Baraka – lumea de acum 30 de ani
22 octombrie 2022
Demnitatea de ortodox în politică: prejudecăți și adevăruri – Ciprian Bucur, părintele Teologos
23 octombrie 2022
Vă oferim rubrica duminicală „Întrebări și răspunsuri” conținând comentarii cărora le-am răspuns, despre tema rugăciunii, dar și a plânsului duhovnicesc sau a salvării din mrejele cotidianului. Să aveți credință în Dumnezeu!
Vă mulțumim pentru comentarii!
Răspândiți dragostea!
Faceți click/tap pe întrebări pentru a vedea răspunsurile!
Lectură plăcută!
Roagă-te pentru el, fii exemplu bun și ai grijă să nu-l presezi peste măsură.
De vreme ce este poruncă dumnezeiască bineînțeles că se poate. Dumnezeu nu cere lucruri imposibile. Este imposibil fără harul Său – asta da.
Sunt multe cauzele. În orice caz, să nu deznădăjduim și să ne luptăm să ne apropiem de Dumnezeu cum putem. Să nu luăm foarte mult în seamă acest lucru.
Fiecare va merge singur. Toți oamenii sunt singuri la judecată.
Spovedania este esențială, însă e nevoie și de atenție astfel încât să poți lovi în patimi. Pentru asta e nevoie să tai din griji, din informațiile care vin la tine.
Este vorba de mândrie – și de prețuirea distorsionată de sine. Să fim smeriți și să avem încredere în Dumnezeu.
Să-i vezi pe ceilalți ca o mamă. Să te gândești că toți ceilalți (inclusiv tu) sunt copiii lui Dumnezeu.
Este o expresie a teologiei lor. A modului lor de a înțelege pe Dumnezeu și deci lumea. E o teologie a înstrăinării, a frângerii omului însingurat.
Depinde. În general, da, pentru că este a sfinților.
Da, este validă. Îți arată harul încotro să te îndrepți.
Să acceptăm faptul că nu putem de unii singuri. Că suntem incapabili să ne rezolvăm problemele noastre ca oameni și că Hristos prin harul Său le va rezolva. Atenție, că e nevoie de duhovnic
Nu chiar. Sunt paliere duhovnicești. Desigur că nimeni nu-L iubește pe Dumnezeu (așa cum ar trebui) însă pe de altă parte această iubire crește în timp ca răsăritul de soare. Pe de altă parte, dovada iubirii față de cineva este faptul că vrei să fii încontinuu cu El. La fel și cu Dumnezeu. Rugăciunea este petrecerea cu Dumnezeu.
Să insistăm și să avem răbdare. Să nu lăsăm. Să plângem înaintea Domnului!
Da. Este foarte catifelat și smerit.
Să tai grijile și lucrurile care te atrag. Liniștește-te și nu fi repezită. De asemenea, șoptește rugăciunea. Dincolo de asta, e mai bine cu „Doamne Iisuse…” decât cu acatiste.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
4 Comment
Părinte, se întâmpla ca in timpul rostirii Rugăciunii lui Iisus folosind metanierul, sa îmi simt păcatele și fără sa vreau lacrimile incep sa curgă?Aceasta stare sufleteasca, poate fi unul dintre efectele rugăciunii sau de fapt o îndepărtare a minții de la rugăciune?
E o rugăciune foarte profundă cel mai probabil, nu cred că e o abatere a minții. Lacrimile în timpul rugăciunii nu cred că pot fi o abatere, din contră.
De cate ori incverc sa spun Doamne Iisuse, imi vine sa il rostesc la plural. Care e diferenta dintre aceasta rugaciune, la singular si restul care sunt la plural? Ex „Tatal nostru”, „Pentru rugaciunile sfintilor Parintilor nostri Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ne pe noi”? Multumesc anticipat. Intr-adevar cand ma rog cu rugaciunea asta e altfel, adica sunt pe urma mai testata sa spunem, si mai mereu nu reusesc sa reactionez cum imi propun, adica cu smerenie, ci din contra, sa spunem contraatac mai puternic
Non-creștinii se pot ruga cu Tatăl Nostru? Am citit pe OrthodoxWiki că în Biserica primelor secole rugăciunea era rezervată doar creștinilor, doar lor li se îngăduia să-l numească tată pe Dumnezeu. Mai e valabil acest lucru?