„Sunt un samurai al lui Hristos!” – Protopop Serghei Baranov

Vizionați un film de scurt metraj realizat de părintele protopop Serghei Baranov în care acesta povestește o întâmplare neașteptată pe care a trăit-o în Japonia și confesează ecourile acestei întâmplări în sufletul său.

Dumnezeu ne aduce aminte de El prin cele mai surprinzătoare moduri.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Sunt un samurai
Kanazawa, Japonia.

Întâmplarea

Ne-am plimbat pe strada orașului vechi. Tot ceea ce ne înconjoară este nou și neobișnuit. Aceasta este o altă cultură, o altă mentalitate, [sunt alte] tradiții. Și noi suntem, oricum, în afara tradiției și a peisajului de acolo. Înălțimea mea în comparație cu talia scundă a japonezilor, barba lungă grizonată, hainele negre atrag atenția oamenilor și le suscită interesul. Într-un fel, suntem ca niște oameni de pe altă planetă. Dintr-o dată am auzit: „Samuraiul! Samuraiul!”. Era strigătul unui bătrân japonez, care arăta cu degetul înspre mine. În acel moment, culturile noastre s-au intersectat. El m-a caracterizat, m-a definit printr-un cuvânt japonez.

Conform stereotipurilor noastre europene, această definiție descrie pe nimeni altcineva decât pe un războinic, care-și servește maestrul și care-i rămâne fidel până la moarte. Dar eu nu sunt un războinic, iar poziția mea de preot ortodox nu sugerează deloc serviciul militar. Războiul nu este scopul meu.

Asta e ceea ce am gândit atunci, stând pe strada orașului japonez în fața unui emoționat reprezentant al unei culturi străine, care m-a definit conform tradiției sale. Eu nu sunt un samurai! El nu mă înțelege. Acum, după ceva timp, am ajuns la concluzia că nici eu nu l-am înțeles pe el.

În ceremonia ceaiului

O provincie a ceaiului. Un oraș mic în care sunt ceainării. Oamenii care locuiesc acolo își păstrează de sute de ani tradiția, cultura ceaiului. Acolo ei cultivă, procesează și vând ceai. Ceaiul Matcha este parte a culturii japoneze. Intrăm într-un magazin vechi, nu chiar vechi pentru că este părăsit, dar este vechi cu tradiție. Proprietarul ceainăriei este a 16-a generație de moștenitori care s-au dedicat afacerii. Încălzindu-ne cu respectul său, pregătește el însuși excursia și ceremonia ceaiului. Privim, ascultăm și absorbim informația. Este foarte interesant, neobișnuit și profund.

Deodată, în mijlocul ceremoniei ceaiului, auzim o frază surprinzătoare, pe care nu ne așteptam să o auzim: „Eu sunt un samurai! Un samurai al celei de-a șaisprezecea generații. Ceea ce eu servesc este cultura ceaiului. Nu este un serviciu făcut unui maestru. Mi-am dedicat toată viața acestui serviciu.Nu folosesc nici calculatorul, nu conduc nici mașina, dar tot sufletul și întreaga mea atenție le dedic culturii ceaiului, renunțând de bunăvoie la multe lucruri care mă distrag de la singurul lucru important. Am devenit un expert în arta [ceaiului] căreia i-am dedicat întreaga mea viață. Pot detecta după miros nu doar sortimentul de ceai și locul în care crește, dar după câteva zile pot afla cu precizie momentul când a fost cules.”

Amintirea

Ascultându-l cu atenție și cu respect, m-am dus cu gândul înapoi la acea stradă din Kanazawa, unde am auzit: „Samuraiul! Samuraiul!”. Am făcut-o fără contradicție, dar într-un fel de asentiment: Da, eu sunt un samurai! Și aș vrea să-I slujesc Domnului meu sincer și onorabil până la moarte! Sunt un samurai al lui Hristos! Și aș vrea să mor pentru El! Este important să-mi limitez de dragul Lui șirul atașamentelor și intereselor mele lumești.

Conceptul de „samurai” include serviciul pentru un maestru, [pentru] o cultură, o tradiție, [pentru] patrie și artă. Aș vrea ca Hristos să fie pentru mine toate acestea la un loc: Domnul meu, cultura mea, tradiția mea, totul! Aceasta era duhul sfinților ortodocși. Acesta era modul în care au simțit, au trăit și au murit. Hristos a fost totul pentru ei, pentru că El este Totul!

În cultura japoneză, oamenii trebuie să dobândească și să fiți distinși cu titlul de samurai. În cazul meu, aș fi mândru să spun: Sunt un samurai al lui Hristos! Mult mai onest pentru mine ar fi să spun: Aș vrea să fiu un [samurai al lui Hristos]! Aceasta este adevărata mea dorință! Și acesta este visul meu!

Stația Tokyo

Stația Tokyo. Sute de oameni, fiecare îndreptându-se spre propriul său scop. Fiecare este o individualitate, fiecare are o viață diferită sau intenții, interese și filosofii diferite. Totul se bazează pe mișcare și pe dinamică. La un moment dat, ochii mi s-au fixat pe un obiect static, care stă nemișcat în mijlocul acestei aglomerații. Acesta este un monument. Un monument care nu este dedicat unei persoane, ci unui câine. Câinele care mulți ani și-a așteptat stăpânul în stație. Acest câine este legendarul Hatchiko, care i-a rămas fidel stăpânului până la moarte. A îmbătrânit și a murit, dar nu și-a părăsit „postul”. „Postul” de fidelitate față de cel pe care l-a iubit. El nu e nimic altceva decât un câine, dar el este un samurai! Un samurai în deplinul sens al cuvântului: dramatic și nobil. Stăteam în fața lui și, sincer, eram gelos. Eram gelos pe fidelitatea, onoarea, curajul și iubirea lui.

După calitatea vieții mele, eu nu sunt un samurai al lui Hristos, dar aș vrea să fiu, sincer și din toată inima! Dumnezeu sărută dorințele noastre! Doamne, Iisuse Hristoase, primește-mi dorința de a muri pentru Tine! Amin!

Sursa: Mănăstirea Iveron, Orsk, Rusia, 2022 Un film realizat de Pr. Serghei Baranov

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!