Cum postește Biserica?

Ascultați un cuvânt clar și documentat care ne prezintă dimensiunile duhovnicești ale postului ortodox.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Postul este o parte integrantă a vieții creștine. Este menționat în toate Scripturile și mai ales de Iisus Însuși. Acest episod va fi o scurtă introducere în conceptul de post în lumea creștină și cum funcționează totul.

Știința și tradiția

Postul înseamnă să te abții de la ceva, de obicei de la mâncare. Este alegerea liberă de a lăsa deoparte ceva bun în căutarea a ceva mai bun. Lupta aleasă voluntar, în încercarea de a călători spre ceva frumos, se întâlnește în majoritatea religiilor de milenii. Și apar dovezi în toată Biblia. În ultimii ani, știința a ajuns din urmă tradiția, am putea spune, iar acum nutriționiștii, dieteticienii și psihologii prescriu adesea diverse moduri de a posti pentru a dobândi diverse forme de sănătate. Postul ne ajută fizic, dar și mental. Ne ajută să ne pregătim pentru a lupta împotriva tentațiilor și totodată ne îmbunătățește starea generală. Pornind de la aceste cercetări și cunoștințe științifice suplimentare, este mai ușor ca niciodată să cădem în eroarea pe care o fac mulți oameni când vine vorba de post și anume, a vedea postul creștin ca pe un fel de „dietă”. „Dacă urmez acest set de reguli, atunci lucrurile se vor îmbunătăți pentru mine!” „O să slăbesc, o să fiu sănătos, o să fiu un creștin mai bun!”

Nu așa funcționează postul! Abordarea aceasta e pur matematică, iar postul face parte dintr-o relație, dintre noi și Dumnezeu, dintre noi și Biserică și dintre Biserică și Dumnezeu. Și când vine vorba de lucruri precum relațiile, este mult mai mult decât bifarea unor căsuțe și urmarea unui regulament al postului. Postul în sens creștin înseamnă mult mai mult decât renunțarea la unele alimente.

Când postim

Deci, ce este postul dintr-o perspectivă creștină timpurie? Biserica, chiar din primul secol, așa cum apare scris în textul “Didahiilor” a implementat moduri de postire. A pus rapid deoparte două zile în fiecare săptămână pentru post. Una dintre zile era miercurea, când se comemorează ziua trădării lui Iisus. Cealaltă era vinerea, care comemorează ziua în care Iisus a murit pe cruce. Aceste două zile de post sunt respectate și astăzi de ortodocșii din întreaga lume. Chiar în Noul Testament citim despre întâlnirea lui Iisus cu diavolul în pustie la scurt timp după botezul Său. El petrece 40 de zile postind în deșert, iar Biserica primară a fixat inițial aceste 40 de zile imediat după botezul din ianuarie, dar în cele din urmă, aceste 40 de zile au fost mutate ca pregătire pentru Duminica Paștelui, iar această perioadă este acum cunoscută sub numele de Postul Mare.

Alte câteva perioade de post au apărut de-a lungul anului, înainte de unele evenimente, cum ar fi, de exemplu, Crăciunul, dar și în perioade în care nu s-a postit deloc la desfășurarea acelor evenimente și în timp ce erau sărbătorite. Biserica Ortodoxă menține până astăzi aceste diverse posturi și practici ale postului care au apărut în primele secole ale Bisericii.

Postul este cu mult mai mult

Pe scurt, deși este mai mult de atât, postul este o dietă vegană. Așa că, observăm în special lipsa cărnii, a laptelui, a ouălor și brânzei, alimente de acest gen. Un creştin ortodox care respectă toate miercurile şi vinerile și toate posturile de pe tot parcursul anului, postește aproape jumătate din an, în fiecare an.

În multe tradiții creștine protestante contemporane, postul este ceva personal care are loc între orice creştin şi Dumnezeu. Creștinul va renunța la ceva ce îi place, care este plăcut pentru el, în încercarea de a se apropia de Dumnezeu. Acest ceva poate fi mâncare, dulciuri, jocuri video sau filme, lucruri de genul. Este un post de tip personal. Acum nu am de gând să scot nimic de aici, este ceva bun și sănătos și cu călăuzire spirituală, ar trebui să practicăm cu toții, din când în când, pentru Dumnezeu. Dar nu așa era înțeles postul nici în Biserica primară, nici de Biserica Ortodoxă Răsăriteană de astăzi.

Cum postim

Biserica primară a stabilit moduri de a posti și perioade de post, pe care să le practice toată lumea împreună. Suntem un singur trup, o singură Biserică și, deci, urmăm același post. Acum, pentru a înțelege mai ușor din perspectivă ortodoxă: nu tu postești, nu eu postesc, nu eu trec printr-o perioadă de post! Ci Biserica o face! Biserica este cea care postește. Biserica este cea care traversează o perioadă de post. Și noi, ca membri ai Bisericii, suntem invitați să intrăm în acest post, să participăm, așa cum ne permit puterea, situațiile personale și sănătatea. Nu ni se oferă un set rigid de reguli, ci ni se prezintă un mod de postire, care este urmat de întreaga Biserică, la care suntem invitați să ne alăturăm. Nu este ceva ce ni se impune, ci ceva ce acceptăm de bună voie. Dacă ești la o sală de forță și vezi un bărbat ridicând greutăți mari, care spune că „este cu adevărat dificil”, ultimul lucru pe care vrea să-l audă de la tine este să îi spui: „Ei bine, atunci nu o face!” Nu! El a ales să fie acolo și să facă acel efort. Și la fel este dificultatea postului. Postul nu este ceva dur și care ne încarcerează. Este ceva ce alegem voluntar pentru că ne crește spiritual. Este o provocare pe care o alegem din motive întemeiate.

Deci, care sunt acele motive? De ce postim? Acum, în primul rând, trebuie să știm că nu este vorba doar de post. Nu a fost niciodată vorba doar despre post. În Matei, capitolul 6, Hristos ne oferă trei lucruri pe care ar trebui să le facem împreună. Unul dintre ele este postul, altul este rugăciunea, iar altul este milostenia, care înseamnă oferirea din timpul nostru și din resursele noastre pentru a ajuta alți oameni. Pe toate acestea trei ar trebui să le facem împreună. În zilele și perioadele de post, noi le alocăm acestor trei lucruri un efort suplimentar. Nu doar că ne abținem de la anumite alimente, dar suntem mai generoși cu alții și petrecem mai mult timp vorbind cu Dumnezeu.

O abordare mai duhovnicească

Și nu este vorba doar de abținerea de la anumite alimente și despre o dietă vegană, ci de a mânca mai puțin în general, de a fi mai atent la Dumnezeu. Nu este vorba doar despre a spune: „Nu voi mânca cheeseburger-ul acela”, ci de a zice „Nu mănânc acel cheeseburger și o să Îl laud pe Dumnezeu în timp ce nu o fac”. Este un lucru proactiv, nu doar o lipsire de ceva. Iisus a spus, iar Părinții Bisericii timpurii au repetat cu toții, că nu ar trebui să fim deprimați și căzuți când postim. Sf. Isaac Sirul a spus că „ar trebui să iubim postul”. Postul este o provocare care ne aduce mai aproape de Dumnezeu, atât ca indivizi, cât și ca comunitate. Și acest aspect este destul de ușor de înțeles dacă ne gândim la bazele relațiilor umane, deoarece orice relație devine mai puternică prin adversitate reciprocă, prin provocare reciprocă și prin aventură reciprocă.

Acum, dacă privești postul din această perspectivă, se elimină o parte din stresul și anxietatea pe care unii oameni le simt referitor la post. Dacă mănânc din greșeală ceva care nu este de post sau cineva îmi oferă mâncare, care nu știe că postesc, și mănânc ce mi se pune în fața, cum scrie în Scriptură, nu trebuie să mă simt deprimat sau căzut că „postul meu a eșuat”. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru mâncare, ca de obicei, iar postul continuă. Pentru că Biserica este cea care postește și se apropie tot mai mult de Dumnezeu, și eu vreau să mă apropii de Dumnezeu împreună cu Biserica.

Analogii

Dacă vă ajută să priviți prin lentila atletismului, sau a muzicii, sau a lucrurilor de genul acesta, faceți astfel. Pentru că un atlet se antrenează pentru a deveni un atlet mai bun. Un violonist exersează pentru a deveni un violonist mai bun. Și tot asta fac și creștinii atunci când postesc. Lucrăm și exersăm pentru a deveni creștini mai buni, împreună, ca și comunitate, ca Biserică.

Pentru a încheia, voi trece printr-o serie de citate puternice și utile de la Părinții Bisericii timpurii cu privire la post. Primul este de la Sf. Isaac Sirul, care vorbește despre post ca armă absolută. Este o armă dovedită de Hristos în întâlnirea lui cu diavolul în pustie. El scrie: “Pentru un timp îndelungat rasa umană nu a fost capabilă să câștige. Pentru un timp îndelungat diavolul nu a cunoscut înfrângere din partea naturii noastre, dar de la bun început a fost slăbit prin această armă. Domnul nostru a fost Liderul și Primul Învingător. El a fost primul care să aducă coroana victoriei naturii umane. De atunci, de fiecare dată când diavolul vede că cineva are această armă se teme imediat. Imediat își imaginează și își amintește de înfrângerea pe care a suferit-o de la Mântuitorul în deșert. Puterea lui este distrusă și el dispare.”

Amintindu-ne că postul nu este doar despre mâncare, ci este despre sfințenie, Sfântul Vasile cel Mare spune că: “Adevăratul post este îndepărtarea de rău, înfrânarea limbii, înăbușirea mâniei, depărtarea dorințelor carnale, a calomniei, a minciunilor și a sperjurului. Abținerea de la acestea este adevăratul post. În acest post sunt fapte minunate.”

Un Sfânt recent, pe nume Tihon, a detaliat acest post adevărat spunând că: “Postul fizic este util pentru că ne ajută în omorârea dorințelor păcătoase, dar adevăratul post este imperios necesar, deoarece doar cel fizic este înfometare.”

Nevoia de sfințenie

În ceea ce privește nevoia nu doar de a posti, ci de a trăi în sfințenie, bine-cunoscutul Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Ce este postul dacă mă abțin de la mâncare și mănânc pe fratele meu?” În altă parte el spune că: “Postul potolește trupul și dorințele desfrânate și, prin contrast, luminează sufletul, îi dă aripi și face până și escaladarea muntelui să fie ușoară. Postul este hrană pentru suflet și în timp ce mâncarea îngrașă trupul, postul întărește sufletul, transmite un zbor ușor către acesta, îi dă posibilitatea să ajungă la înălțimi și să cugete la locuri înalte și aduce plăcerile și bucuriile lumii de Sus în viața prezentă. Cu cât vasul de lumină traversează mările mai repede, cu atât încărcătura mare de pe vas este mai predispusă să se răstoarne. Astfel că postul, făcându-ne mintea mai ușoară, ne îngăduie să traversăm marea vieții mai rapid în aspirația către Cer și să devenim subiect al Cerului și să nu dăm atenție prezentului ci să privim dincolo de umbrele și visele adormite.”

Pentru a adăuga încă un citat util, care este mai recent și este folosit adesea de ortodocși și este foarte util: „Ține-ți ochii în propria ta farfurie!”. Cum postesc alți oameni nu este nici treaba ta, nici problema ta. Încercați să fiți smeriți și să vă concentrați doar asupra modului în care vă angajați voi personal în practicarea postului.

Încheiere

Sper că acest episod a fost pentru tine o introducere utilă despre post. Dacă nu ești un creștin ortodox răsăritean și postul este nou pentru tine, așa cum a fost prezentat aici, nu adopta metoda de postire a Bisericii timpurii, imediat. Acesta funcționează în tandem cu slujbele Ortodoxe, rugăciunile Ortodoxe și cu un mod de viețuire ortodox. Așa că nu te apuca direct de post pentru a-l practica. Vorbește mai întâi cu un preot, vorbește despre locul în care te afli și descoperă și învață cum să te angajezi în postul Bisericii.

Dumnezeu să vă binecuvânteze în timp ce căutați să vă adânciți în bucuria și frumusețea care este postul, adică viața Bisericii, și fie ca acesta să ne apropie și să ne adâncească pe toți din ce în ce mai mult în dragostea noastră pentru Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Vă mulțumesc foarte mult! Încă o dată, acest ceai de astăzi este un alt ceai rooibos. Dacă urmărești această emisiune de ceva timp, știi că am pasiune pentru acest ceai iar acesta este un amestec de rooibos, scorțișoară, semințe de acacia, trandafir. Și este un ceai rooibos excelent!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!