Înainte de a vă prezenta sinteza săptămânii, vă prezentăm un cuvânt de folos foarte bun al PS Damaschin Dorneanul cu sfaturi pentru acest post precum și o galerie de fotografii de la chilia noastră de la prima stare a Imnului Acatist.
Vizionare plăcută! (sinteza este după clip, podcast și fotoreportaj)
Citiți în continuare o selecție de citate din articolele publicate în cursul acestei săptămâni pe site-ul nostru „O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte”. Vă încurajăm astfel să reveniți asupra lor pentru o mai bună înțelegere. Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Sub fiecare citat aveți și previzualizarea articolului din care a fost luat.
Dacă faceți click/tap pe previzualizare, veți naviga la articolul sursă. Ca și până acum, comentariile voastre sunt binevenite!
Răspândiți dragostea!
Lectură și vizionare plăcută!
Deci, toate calitățile astea, pe care tu te-ai luptat pe pământ să le faci din ce în ce mai bune, acolo cresc permanent. Adică, tu simți o bucurie care nu se mai termină, ci tot crește și tot crește. Dar, dacă tu aici, pe pământ, ai făcut lucruri rele și toată viața ta ai făcut rău, ai gândit rău de alții, nu te-ai rugat, ai înjurat pe Dumnezeu, ai avut patimi, ai avut beții, ai avut desfrânări, ai fumat, ai avut tot felul de lucruri de astea și ai murit în astea, tu n-ai cum să te duci în veșnicie la Dumnezeu, că nu ai lucrurile lui Dumnezeu, ci ai lucrurile diavolului și atunci te duci la el. Dar, asta nu se termină, doar că te-ai dus acolo și te chinuiește. Toate patimile astea or să crească permanent în tine și o să fie neîmplinite.
Dacă am iubi mai întâi oamenii înaintea Mântuitorului, oamenii sunt supuși greșelii și din cauza asta putem devia și să ne pierdem credința, ne putem slăbi duhovnicește. De asta prima poruncă spune că prima dată nu pe oameni trebuie să-i iubim, ci pe Dumnezeu. Dumnezeu, în afară că e veșnic, El este desăvârșirea, dragostea, bunătatea. Deci, întotdeauna direcția noastră e Dumnezeu!
Slavă lui Dumnezeu! Și înainte de fiecare deplasare, treceam pe la biserică și mă rugam: Doamne, ajută-mă! Și nu a existat să nu-mi iasă un reportaj, nu există. Și după aia important, te întorci și mulțumești că te-a ajutat.
Cel mai sensibil instrument muzical este sufletul uman. Următorul… este vocea umană. Trebuie să purificăm sufletul până când începe să sune. Un compozitor este un instrument muzical și în același timp un interpret la acel instrument. Instrumentul trebuie să fie în ordine pentru a produce sunet. Trebuie să începem cu asta… nu cu muzica.
Nu că e fratele nostru Valeriu, dar a fost cumva de mic, un exemplu pentru mulți copiii. Dar fără să facă anume o politică. Politica lui era să fie credincios, se ducea mereu la biserică, nu chiar cum ajunsese el în ultimul timp, când de-acum fiind la Aiud, asta l-a făcut ca să fie la un nivel deosebit de credincios.
Uită-te la primele 12 pietre din această imagine și vei vedea pietrele Noului Ierusalim. Uită-te la cele patru din partea de jos a imaginii și vei vedea că sunt negre. Fără nicio atracție de niciun fel. Acum, cine știa asta cu 2000 de ani în urmă? Niciun om de știință nu știa asta, nimeni nu știa asta. Apostolul Ioan când scria Apocalipsa, așa cum i-a dictat-o Domnul, nu știa. Nimeni nu știa decât o singură persoană din întregul univers. El știa și acesta era Dumnezeu însuși.
Icoana nu este idol, pentru că noi nu așteptăm mântuire de la lemnul pe care este pictată și nici de la culorile respective, fraților. După cum spune Sf. Vasile cel Mare și Sf. Ioan Damaschin că cinstirea urcă de la prototip, la arhetip adică de la imagine la original. În clipa în care ne uităm la o fotografie sau la un ecran nu ne gândim la hârtia fotografică sau la tehnologia pixelilor de pe ecran, ci la imaginea de acolo – cine e acolo. Când vedem pe ecran persoana iubită nu zicem, „mamă, ce pixeli!” – să fim serioși. Numai cineva redus mintal face asta.
Sf. Vasile dădea exemplul cu statuia lui Cezar. Zicea sfântul că în clipa în care e întrebat cineva „Cine e acesta?” și arată către statuia lui Cezar, celălalt răspunde „Cezar” și nu zice că „Ai pus întrebarea greșit pentru că asta-i o statuie și nu o persoană” și nu răspunde că „e statuia lui Cezar”, ci răspunde simplu „Cezar”. Deci vedeți că gândirea normală a omului merge de la imagine la original.
Relația vie cu Dumnezeu înseamnă ceea ce v-am zis acum: îngenunchezi în deznădejdea ta; izolezi gândurile de inima, gura și mintea ta, și spui: „Doamne al meu, aici sunt. Las totul în mâinile Tale!”. Această situație e dureroasă, nu e ceva simplu. Trebuie mult curaj și bărbăție, osteneală și disponibilitate [lăuntrică].
Hristos este judecata lumii. El Însuși este Judecata. El nu va judeca pe nimeni, însă, oamenii sunt judecați singuri la lumina exemplului Său. Toți Îl vom vedea pe Hristos și toți Îl văd pe Hristos. Și toți ascultă cuvântul lui Hristos. Și fiecare se raportează așa cum voiește. Unul are o atitudine pozitivă, celălalt o atitudine negativă. Unul nu primește, altul primește. Unul blestemă și altul se închină. Unul se leapădă, iar altul acceptă. De aceea, Hristos este judecata lumii!
Sfânt mare, Gherasim! Cei care ați ajuns la Iordan, poate ați ajuns și la mănăstirea lui, la moaștele lui. E izgonitor de duhuri necurate, are mare putere asupra diavolilor, căci din viață i-a dat Dumnezeu darul acesta Sfântului Gherasim. Vedeți, dacă ne luptăm pe calea lui Dumnezeu, ne curățim oleacă de toată murdăria asta, pe care o adunăm prin gânduri, prin fapte, prin tot ceea ce facem noi și ne apropiem mai mult de Dumnezeu și vine harul Său la noi, se îmblânzesc și animalele în jurul nostru, încep să ne recunoască ca un fel de Dumnezeu al lor, așa cum a făcut Dumnezeu pe Adam în Rai și i-a spus ”Adame, toate animalele la picioarele tale, ia și le pune nume și toate o să te asculte pe tine!”.
(…) ecranul are un potențial adictiv care este cu mult mai mare decât al cărților, iar rezultatul acestui lucru este erupția bolilor patologice, începând cu anul 2012, când telefonul inteligent a impregnat cu adevărat societatea noastră. Încă se lucrează la această documentație și multe cercetări s-au făcut în domeniu, iar patologia este clară: bolile mentale, depresia, alienarea, tot felul de efecte negative, teribile, care vin la pachet cu afundarea societății în experiența de a sta în fața ecranelor. Iar toate acestea au condus la situații concrete, nefericite.
Urmăriți o tragedie în adevăratul sens al cuvântului în care o adolescentă de 13 ani are un comportament incalificabil. Trebuie însă să ne gândim ce a provocat acest comportament și să luăm aminte nu cumva ca aceste cauze să fie prezente și în societatea noastră. Sunt două clipuri: primul ne arată roadele și ultimul cauzele și analiza tragediei într-o lume lipsită de iubirea lui Hristos.
Cu două zile în urmă, pe 1 martie am sărbătorit martirajul unui episcop cu viață sfântă, Preasfințitul Grigorie Leu, pe care comuniștii l-au ucis prin otrăvire pe 1 martie 1949 după o viață de martir.
Vizionați mai jos un documentar extraordinar realizat de TVR 1 care ne prezintă viața și activitatea acestui episcop cu viață sfântă și cauzele uciderii sale.
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Folosim cookies pentru a vă asigura cea mai bună experiență utilizator pe situl nostru. Dacă continuați să folosiți acest sit vă asigurăm că veți fi mulțumit de el.
