Cum să ne asculte Dumnezeu – părintele Pimen Vlad

Vizionați un cuvânt duhovnicesc al părintelui Pimen Vlad în care acesta ne vorbește pe baza Sfintei Scripturi despre modul în care îl facem pe Dumnezeu să ne asculte.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Între necredință și neputință

Preacuvioși părinți, cuvioase maici, iubiți credincioși,

Iată că a venit Maica Domnului și-a ajuns și aici la mănăstirea Sf. Cruce. Ați auzit în Evanghelia de astăzi des pre un copil bolnav. Știți cu toții care aveți copii cât de greu este când ai un copil bolnav. Dar această boală, era diferită, a copilului. Era stăpânit de diavol. Și era de multe ori, după cum spune acolo la Evanghelie: aruncat și-n apă și-n foc, căutând diavolul să-l piardă. Dar Dumnezeu nu îngăduia și-atunci au venit la Mântuitorul, dar în primul rând, la Sfinții Apostoli. N-au îndrăznit să vină direct la Mântuitorul, au venit la Apostoli și-au cerut să-l vindece sau să mijlocească la El, pentru copil. Și Apostolii n-au putut să-l vindece, ci l-au adus la Mântuitorul, Care a certat duhul și l-a vindecat.

Și-atunci Apostolii L-au întrebat pe Mântuitorul: „Doamne, noi de ce n-am putut?” „Pentru necredința voastră.” le-a răspuns Mântuitorul. Și-am putea spune, oare, Apostolii nu aveau credință? Nu aveau suficientă la timpul acela. Încă erau un fel de copii și ei –  erau pregătiți de Mântuitorul pentru ceea ce va fi urmat. Ceea ce după Înălțarea Mântuitorului, urmau să aibă misiunea lor în lume, fiind întăriți de harul Lui Dumnezeu. 

Credința merge direct la Dumnezeu

Și le-a spus Mântuitorul: „Pentru necredința voastră.”  Am putea spune că ei au încercat, să vedem „ Poate reușim să facem lucrul acesta.” cum facem și noi de multe ori. Când avem un necaz, o boală, după ce alergăm pe la toți doctorii, pe la tot ce se mai poate: „Hai să încercăm un pic și la Biserică. Poate s-ar face ceva, s-ar întâmpla ceva.” Și la fel trecem și noi și le spunem Mântuitorului, „De ce nu se vindecă copiii? De ce nu se depărtează necazurile de la noi?” Pentru necredința noastră. Că pe Dumnezeu Îl lăsăm la urmă, după probăm tot ce se poate, nu numai la medici. De multe ori și la vrăjitori și la orișice. Ne gândim „Hai să încercăm și la Dumnezeu!” dar dacă nu vom încerca cu toată credința direct la Dumnezeu, El ne-ar ajuta. Și nu numai atât! Să nu ne îndoim! Când cerem ceva de la Dumnezeu, să cerem cu toată credința. Și dacă ne este de folos, Dumnezeu ne dă.  

Cum să luăm legătura cu Dumnezeu

Și acest fel de diavol nu iese decât cu post și rugăciune. Deci, vedeți, în orice necaz, la orice problemă, trebuie să luăm legătura cu Dumnezeu prin rugăciune și trebuie să facem și noi o mică jertfă. Să renunțăm un pic la mâncare, să ne jertfim un pic și noi, să ținem un pic de post. Și lucrul ăsta se referă la toate patimile care le-avem. Pentru că orice patimă este, ca un diavol. Adică suntem sub stăpânirea unui diavol. Pentru că patima, atâta timp cât n-o putem birui – ne biruiește ea pe noi. Și-atunci diavolul lucrează prin acea patimă. Și vedem că Mântuitorul a spus că acest fel de diavol nu iese decât prin post și prin rugăciune.

Deci n-a spus că toate patimile se vindecă doar prin post și rugăciune, unele cer mai multă osteneală. Ajută postul, rugăciunea, dar mai trebuie și alte lucruri, să ne spovedim, să facem bine în jurul nostru, postul să nu fie doar cu înfrânarea de la mâncare; să fie și înfrânarea limbii, să judecăm mai puțin, să mai buni cu ceilalți din jur, să nu facem rău și-atunci postul poate ajunge să fie desăvârșit. Când îl împletim cu toate celelalte.  Și-atunci Dumnezeu, ne ajută, ne ascultă și dacă ne este de folos, ne vindecă de orice boală. 

Evlavia către Maica Domnului, mijlocitoarea

Și alt lucru care ni l-a lăsat Dumnezeu să-l avem sau arma cea mai puternică, și mijlocitoare către Cer este Maica Domnului. Se spune că toate darurile de la Dumnezeu vin prin mijlocirea Maicii Domnului. Ea este legătura noastră cu Cerul. Și nu numai, ea este mama noastră. Are inima de mamă și ne înțelege întotdeauna cel mai bine. De aceea, permanent să-i cerem ajutorul Maicii Domnului. S-o avem prezentă în viața noastră întotdeauna. Și la casele noastre să avem icoana Maicii Domnului, să avem o candelă aprinsă în fața icoanei și întotdeauna când ieșim din casă să-i cerem ajutorul. Iar unde mergem noi pe drum, să ne rugăm la Maica Domnului, că ea ne ocrotește și ne păzește, iar când ne întoarcem din nou acasă, să-i mulțumim că am ajuns cu bine acasă.

Mântuitorul voiește milă

Vedem că a fost Postul Maicii Domnului, Adormirea Maicii Domnului, vedem că ea n-a trecut, să spunem așa, să îngăduie Dumnezeu, cea care L-a născut pe Dumnezeu să ajungă trupul ei să rămână în mormânt sau să putrezească. Deci, după Adormirea ei , a luat-o cu tot cu trup la cer. Și trupul ei, a devenit trup duhovnicesc, trup nestricăcios, și-o avem mijlocitoare în Ceruri. De aceea să ne rugăm permanent la ea. Și să încercăm și noi să fim cât mai buni cu cei din jurul nostru. Pentru că Dumnezeu a spus la Sf. Scriptură: Milă voiesc iar nu jertfă!. Deci, dacă dăruim milă celor din jurul nostru, ne va veni milă și nouă de la Dumnezeu. 

Condiția iertării

Sau dacă vom ierta pe cei care ne-au greșit, ne va ierta și Dumnezeu. Și-ați văzut că-n fiecare zi spunem Tatăl Nostru. Și-acolo spunem : Și ne iartă nouă greșalele noastre, Precum și noi iertăm greșiților noștri. Am putea spune că-i punem o condiție Lui Dumnezeu. „Să ne ierți Doamne greșalele, dacă și noi iertăm celor ce ne-au greșit.” Și de multe ori nu vrem să iertăm, dar Îi cerem Lui Dumnezeu să ne ierte. Chiar discutam ieri cu cineva și spunea:

– Mi-a greșit foarte mult! Nu pot să iert! 

– Dar Tatăl Nostru zici?

– Zic, părinte, în fiecare zi. 

– Cum poți să zici dacă nu poți să ierți?

– Nu știu. Dar nu pot să iert!

Îi greșise cu ceva în viață. Deci uneori ajungem să fim atât de perfizi, dar în același timp Îi cerem Lui Dumnezeu să fie milostiv cu noi. Și chiar cârtim și suntem nemulțumiți că Dumnezeu nu ne ajută. Întotdeauna când vedem că cerem Lui Dumnezeu și insistăm și nu ne ajută, atunci să știm, că undeva greșim. Trebuie ceva îndreptat în viața noastră. 

Exercițiu de cercetare a conștiinței

În primul rând trebuie să mergem să ne spovedim, să ne sfătuim cu duhovnicul, să vedem unde greșim. Și să ne cercetăm conștiința în fiecare seară, cu ce-am greșit în ziua aceea. Cu ce am supărat pe cei din jur, sau din familie, sau unde lucrăm, sau pe stradă, și dacă o să fim atenți, în 10 minute dacă ne cercetăm ne dăm seama unde am greșit, ce am făcut și ce trebuie îndreptat. Dacă repetăm mereu lucrul acesta, o să reușim să îndreptăm multe lucruri din viața noastră și să renunțăm la multe lucruri rele pe care le facem. De multe ori ni se pare că avem dreptate și suntem nedreptățiți.

Pacea e mai mare decât dreptatea

Am mai avut ocazia să întreb pe doi oameni: se plângeau de celălalt că l-a nedreptățit. Și după cum se explica el și înțelegea el, avea dreptate. Și celălalt avea dreptate. Deci fiecare – putem spune, prin prismă prin care privești, el are dreptate; dar să nu uităm că Dumnezeu are dreptatea Lui și nu știm dacă corespunde întotdeauna dreptatea noastră cu dreptatea  Lui Dumnezeu. Și de asta,  mulți părinți spuneau că pacea e de zece ori mai mare decât dreptatea.

Chiar de uneori suntem nedreptățiți, să plecăm capul, să renunțăm la ceartă, sau la alte lucruri și o să vedeți că mare lucru s-a făcut. Pentru că, Dumnezeu, dacă vede că ne smerim, plecăm capul, Îi cerem ajutorul și nu ne îndreptățim, dacă am fost, știu eu, acuzați pe nedrept, sau așa –  Dumnezeu o să ne dea Har din belșug și o să ne ajute. Deci nu avem nimic de pierdut, chiar dacă mai pierdem lucruri materiale; pentru că ați văzut, poate ați fost la înmormântări, la oameni săraci, la oameni bogați. Nimeni nu ia nimic cu el când pleacă. Toți pleacă între patru scânduri. Și atunci, de ce să ne zbatem atâta, să ne certă, să ne urâm, pentru lucrurile astea materiale. Uneori, pentru 1m de pământ nu se iartă toată viața și plecăm dincolo și vedem c-am pierdut veșnicia pentru lucruri care nu au nici o valoare. Care toate rămân aicea. 

Încredere și credință totală

De asta mă refer, din nou, să fim mai îngăduitori unii cu alții, mai cu dragoste, mai cu milă, și să fim cât mai aproape de Dumnezeu și de Maica Domnului. Ca să știți, că-n aceste vremuri grele sau mai puțin grele, fără ajutor de Sus, nu reușim să facem față. Am întâlnit mulți oameni, care în stare de frică, decepții, din cauza timpurilor și toate acestea vin din necredință. că nu avem încredere totală în Dumnezeu și-n Maica Domnului. Și-atunci stăm permanent în starea de frică care ne face rău. Trebuie să avem încredere în Dumnezeu, în Maica Domnului și după cum spune și la Sf. Scriptură: Nici un fir de păr din capul omului nu cade fără îngăduința Lui Dumnezeu. Și-atunci, de ce să ne fie frică? Când o să vină timpul să plecăm din viața asta, o să plecăm, orice am face noi!

Bucuria clipei

Dar dacă știe Dumnezeu că trebuie să ajungem la 80-90 de ani, atunci o să plecăm indiferent ce boli sau războaie o să fie. De aceea, să încercăm să nu ne panicăm, să avem încredere în Dumnezeu și-n Maica Domnului și să ne bucurăm de fiecare clipă care ne-a mai rămas, să o trăim frumos, să-i mulțumim mereu Lui Dumnezeu și Maicii Domnului și atunci, într-adevăr o să ducem o viață frumoasă.

Să ne ajute Maica Domnului! Doamne ajută!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!