnului încă mă mai rabda în gradina ei. Adică ce minune mai mare? Celelalte, ca a fost interventie, ce vedeți construcția asta aici, adica ganditi-va, in 2015, eu aveam 1000 euro datorii, nu aveam un leu, și am început toata lucrarea asta aici, erau 2 greci, care acuma unu a murit, mai trăiește unu, mai încolo la vreo ora distanta, și mă cunoșteam cu ei, si la un moment dat au auzit ca Pimen a luat chilia la Nicola, ii zicea, zona asta se chema “la Nicolae” , nu era nimic, erau o gramada de bolovani aici, si zice: ba, ala or e nebun, ori are un sac de bani. Adica, ce-i trebuie lui omu asta, eu aveam chilia aceea, eram adunati acolo, Liturghie in fiecare zi, eram 10 parinti, și ce-i trebuie omului ala. Zice, ala ori e nebun, ori nu are ce face cu banii. Eu nu aveam nici un leu, si aveam si 1000 de euro datorii, cand am inceput aici. Si ganditi-va, tot ce vedeți aici, Biserica, casa, arhondaricul, din 2015, de la zero, fara nici un leu, s-a facut. Adică cand vedeam lucrurile astea, zi de zi, că venea Maica Domnului, si cand erau datorii, venea si mi le achita, trimitea om pe care nu-l cunoșteam, si parintele: ia banii astia, mi-a spus Maica Domnului să-ți dau banii ăștia să-ți acoperi casa. Sa vina om și să-ți spună lucrul asta. Adică o grămadă de lucruri de astea, care erau una dupa alta. Adică toata viata cum s-ar zice, a fost o minune a Maicii Domnului, în care mereu mă minunam de bunatatea Ei. Adică cum sa nu o iubești pe Maica Domnului? Cand vezi ca în fiecare zi își face prezența prin ceva anume. Ce as putea sa spun mai mult?Ca sunt multe altele…nu mai intru…De asta, pentru mine, Maica Domnului este totul. M-a intrebat cineva in tara: parinte, mai aud părinți vorbind de Dumnezeu, de Iisus, de cutare, dar pe tine te aud vorbind toata ziua numai de Maica Domnului. Care-i diferenta, de ce vorbești? Zic, pentru ca e Stapana mea directă. Eu locuiesc în casa Maicii Domnului, in afara chilia, în grădina Maicii Domnului, și orice rugăciune o adresez Ei si Ea o duce mai departe. E Stapana mea directa, de cine sa vorbesc? E Stapana mea directa, deci eu de ea vorbesc oriunde mă duc, pentru ca știu că ea are grija de mine, e Mama mea, și atunci Ea se duce mai departe si duce lucrurile astea.
Lucian Apopei -Sa va tina in paza, parinte!
Lucian Apopei -Va mulțumim tare mult! Formatul emisiunii noastre ne constrange cumva…
P.Pimen -Sa ne ajute Maica Domnului! Sa ne ajute! Și sa nu uitam de ea niciodată! Cum a spus Cuviosul Paisie” cu amandoua mainile, cu amandoua mainile, ca și copilul de fusta mamei”, și atunci nu ne lasa niciodată.
Lucian Apopei -Sa ne ajute Bunul Dumnezeu!
Lucian Apopei -Oameni buni, aceasta a fost ediția de astăzi, sperăm ca v-ați împărtășit măcar o picătură din rugăciunea care se savarseste aici zilnic, în Sfântul Munte Athos, și sunt convins ca ne ajuta pe fiecare dintre noi, fie ca reusim sa ajungem aici, fie ca nu reusim și suntem acasă, acolo , cum spunea și părintele, unde putem face un mic Athos, in coltisorul nostru de rugăciune. Până data viitoare sa auzim numai de bine. Doamne ajuta!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
3 Comment
Hristos a înviat!💐🙂
Hristos a inviat !
Adevărat, a înviat!🙂