Ascultați un cunoscut neurolog – Andrew Huberman – care explică științific de ce este periculoasă expunerea oamenilor și în special a tinerilor la pornografie și care sunt efectele distructive ale acesteia.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
Andrew Huberman: Fără nicio judecată. Din nou, nu sunt aici pentru… Nu este vorba de moralitate aici, vorbesc doar despre… Ceea ce fac este să privesc lucrurile prin prisma biologiei… și, în particular, a neuroștiinței, dar și a altor domenii. Trebuie să facem un pas înapoi și acum, știind ceea ce știm despre testosteron și dopamină și toate astea, să ne întrebăm: ce face pornografia creierului? Ei bine, în primul rând declanșează eliberarea de dopamină și pe termen scurt de testosteron, prin observarea sexului, fără de fapt implicarea propriu-zisă în contact fizic. Gândiți-vă la creierul tânăr care e semnificativ mai plastic și mai dispus să se recalibreze decât creierul adult.
Absolut, nu e nicio îndoială. Este hiperplastic. Și acelei persoanei îi crește nivelul de dopamină și de testosteron doar prin observarea sexului și nu prin implicarea propriu-zisă în contact uman. Da? Deci asta este îngrijorător, nu? Nu ar trebui să fie surprinzător că mulți dintre acești oameni au probleme cu interacțiile romantice, atunci când acestea se întâmplă, deoarece creierul lor nu este condiționat să răspundă la acestea. Corect? De asemenea, goana după dopamină este ceea ce declanșează creșterea testosteronului, dar după cum tocmai discutam, căutarea repetată a dopaminei sau a declanșării eliberării de dopamină, duce la diminuarea treptată a acesteia, așa că destul de curând acel comportament nu mai cauzează eliberarea de testosteron. Apoi oamenii o fac doar compulsiv încercând să mai scoată o picătură mică de dopamină din creier.
Personal, cred că pornografia și disponibilitatea pornografiei este un real detriment pentru creierul în dezvoltare, în special pentru creierul în dezvoltare. Acum se pare că ai salvat comportamentul și e nevoie de ceva disciplină. Da? Îmi imaginez. Și e unul din acele lucruri care… este, de asemenea, ne-stresant comparând cu întâlnirile din relații, unde oamenii sunt vulnerabili de ambele părți și trebuie să negocieze lucruri precum consimțământul, alegerea momentului, comunicarea și toate lucrurile astea cu adevărat greu de făcut, dar care sunt esențiale. Asta e cheia. Deci cred că pornografia e o problemă serioasă.
Există, de asemenea, un întreg aspect al pornografiei, și anume dacă oamenii caută pornografia și nu caută relațiile, există potențialul să ajungă la 20-30 de ani cu adevărat disfuncționali în ceea ce privește…Uite! Fiecare specie are două obiective majore: să protejeze pe cei tineri și să se înmulțească. Și te gândești la ce reprezintă pornografia și masturbarea cu adevărat. Nu le numesc păcate, ceea ce spun este că pot crea dependență, mai ales [acum] cu disponibilitatea pornografiei.
Reporter: Ar fi diferit, poate, să îți folosești imaginația față de a vedea imagini? Sau e vreo diferență, dacă cunoașteți vreuna, între [a urmări] un clip și modul vechi de a privi reviste și chestii de genul ăsta? Pentru că fiind mai multă fantezie și, nu știu, poate gândindu-te mai mult la acest lucru este altceva decât să privești sau chiar să îți amintești experiențe trecute.
Andrew Huberman: Da. Deci putem specula aici puțin. Știi, o imagine valorează cât o mie de cuvinte și un film cât un miliard de imagini. Cred că e corect să spunem că orice problemă care există în societate astăzi, aproape sigur a existat și acum o sută de ani, dar într-o formă diferită. Ne gândim mereu: oh, stresul era acolo datorită tigrului cu dinți de sabie, acum nu sunt tigri, dar avem acest lucru foarte nefericit numit stres. Hai să ne imaginăm asta acum 100 de ani. Soții tot înșelau. Oamenii tot mureau. Aveai provocări fizice. Se punea problema… știi… Toate aceste lucruri sunt sădite în noi la un nivel profund. Corect? Niciunul din acele circuite nu s-a schimbat, doar circumstanțele care le declanșează se schimbă.
Deci eu cred că acum o sută de ani nu erau telefoane mobile, dar poți paria că existau forme de pornografie. Cred că ceea ce e sănătos în acest domeniu nu a fost niciodată cu adevărat definit. Asta e una din provocări. Știm ce este o tulburare de alimentație, dar ce este o alimentație sănătoasă? Unde tragem linia? Cred că dacă plecăm de la ipoteza generală că relațiile sunt sănătoase, prieteniile sunt sănătoase, relațiile romantice sunt sănătoase și tot ce blochează căutarea și funcționarea unor relații sănătoase este de unde trebuie să începi să spui: stai puțin, nu cumva acest comportament îmi stă în cale? Așadar, trebuie doar să avem grijă. Oricând suntem copleșiți cu imagini puternice, de intensitate crescândă, atunci începem să intram în stadiul de epuizare a dopaminei. Atunci începem să intram în stadiul de epuizare hormonală despre care vorbim.
Și asta se aplică și pentru violență. Mulți oameni sunt surescitați să vadă [filme cu] zombi, apocalipsă, violență plus toate astea (violență, sex, toate…) amestecate abundent în același film. Ei bine, s-au făcut filme de groază și acum 50 de ani. Erau puțin diferite. Întrebarea e: cât de puternic am condus noi sistemul? Și dacă cineva undeva se simte dezamăgit și simte că „viața nu are sens”… sunt șanse ca sistemul său de dopamină să fi fost împins prea tare.
Vă dau o anecdotă rapidă a unui prieten. Are un copil, are 21 de ani, a absolvit liceul, a mers puțin la un colegiu public, a decis să nu mai facă asta. Apoi nu a mai lucrat, n-a mai făcut sport. Este cu adevărat în formă. Genetica lui este ca la Sima. Are acest fizic incredibil și tot… Dar nu face nimic, nu muncește, nu face nimic. Este un eșec la lansare, cum îi spunem noi. Și [psihologii] analizau: are ADHD, sau are asta? Și el a auzit-o pe Anna vorbind despre epuizarea dopaminei și m-a sunat și mi-a spus: „Voi face o lună fără jocuri video, fără telefon, fără nimic.” Are 25 de zile de când face asta. Și aleargă din nou, ridică din nou, se întoarce din nou la muncă. Și acesta era cineva care credea că are ADHD. Acum, chiar sunt oameni cu ADHD, dar el avea epuizare de dopamină, și nu se putea concentra, nu-i păsa de nimic. Și astfel [având] telefonul și trăind în acest flux continuu de filme extrem de stimulatoare pe YouTube și altele, vreau să spun că… noi suntem pe YouTube chiar acum și eu folosesc YouTube pentru podcast-uri și toate astea, dar trebuie să știi când să închizi acel robinet. Și iată ce îmi spun mie însumi: „închide robinetul acela ca să mă pot bucura în continuare!” E ca și cum te-ai îndopa cu fripturi Tomahawk. Sunt delicioase, dar dacă nu ai postit toată ziua, nu vei putea mânca nouă. Și cred că nimeni nu ne-a spus că trebuie să facem asta. Asta e provocarea.
Și așa, exact ca la antrenament, treci de 75 de minute, 90 de minute. Dacă ești natural, vei începe să vezi o epuizare a testosteronului. Ieși din sală! Du-te să mănânci, recuperează-te, pleacă, relaxează-te! Știi? Înțelege ce faci! Este ca la pre-antrenament: o linguriță prima dată și simți că poți sări peste o clădire. Două lingurițe data viitoare. Da. În curând iei patru lingurițe din acel 4-espresso și doar stai așezat în parcare și trimiți mesaje pe telefon. Deci, ce se întâmplă? Ei bine, ți s-a epuizat dopamina. Deci [soluția e] competiție, efort, antrenament scurt și intens, somn. Știi, corpul informează mintea dacă există sau nu abundență, iar creierului și corpului le place să coordoneze toate lucrurile bune pe care testosteronul le face, cum ar fi dorința de a se împerechea, dorința de a lucra, când există abundență. Când ești epuizat, este ca și cum ai contul bancar golit și corpul și creierul tău sunt inteligente și îți spun că nu poți cheltui pentru că nu ai economii.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
8 Comment
Mi se pare doar mie absurd că se vorbește despre cât de mult distruge pornografia în mintea oamenilor dar se pune o fotografie -chiar dacă voalata- cu o femeie dezbrăcată, intr-o poziție și situație intimă? 😳
Este în video. Dincolo de asta, cred că este mintea privitorului care face conexiunea.
De video vorbesc. Da, dați numa toți vina pe mintea privitorului care face conxiunea. 🙄 😏
E un indicator pentru starea noastră de sănătate sufletească, cum a sugerat părintele. Privitorul n-ar trebui să se ferească de sentimentul vinovăţiei, ci să-l transformăm în suspin de pocăinţă. Există oameni în care patima desfrânării, cultivată mult prin imagini, e atât de puternică uneori, încât o uitătură sau o siluetă vagă pe stradă aţâţă patima mai rău decât imaginile la care vă referiţi. Cum ne putem vindeca, încât „mintea privitorului să nu mai facă conexiunea”?
Video nu este produs de noi și înțelegem să nu lăsăm la o parte un material folositor doar pentru faptul că dvs. și DOAR dvs. ați făcut această conexiune. Deja clipul a fost vizionat de aproximativ o mie de oameni în câteva ore și nimeni nu a comentat. Deci problema e la dvs.
Tema este foarte importantă și foarte delicată. Admir curajul părinților de a o aborda. Miza este uriașă: sănătatea și claritatea minții.
Dar nici vrăjmașul nu doarme așa că trebe foarte mare atenție .
Așa este. Trebuie să fim trezvitori.
Cine a avut o viață de tânăr care nu a fost prea creștină, poate avea mereu imagini în mintea sa care pot sā-l tulbure.. imagini din viața lui de înainte. Dar trebuie să avem curaj și să nu ne tulburăm pentru ceva imagini..este foarte folositor în momentul în care suntem tulburați să nu ne speriem și să facem o rugăciune de pocăință… și dacă imaginea nu este a noastră, să ne rugăm pentru sufletul acela care vedem. Făcând așa toată tulburarea dispare.