Vă oferim rubrica din această duminică – „Întrebări și răspunsuri” – bazată pe comentariile selectate de pe platformele O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte. Subiectele întrebărilor se referă la diverse întâmplări pe care le întâlnim zilnic atât în viața socială cât și în cea duhovnicească. Îndemnăm la o atitudine de privire către sine și de pocăință înainte de a îndrepta vina spre ce este în jurul nostru.
Vă mulțumim pentru comentarii!
Răspândiți dragostea!
Faceți click/tap pe întrebări pentru a vedea răspunsurile!
Lectură plăcută!
Nu credem tot ceea ce auzim. Căutăm ce spun Sfinții Părinți. Întrebăm persoanele recunoscute în Biserică de turmă ca fiind duhovnicești.
Răbdare, să te rogi pentru ei și să ai simplitatea nădejdii. Să nu dai pretexte să te lupte.
Să te gândești la veșnicia ta și să te mustri pe tine când se întâmplă aceasta.
Să ne motivăm – să ne gândim că vom suferi, ne vom chinui aici pe pământ și – dacă nu ne pocăim – și după moarte.
Să nu te lași din această dorință a ta. Toate celelalte dorințe să le lași.
Da, și prin ascultare.
Să avem credință. O credință simplă că ne ajută Dumnezeu.
De fapt, să faci răbdare. Să nu dai tu motive – de acolo în colo să te rogi pentru toți.
De ce? Pentru că diavolul dorește tot timpul să ne facă să trăim praznicele cu întristare. Să fii foarte atent(ă) înainte de praznice. Să nu dai curs ispitelor.
Nu prea. Domnul a zis: „Nu vă îngrijiți de ziua de mâine!”
Depinde de legătura cu persoana respectivă și de măsura ta duhovnicească. În general da, ajută.
Să te rogi însă să nu fi obsedată de acest lucru. Concentrează-te pe Hristos și desăvârșirea ta personală.
Să îl vezi ca o mamă. Să te gândești că vrea să facă bine, însă nu știe cum.
Nu. Este semn al depărtării de Dumnezeu.
Da, inclusiv. Vezi pilda samarineanului milostiv. Este vorba de cum ne raportăm noi la ceilalți și nu cum ceilalți se raportează la noi.
Energie demonică. Sunt alternanțe. Când e astfel, nu deschide gura.
Asta nu este irațional. Este suprarațional. Mintea căzută nu acceptă ceva mai presus de ea, din pricina egoismului, încrederii în sine.
În timp se întâmplă asta. Vezi ce păcate ai făcut, spovedește-te. Însă să știi că este o lege de netrecut ca să se retragă harul. Fă răbdare și să ai conducător experimentat.
Să spui puțin rugăciunea și să-ți faci semnul crucii și să pomenești mulți sfinți și să adormi încet-încet.
Să-I mulțumim lui Dumnezeu sincer în fiecare zi și să evităm să fim duri, egoiști cu ceilalți.
Nici vorbă de așa ceva. Acestea sunt gânduri de la vrăjmașul. Totdeauna un pomelnic ajută. Cel rău, însă, poate să nască ispite ca să descurajeze pe om din a face fapte bune, folosind lipsa lui de experiență. Da, darea unui pomelnic este o faptă bună.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
2 Comment
Toate cuvintele parintilor acestui schit, parintele staret Pimen, parintele Theologos, parintele Iancu Varnava, sunt ca ploile binefacatoare pe pamantul inimilor celor care citesc sau asculta , fie ei crestini dreptmaritori sau pe cale de a deveni! Dumnezeu sa va calauzeasca si sa va pazeasca in continuare, sa va dea ani multi, cu pace, sanatate si intru toate buna sporire! Maica Domnului sa va ocroteasca si sa va daruiasca toate cele bune si de folos, duhovnicesti si pamantesti!
Părinte, cum să mă împac cu ideea ca prietenii uită de mine la un moment dat? Oare această idee ascunde în spate mândria și orgoliul? Știu că își fac și ei viețile lor, dar tot mă necăjesc.