Cum formăm caractere – p. Justin Pârvu

Ascultați un scurt și înțelept cuvânt al părintelui Justin Pârvu în care acesta ne dă anumite sfaturi legate despre care sunt factorii care influențează formarea caracterului uman.

Audiție plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Noi trebuie să ne facem una pentru toate, cum spune Sfântul Apostol Pavel, ca să-l dobândim. Nu putem sta indiferenți față de țara noastră, care este atât de mult atacată de forțele străine și păgâne, de forțele acestea ale ateismului, ale păcatului, ale fărădelegilor, până în sfârșit, îți este și jenă să mai pomenești despre vocabularul acestei decăderi a vieții noastre creștine. Sunt atâtea lucruri pe care trebuie să le corectăm câtuși de puțin, să aducem pe vecini la conștiința păcatului. A greși, așa după cum se știe, este omenește. Dar a persista în greșeală este satanicește, este diabolic.

Pe noi ne interesează, pe fiecare dintre noi, alături de preot, să observăm că scădem fiecare dintre credincioșii noștri, de vecinii noștri, de satul nostru, de comuna noastră, de județul nostru, de țara noastră. Pentru că, așa în sfârșit trăind, ne mai apropiem cumva de principiul acesta al Evangheliei. Așa mai aplecăm și noi puțin să fim sarea pământului, bucatelor și lumina lumii, ca văzând faptele voastre, să lumineze calea pe care trebuie să meargă creștinul. Nu e atâta vorbăria, nu e atâta scrierea cât este modelul de viață.

Un copil intră în biserică sau este în familie, ați văzut cu câtă nevinovăție copilul, cu câtă frumusețe sărută el icoana când o primește în mână. El imediat o duce să o sărute. De ce? Pentru că copilul acesta a văzut întâi pe mama sărutând Evanghelia în biserică, sărutând icoana, sărutând Sfânta Cruce, sărutând tot ceea ce este sfânt, sacru și legat de taina și lucrarea aceasta a harului lui Dumnezeu. Îl vezi copilașul cum se coboară el așa încetișor să facă o mătănuță.

De ce face copilul aceasta? Pentru că vede mama lui, pe tata lui, pe fratele lui, pe sora lui, cum intră fiecare în biserică, el se uită la ceilalți cum se închină și mai târziu copilul vrând-nevrând va căuta să imită și el. Și în felul acesta se sădește în sufletul lui, se înfiripează adevărul acesta al creștinătății noastre. Dacă îi spui și copilul nu vede, vorba românului, ,,pe o ureche a intrat și pe una a ieșit”.

Dar copilul dacă vede, îi rămâne. Iată cum spunea o mamă, cum îi reproșează copilul. Ajuns la 17 ani copilul, mama încearcă după Revoluție să-i explice ceva din tainele creștinătății, din viața practică a creștinului: cum trebuie să se spovedească, cum trebuie să se împărtășească, cum trebuie să asculte, cum trebuie să meargă la biserică, cum trebuie să respecte bătrânii, cum trebuie să respecte părinții, să respecte după vârsta fiecăruia, că cel mai mic se binecuvântează de cel mai mare…copilul îi spune ,,mamă, dacă nu m-ai învățat până acum, de acum înainte este greu pentru mine”. Mama era învățătoare pe timpul lui Ceaușescu și așa după cum era programul școlar, programul de familie…

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!