Vizionați un cuvânt al IPS Athanasie de Limassol în care acesta descrie sfântul și sfințenia. Scopul Bisericii este producerea de sfinți, construirea de temple ale Duhului Sfânt.
Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
Ne-a adunat iar Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Un nume dulce și scump precum spun imnele Bisericii noastre. Ne-a adunat împreună, iar această sărbătoare duhovnicească. De această dată sărbătorim așezarea moaștelor sale [în Lida]. Mai precis ziua în care s-a deschis mormântul Sfântului și în care au scos moaștele sale, pe care le-au așezat în biserică.
Aș spune că aceasta este tradiția Bisericii noastre, să fie scoase din mormânt sfintele moaște. Adică să nu rămână în morminte rămășițele celor adormiți, – precum facem în Cipru, din păcate – nu deschidem mormintele rudelor noastre. Biserica învăță că trebuie să fie deschise mormintele, să se facă deshumarea rămășițelor. Din multe și varii motive, dar mai ales din motivul duhovnicesc, pentru că astfel se vădește și starea sufletească a fratelui nostru adormit. Că să-l putem ajuta sufletește cu mijloacele duhovnicești ale Bisericii noastre. Astfel sărbătorim pentru toți sfinții descoperirea moaștelor lor. Ziua în care s-a deschis mormântul lor și au scos moaștele lor.
De ce Biserica cinstește moaștele?
Și oare de ce Biserica noastră Ortodoxă, cinstește moaștele sfinților? Deoarece crede și trăiește prin experiență că omul se sfințește în întregime. Când omul sfințit primește harul Duhului Sfânt în ființa sa, se îndumnezeiește întreaga lui ființă. Omul devine în întregime al lui Dumnezeu. Și trupul și sufletul lui, nu doar o parte din om, ci omul în întregime. De aceea cinstim moaștele sfinților, pentru că Sfinții au devenit vase ale Duhului Sfânt. Au devenit mădulare ale lui Hristos și temple ale lui Dumnezeu. Și astfel trupurile lor sunt sfințite și răspândesc har dumnezeiesc, celor ce li se închină cu credință. Dar nu numai moaștele lor , ci și obiectele sfinților, chiar și locurile în care au trăit Sfinții. Sunt pline de harul Duhului Sfânt. Și în acest fel se sfințește lumea toată. Se sfințește și natura și creația prin prezența Sfinților lui Dumnezeu. De aceea, așadar, Biserica noastră cinstește trupul omenesc.
Observați că mulți consideră că Biserica disprețuiește trupul omenesc; Dimpotrivă, Biserica îl cinstește deoarece consideră că templu al Duhului Sfânt este omul în întregime, nu doar o parte din om. Iar acest lucru îl vedem și în Sfânta Evanghelie și în Vechiul Testament. Observați că în Sfânta Evanghelie, femeia cu scurgere de sânge, s-a atins de marginea hainelor lui Hristos și și-a spus: „chiar și de haina Lui, de mă voi atinge, mă voi vindeca”. Iar aceasta nu pentru că hainele Lui făceau minuni, ci Hristos Însuși săvârșea minunile. Dar prin hainele Sale. Tot la fel și Sfintele moaște prin harul lui Hristos săvârșesc vindecări.
Minune: osemintele săvârșesc vindecări
Stranie minune că și osemintele goale săvârșesc vindecări. Este o mare minune că moaștele Sfinților săvârșesc vindecări. De asemenea în Faptele Apostolilor se spune că mantiile lor, până și umbra lor acolo unde se vedea, vindeca oamenii bolnavi. Ca să dovedească Biserica noastră că într-adevăr moaștele Sfinților sunt o dovadă că Dumnezeu este cu noi. Că Dumnezeu sălășluiește în trupurile Sfinților. Că Biserica noastră naște Sfinți. Este laboratorul în care (Duhul lui Hristos) ne face sfinţi.
Aceasta sărbătorește azi Biserica noastră, ca să ne arate sfințenia trupului omenesc și să ne învețe cum să luptăm duhovnicește. Ca să devenim sfinți în întregime, să respectăm trupul nostru ca pe ceva sfânt care este destinat să devină templul lui Dumnezeu. Nu ca pe ceva păcătos, poftitor, pătimaș și necurat, ci ca pe ceva sfânt și binecuvântat. Trupul omenesc este templul lui Dumnezeu și oricine nu îl respectă și nu are grijă de el ca de templul lui Dumnezeu, și îl poartă în păcat și în patimi, se va distruge prin urmare și omul ca o consecință a răzvrătirii lui față de Dumnezeu.
Așadar, frații mei, astăzi se cinstesc sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Avem aici o mare binecuvântare, o parte din moaștele Sfântului Ierarh Calinic, mitropolit de Edessa. Care a trecut la Domnul în zilele noastre. Când eram diacon în Thessalonic, am slujit împreună cu Sfântul Ierarh Calinic, de două, trei ori și vecernia și Sfânta Liturghie. A fost un sfânt mare, contemporan și avem moaștele sale alături de noi. Ca să ne dovedească Sfinții prin sfintele lor moaște, că într-adevăr omul se îndumnezeiește în întregime, întregul om este mântuit și devine templu al lui Dumnezeu și moștenitor al Împărăției Veșnice. Amin!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
5 Comment
Multumim pentru traducere si postare, parinte Teologos! IPS Athananasie de Limassol, din „neamul” lui Gheron Iosif, este un ierarh plin de Har si deosebit de pretios prin toate experientele si traierea alaturi de sfinti contemporani. Marturiile lui directe despre Sfintii intalniti, care au aparut si in romana online, sunt o comoara nepretuita! Continuati, va rog, traducerea cuvintelor sale asezate, cumpatate, in duhul inaintasilor lui. Sa avem binecuvantarea si rugaciunile Sale!
Sunt ancore pentru Lumina lui Hristos pe pământ. Împreună cu sfinții altor religii creează o rețea de lumină și dragoste menită să ajute pe cei care caută mântuirea și nu numai. Intr-un fel am putea vorbi de un sacrificiu din multa dragoste pentru Creația lui Dumnezeu și pentru om.
Totuși nu mă văd sărutând resturi umane nici măcar de-ar mirosi a trandafir. În schimb sunt din adâncul inimii, recunoscătoare și plină admirație pentru viețile lor.
Mulțumesc lui Dumnezeu că i-a trimis .
Moaștele Sfinților!
Dragostea Domnului nostru Iisus Hristos pentru omenire… să ne mângâie și să nu ne mai fie frică de moarte!
Așa gândesc eu acum…
Dacă avem dovezi clare…oare noi de ce nu dorim să ne sfințim?
Amânăm mereu datorită patimilor noastre!
Iartă Doamne neputințele mele Te rog!
Doamne Ajuta
Trebuie sa ne inchina in Duh si Adevar, Foarte Bine Spus Parinte Trupurile Noastre este Templul Duhului Sfint atunci cind ne lepadam de siinsle Nostru
Inchinare a la moaste di icone Totusi Dumnezeu o pedepseste caci in Cuvintul Domnului sta scris in isaia capitol 28, cititi va rog, iar in cele 10 porunci in a doua sta scris, asa, sa nuti faci chip cioplit si nici o alta infatisare nici din mare nici din pamint di sa nu te inchini lor
Dragi crestini ortodocsi vreau sa va spun ca evrei ortodocsi nu se inchina la chipuri ciopline facute de mina omeneasca asta inseamna idolatria sa ne rugam deci in Duh si adevar
Ești în înșelare. Citește dogmatica și istoria Bisericii, Sf. Ioan Damaschin și în special practicalele Sinodului 7 Ecumenic și discutăm după aceea. Să nu uităm că IPS Athanasie se bazează pe Noul Testament – Sfânta Scriptură. Noi nu ne închinăm lemnului și vopselelor ci celui care este reprezentat în icoană și prin acesta lui Dumnezeu. Nu ne închinăm Sfântului ca lui Dumnezeu ci îl cinstim ca prieten a lui Dumnezeu. Protestanții sunt o erezie apărută foarte târziu – sec. 16 – dintr-un călugăr răspopit (Luther) căsătorit cu o călugăriță lepădată de rasă. Neoprotestanții sunt și mai rău, mii de secte apărute peste noapte – fiecare cu gândurile și înșelările lui. Numai în SUA sunt în jur de 10700 de secte. Citește cele mai de sus, formează-ți o cultură teologică, și discutăm după aceea.