Ascultați un foarte bun cuvânt al episcopului Alexei de Alaska, fost monah athonit, care ne definește conceptul patristic de „gând” („logismos” în greacă), concept care apare și în psihologie.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
PS ALEXEI de ALASKA: Care sunt următoarele întrebări…?
Întrebare din audiență: Ați menționat această legătură cu tradiţia patristică și se pune atât de mult accent pe acești logismoi, aceste gânduri. Ați putea să rezumați cum se dezvoltă acești logismoi în suflet de la provocarea iniţială, acţionarea în conformitate cu ele, până la transformarea lor într-o mare patimă? Îmi imaginez că unii oameni ar presupune că psihologia încearcă să înlocuiască asta și cred că mai sunt și alte mijloace care se preocupă de aceste gânduri și cum se manifestă în noi. Presupun că într-un sens ar putea exista o îngrijorare că acestea sunt lucruri contradictorii și că încerc să îl uzurp pe celălalt. Deci cum le aduceți pe acestea două împreună: psihologia contemporană, poate la cel mai înalt nivel al ei, și felurile în care poți ajuta, adică, dacă eu ma conectez cu secularismul acestor logismoi… De exemplu, cineva mi-a arătat zilele trecute ceva pe Twitter, unde cineva a spus: „Doamne, am așa niște gânduri intruzive!”, mesaj pe care cred că l-am distribuit de mii de ori, și mulți oamenii au zis „Stai, și tu…?” E aproape o revelație că la ceva atât de simplu, toți acești oameni să aibă gânduri intruzive… probabil neștiind că astfel de lucruri există și distrugerea psihologică pe care o fac. Deci, cum vă gândiți la asta, chiar și în termeni istorici, duhovnicești, tratament terapeutic, sufletește…
PS ALEXEI de ALASKA: Pentru psihologi gândurile unei persoane sunt, de obicei, rezultatul a ceea ce oamenii își amintesc din experiența trecută și prezentă, făcându-se asocieri [în minte] tot timpul. Pentru creștinul ortodox există practic trei tipuri de gânduri: sunt gânduri care sunt îngerești și duc către cer, unele care sunt demonice și duc jos la iad și apoi mai sunt gândurile naturale umane. Sunt gânduri bune, rele și neutre. Pentru noi fiecare gând… [ca paranteză] Evagrius a fost unul dintre primii scriitori creștini, care să abordeze acest aspect. Sunt gânduri… care deși pot crede că am un gând… aș putea avea un gând rău, de exemplu: „Aceasta este o cameră drăguță și chiar mi-ar plăcea să o iau cu mine…” Deci, am acest gând, și în gândul meu îmi spun că îmi place această cameră și vreau să o iau cu mine. Chiar dacă folosesc cuvântul eu, cuvântul acesta, potrivit lui Evagrius, ar fi desigur unul demonic, pentru că ar presupune să iau ceva ce aparține altcuiva și ar fi păcatul de a fura și lipsa de dragoste pentru fratele meu. Chiar dacă acesta este un gând demonic, gândul este: „eu aș dori să fac asta”. Și apare în tradiția patristică faptul că gândurile demonice vin la noi, dar vin deghizate ca și cum ne-ar aparține nouă, că ar fi gândurile noastre de fapt.
Psihologia ar spune, atunci când eu zic că vreau să iau camera drăguță a lui Herman. Ei bine, dacă este o cameră frumoasă și poți scăpa [fără probleme], ia-o! Dar, pe lângă asta, ar spune că gândul a fost de fapt al meu. Nu ar spune că este o provocare demonică. Dar noi credem că există ispitire de la diavol și credem și în iluminare și gândurile luminoase pe care le putem avea și în care să ne simțim foarte smeriți în prezența lui Dumnezeu, ne putem simți lipsa de valoare sau o mare recunoștință pentru iubirea imensă a lui Dumnezeu. Iar ca și creştini noi știm că aceste gânduri nu sunt doar gândurile noastre, ci sunt gânduri care vin din exterior. Aceasta ar fi o deosebire de bază și noi am spune că există anumite situații care nu sunt negociabile. Noi nu negociem credința noastră ortodoxă. Spunem că acesta este adevărul pe care noi îl acceptăm și este un adevăr pe care îl acceptăm din experiență. Nu este ceva ce am acceptat pentru că este pur și simplu teoretic, ci îl acceptăm pentru că știm că este adevărat. Știm că există experiențe ale Harului când Duhul Sfânt este aproape de noi. Cunoaștem starea de pace, bucuriei, bucurie spirituală, care are o aromă foarte diferită față de fericirea sau plăcerea [obișnuită]. Mai există și experiențe ale răului, ale păcatului, ale întunericului care sunt de asemenea, foarte, foarte reale.
Unii psihologi, psihologi necreștini, ar spune că avem fanatism religios și ar putea chiar crede că avem un episod psihotic, dacă suntem marcați în felul în care îl descriem. Așa că, din nou, când vine vorba de psihologie și credința noastră ortodoxă ceea ce contează cel mai mult este să ai ierarhia adecvată. Credinţa mai întâi! Hristos mai întâi! Suntem creștini în primul rând și apoi, dacă avem nevoie de ajutor în anumite domenii, de exemplu probleme cu vorbirea în public… sau orice probleme ar fi, sunt momente în care psihologia poate fi de ajutor.
De asemenea, în ceea ce privește gândurile, noi distingem termenul “logismos” sau „logismoi”, pluralul. Un gând rău poate fi considerat, de asemenea, ca idee în sine, care e neutră. Să luăm ca exemplu o bucată de aur, cred că Evagrius menționează … „O bucată de aur este pur și simplu o bucată strălucitoare de metal”, acesta este un gând neutru. Un gând demonic ar fi: „bucata aceasta de aur o doresc și dacă o pot avea, atunci voi fi puternic și îmi pot cumpăra noul iPad.” Și un gând îngeresc: „aceasta este o bucată de aur, Dumnezeu a răspândit providențial aur prin munţi pentru ca noi să-l dezgropăm și să facem din el un frumos potir pentru Biserica Domnului nostru.” O singură idee sau un simplu obiect, poate fi conectat fie cu o patimă, fie cu o virtute, și potrivit cu aceasta schimbă valența morală a unui gând.
Adesea psihologii încearcă să stea departe de moralitate, în timp ce pentru noi, moralitate, pe care, dacă vrei să o pui în termeni de trăire conform Evangheliei lui Hristos, pentru noi asta e totul. În vreme ce, pentru ei [psihologii], să funcționezi bine și să lucrezi bine. Și aceste lucruri sunt bune. Fie ca toată lumea să facă așa, pentru că dacă nu funcționezi la un nivel adecvat este greu să avansezi eficient în viața spirituală.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
