Maica Domnului ca exemplu pentru noi – părintele Teologos

Mulți dintre noi au evlavie la Maica Domnului, însă nu ne gândim cum stau lucrurile atunci când dorim să avem ca exemplu pe Maica Domnului. Dacă ne gândim astfel, lucrurile stau diferit. Foarte diferit. Vizionați acest material și veți afla.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin

Maica Domnului – dumnezeu după har

Astăzi o să vorbim puțin despre Maica Domnului, dar puțin diferit o să vorbim, pentru că Maica Domnului a fost singura persoană care a ajuns la semănarea cu Dumnezeu, să știți, care a devenit dumnezeu după har, cu ajutorul lui Dumnezeu. 

Trebuie să știm că toți oamenii au fost făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. După chip suntem toți creați în realitate, deci chiar avem chipul, însă asemănarea cu Dumnezeu este „în potență” după cum spun Sfinții Părinți, adică putem să devenim asemănători cu Dumnezeu. La ora aceasta noi nu suntem asemănători cu Dumnezeu, pentru că suntem păcătoși. Deci uitați-vă la noi, nu putem să spunem că suntem perfecți. Suntem departe de perfecțiune.

Maica Domnului a fost singura, a fost prima persoană care a ajuns să devină dumnezeu după har, să devină dumnezeu cu ajutorul lui Dumnezeu, Persoana perfectă. 

Trei lucruri perfecte

Spun Sfinții Părinți că trei lucruri le-a făcut Dumnezeu perfecte: întruparea Cuvântului, fericirea Raiului și Maica Domnului. Din această cauză Domnul nostru Iisus Hristos a fost și este exemplu pentru toți oamenii bineînțeles, în special pentru bărbați. Pe de altă parte, Maica Domnului este și ea exemplu pentru toți oamenii, dar în special pentru femei.

Și acum o să vorbim puțin despre Maica Domnului din prisma exemplului ei pentru femei. 

Nașterea și copilăria Maicii Domnului – semnificații

Întâi de toate, după cum știm din istorie, Maica Domnului a fost născută la o vârstă foarte înaintată de către Sfinții Ioachim și Ana. Adică să înțelege, Sfinții Ioachim și Ana erau la o vârstă foarte înaintată, nu Maica Domnului, da. Și de ce s-a întâmplat treaba asta? Conceperea Maicii Domnului să nu aibă experiența plăcerii, să nu fie plăcere acolo. Vorbesc despre asta Sfinții Părinți, în principal Sfântul Paisie Aghioritul.

Cum spuneam, ca să nu fie conceperea, unirea celor doi soți,  cu plăcere, această plăcere să nu se transmită mai departe la Maica Domnului. Deci Maica Domnului trebuie să știți că nu a avut păcate personale, singurul păcat pe care l-a avut Maica Domnului a fost păcatul lui Adam, păcat moștenit. Și deci din cauza asta nu a avut experiența plăcerii păcătoase. 

După naștere, la 3 ani, Maica Domnului a fost dusă în templu. Deci ea nu a avut copilărie după cum au toți copii, adică să se joace și să fie lăsată în voia ei și toate astea. Deci exemplul aici pentru femei și pentru mame și în general pentru toți oamenii este o dată – să avem grijă să nu căutăm plăcerile trupești, plăcerile carnale și dincolo de asta, încă de mici, copiii trebuie duși la biserică. Bun, acum nu spun să fie în continuu în templu, adică la biserică, dar măcar o dată pe săptămână, oameni buni. O dată pe săptămână.

Deci după cum vedeți, în clipa în care vorbim de exemplu, lucrurile se schimbă, nu mai există acea imagine pietistă, edulcorată față de Maica Domnului. Ea este și noi o iubim foarte mult, dar dacă ne gândim la exemplul ei, lucrurile devin foarte ascetice, foarte duhovnicești și foarte puternice din punct de vedere terapeutic-duhovnicesc.

Maica Domnului stă în templu până la vârsta de 15 – 16 ani, deci până la vârsta la care biologic poate să nască. Revenind pe planul exemplului, deci și noi trebuie să rămânem în templu până la vârsta hai să zic așa  a majoratului cu toate că azi majoratul este împins mult mai încolo… mă rog, o întreagă poveste cu școli, cu facultăți și așa mai departe. Dar noi la ora asta mai deloc nu mergem la biserică, cei mai mulți dintre noi. Deci trebuie să fim la biserică astfel încât să devenim duhovnicești, să devenim, mă rog, pe cât se poate perfecți. 

Maturitatea

Și deci ajunge la vârsta maturității, am spus majoratului. E adevărat că la evrei, majoratul era la vârsta de 30 de ani. E vorba de vârsta maturității biologice, vârsta la care oamenii se căsătoreau, mai demult. Era vorba pentru fete – 16 ani. Pentru băieți – 18 ani. Bineînțeles că astea sunt date aproximative.

Și în clipa în care Maica Domnului se poate căsători, atunci i se dă pe post de soț, mai exact de logodnic, pe Sfântul și Dreptul Iosif care era un om foarte bătrân, unii spun ca de 80 de ani, nu știm, în orice caz era foarte bătrân, ca să aibă grijă de ea. Pentru că Maica Domnului, într-o societate în care era socotit un blestem ca cineva să nu aibă copii, Maica Domnului prin credința ei își oferă toată viața  și deci și fecioria, Domnului nostru Iisus Hristos. Înțelegeți? 

Deci Maica Domnului avea o credință extraordinar de puternică, foarte puternică. Înțelegeți? Deci asta trebuie să fie une exemplu pentru noi, mai ales pentru femei, pentru doamne care imediat își pierd credința la fiecare cinci minute, că ce o să se întâmple și așa mai departe. Deci gândiți-vă, pe vremea respectivă, cum spuneam, Maica Domnului se ducea contra cu tot sistemul de gândire din vremea respectivă. 

Buna Vestire

Bun, într-un final, ea se logodește cu Sfântul și Dreptul Iosif. Aici avem momentul Bunei Vestiri. Buna Vestire, nu știu dacă ați fost la Ierusalim, se întâmplă la o fântână. Adică Maica Domnului era în ascultare, mergea să aducă apă. Și deci în clipa ostenelii, în clipa ascultării, vine îngerul la ea și-i spune: uite, care-i treaba, tu o să-L naști pe Fiul lui Dumnezeu!

Asta este cea mai mare nebunie pentru o evreică. Deci întâi de toate, Yahve era Dumnezeu Cel de neajuns, de necuprins, de neatins, la care nu puteai să-i rostești nici măcar numele, Care le făcuse un super-spectacol pe MUntele Sinai, cu tablele legii. Și dincolo de asta, pentru evrei nu exista ideea de Fiul lui Dumnezeu. Ce înseamnă Acesta, Fiul lui Dumnezeu? Cu toate că bineînțeles că în Vechiul Testament exista așa, adumbrit, foarte subtil trecută ideea de Fiul lui Dumnezeu. Era foarte clar că toți evreii știau de Dumnezeu unic. Că Dumnezeu tău unul este. Înțelegeți? 

Descoperirea Dumnezeului ca Sfânta Treime apare în epoca Noului Testament. Deci dintr-o dată la această fecioară de 16 ani, apare un arhanghel, Sfântul Arhanghel Gavriil, pe care ea îl cunoștea foarte bine și (i-a zis): uite, care-i treaba, deci tu o să fii mama Fiului lui Dumnezeu.

Deci gândiți-vă ce credință și cu ce dăruire, cât de total s-a lăsat ea în mâna Domnului, în mâna lui Dumnezeu când a spus acestei totale „nebunii”, a spus: Iată, roaba Domnului, fie mie după cuvântul Tău. 

Exemplu de credință totală și smerenie

Maica Domnului s-a lăsat total în mâna Domnului și nu a ripostat nu pentru că era redusă mintal, nu pentru că era o naivă, ferească bunul Dumnezeu. Vedeți că Maica Domnului știa foarte bine, că întreabă: cum o să-mi fie mie una ca aceasta că eu nu știu de bărbat? Deci Maica Domnului nu avea o gândire superficială, cunoștea foarte foarte bine ce se întâmplă și care sunt mecanismele nașterii unui om, fie el și Fiul lui Dumnezeu. Deci ea în cunoștință de cauză a spus: Iată, roaba Domnului. În cunoștință de cauză a acceptat acest lucru și pe plan uman, trupesc, dar și pe plan duhovnicesc – era o ascultare, o totală „nebunie”. Înțelegeți? 

Și bineînțeles că îngerul nu știe să dea detalii, spune: uite, care-i treaba, deci o să vină Duhul Sfânt peste tine și o să ai o putere așa de mare că o să naști singură, o să dai viață singură prin harul Duhului Sfânt. Cum? E o taină mare, nu știu. Și atunci îngerul a plecat de la ea după aceea.

Tensiunea

După această întâmplare, gândiți-vă la rușinea pe care o experia Maica Domnului, pentru că pântecele ei cel preacurat creștea. Și Sfântul Și Dreptul Iosif cu care era logodită, vedea că-i crește burta, că este însărcinată, dar el nu se atinsese de ea. Înțelegeți? Deci era o tensiune fenomenală acolo în familie. Și mai ales că ea nu putea să explice, cum să explice. 

Gândiți-vă, eu știu un caz la ora asta în Japonia, cu o femeie care și-a înșelat soțul și când soțul a văzut că ea este însărcinată, a întrebat-o cu cine ai făcut și ea a spus – cu o realitatea virtuală, cu un personaj dintr-o realitate virtuală. Cine să creadă treburile astea? Înțelegeți? șI astăzi, dacă o femeie, ferească bunul Dumnezeu, este adulteră și este însărcinată și o întrebi cu cine a făcut, dacă ea spune cu Duhul Sfânt, cine o să creadă? Și astăzi, bineînțeles că avem precedentul Maicii Domnului. Nimeni nu o să creadă.

Pe când pe vremea respectivă nu era precedent, era unic, era în premieră, dacă doriți, și bineînțeles că nu putea să spună nimănui și chiar dacă spunea nimeni n-ar fi crezut-o.

Dincolo de asta existau frații Domnului, cum sunt numiți, adică e vorba despre fii Sfântului și Dreptului Iosif care erau dintr-o căsătorie anterioară cu Salomeea. Și în această tensiune Sfântul Iosif bineînțeles că nu știe ce să facă, este total depășit de situație și mai ales că legea veche spunea că trebuie să fie bătută cu pietre. Adică trebuie să dai în fetița asta cu atâtea pietre până când o omori și pe ea și pe copilul ei. 

Și atunci, în disperare de cauză, Sfântul Iosif se gândește la un tertip, adică uite, care-i treaba, eu nu pot să zic că e copilul meu că aș minți, nu pot să accept că e copilul meu că așa…, trebuie să o mor cu pietre… Uite, care-i treaba, eu o las să se ducă și să aibă grijă Dumnezeu cu ea, nu mă bag. 

Și mai ales că foarte probabil că Sfântul Iosif avusese o deznădejde foarte mare pentru că o cunoștea fecioară curată și dintr-o dată vede că ea de fapt desfrânase. Înțelegeți? 

Confirmarea

Și atunci, în această situație critică în care Maica Domnului, adică gândiți-vă ce rușine mai ales pe vremea respectivă, da, când erau moravuri nu ca și astăzi, atunci apare îngerul și-i spune Sfântului și Dreptului Iosif: Iosif, fiul lui David. Adică vezi că tu ești fiul lui David și trebuie să fii demn de înaintașul tău. Iosif, fiul lui David, nu-ți fie teamă să o iei pe Maria ca femeia ta, că ceea s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Înțelegeți? 

Deci trebuie descoperire de la Dumnezeu când se rezolvă o astfel de situație, fraților, pentru că ferească bunul Dumnezeu!… Înțelegeți?

Și lucrurile nu se opresc aici. A făcut Maica Domnului răbdarea asta fenomenală și după care rușinea asta care bineînțeles pentru o femeie – știți că femeile, doamnele, tot respectul pentru dumneavoastră, dar este cunoscut că femeile mult mai greu ridică rușinea, bărbatul e așa mai din topor, mai din… da, ca și lemnele din jurul meu. Dar femeia e foarte delicată, foarte greu ridică rușinea, înțelegeți? 

Și după asta ce se întâmplă? Vine vremea nașterii și Maica Domnului merge cu Sfântul Iosif la Betleem. Și gândiți-vă cum se uitau toți cei de pe stradă. Deci vedeau un bătrân de vreo 80 de ani cu o fetiță de 16 ani. Uite ce cuplu, pe cine și-a ales ăsta! Să zic așa. Înțelegeți? Nu s-a liniștit la vârsta asta și mai ales a lăsat-o însărcinată, pe stradă. Adică puțin jenant era, rușinea era și publică. Și mai ales, căutau un loc unde să nască.

Nașterea. Semnificații

Deci gândiți-vă o fetiță de 16 ani să nască undeva, să stea undeva. Nu este loc. Nu s-a găsit loc. Era gata să nască. Deci fraților, puneți-o undeva! Bineînțeles, într-un final se găsește cineva binevoitor, nu știm cine… au găsit o peșteră care era pe post de staul. Și acolo naște Maica Domnului și Îl naște pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos și-L pune în iesle, după cum spune la Scriptură. 

De ce-L pune în iesle? Că în mod normal ar fi trebuit să-L țină în brațe, nu? Era mama lui. De ce? Pentru că era atât de frig atunci încât dacă Mântuitorul ar fi fost în afara ieslei, adică în afara paielor și n-ar fi fost acoperit cu răsuflarea animalelor, Domnul nostru Iisus Hristos ar fi murit de frig. Deci fraților, era dur…. deci răbdare și asceză încă de la început. Înțelegeți? 

Deci nu ca și astăzi că da, pampers și nu știu ce și canapele și frumos, maternități. Bu, sigur, nu spun acum, Doamne ferește! Nu spun către doamnele care ne urmăresc să nașteți într-un staul, într-o peșteră umedă. Ci spun că uneori e bine să faceți și puțină răbdare, că uneori sunt condițiile nu așa cum dorim. Bineînțeles, nici vorbă să fie condițiile de pe vremea respectivă. Sigur, bunul Dumnezeu știe, dar întotdeauna trebuie să facem răbdare, să nu…

După asta ce se întâmplă? După asta vin magii. Maica Domnului, slavă. Că Îi ducem tămâie, smirnă, aur, că este fiu de Împărat, este Dumnezeu. Și slavă lui Dumnezeu! Tot felul de profeții că o să împărățească, bun. Și vedem că după asta vine îngerul și le spune: mergeți în Egipt.

Fuga în Egipt. Asceza Maicii Domnului

Stați puțin. Cum adică? Adică pe de o parte este fiu de împărat și pe de altă parte, vă luați fain frumos și vă duceți în Egipt. O groază de drum până acolo. Înțelegeți? Și nu e ca astăzi. Și astăzi e dificil cu autocarul să mergi din Israel în Egipt darămite pe vremea respectivă. Și cum spuneam, un bătrân de 80 de ani și o fetiță de 16 ani și cu un copil de 2 ani. Înțelegeți?

Adică vreau să spun asceză fraților, nu joacă! Și bineînțeles că n-au cârtit, n-au cârtit. Au zis: gata, mergem. Înțelegeți? Încă o dată, exemplu mare pentru doamne. Stai puțin, tu-mi spui că-i Fiul lui Dumnezeu, bun și eu te cred, că e Împărat, Împăratul lui Israel, ok și acum trebuie să plecăm… Nu a spus lucruri de genul ăsta. Da, facem ascultare. Înțelegeți? Mare ascetism, pentru că dincolo de asta, au lăsat tot ce aveau în Iudeea, da. Înțelegeți? 

O întreagă poveste și Maica Domnului nu s-a plâns că sunt bolnavă, sunt firavă, că am copil mic toate astea. Înțelegeți? Nu s-a plâns. Din cauza asta vă rog frumos să nu ne plângem. Desigur nu zic eu că vă plângeți, dar zic și eu așa, un cuvânt, poate că vă folosește. Înțelegeți?

Acuma, desigur că dacă cineva e bolnav și nu poate, e altceva. Însă frica ce provine din iubirea de trup, ipohondria, frica irațională de efort, asta e patimă, fraților.

Întoarcerea

Hai, să continuăm cu Maica Domnului! Ce se întâmplă? Merg ei în Egipt, acolo stau vreo 10 ani cât stau, după acre zice îngerul – hai, înapoi! Lași tot ce ai avut acolo, tot ce ai construit, casă, eu știu, o grădină, avere, ce avea, clienții pe care Sfântul Iosif îi deservea ca și tâmplar, teslar ce-i avea. Veniți înapoi! Bun, iarăși… Înțelegeți?

Adică vreau să spun că e vorba de o ascultare și o tăcere fenomenală. Și asta este demn de urmat pentru noi, nu în continuu cârtim și în continuu că de ce-i aia și de ce-i ailaltă și bârfim și așa mai departe. Nu zic că asta se întâmplă printre femei, dar zic și eu așa… Acuma, îmi vine de la Maica Domnului. Înțelegeți? 

Noblețea Maicii Domnului

Și vedeți, Maica Domnului când ajunge la vârsta maturității, dacă doriți, întâi de toate Îi spune Mântuitorului în clipa în care Acesta a făcut o boacănă, să zic așa, cu toate că Mântuitorul n-a făcut boacănă, dar așa părea. Adică el a dispărut la vârsta de 12 ani, s-a dus în templu. Maica Domnului când L-a găsit într-un final, nu a țipat la El – nu ți-e rușine… A zis cu multă dragoste, multă stăpânire de sine, multă delicatețe, multă sfințenie, a zis: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă una ca aceasta? Eu și tatăl tău te căutăm cu durere. Înțelegeți? Adică multă grație, multă noblețe. Nu și-a ieșit din minți, Doamne ferește. 

Asta arată că Maica Domnului era foarte virtuoasă și la fel și noi, în clipa în care mustrăm, trebuie să mustrăm cu multă gingășie, nu să ne revărsăm nervii pe celălalt sau pe copiii noștri. Înțelegeți? 

Și această noblețe și acest discernământ și această conducere prin grație care o caracterizează pe Maica Domnului, care o fac atotputernică de fapt, se vede foarte clar la nunta din Cana Galilei.

Nunta din Cana Galilei. Virtutea și prestanța Maicii Domnului

Și acolo se vede și rugăciunea ei, pentru că vedeți, la Cana Galilei de fapt mirii s-au făcut de râs, pentru că cel mai important lucru care era pe vremea respectivă, principalul mijloc de distracție – nu zic că e bine – era vinul la masă. O nuntă fără vin și se termină vinul, ce mai faci? 

Și atunci, vedeți că slujbașii nu s-au dus la starostele mesei, la socrul mare sau cine era acolo. S-a dus la Maica Domnului. Asta înseamnă că Maica Domnului la vârsta ei care era pe vremea respectivă cât să zic așa vreo 46  – 47 de ani, avea o prestanță fenomenală. Deci femeia asta care era săracă lipită, foarte probabil că Sfântul Iosif murise deja, văduva asta care n-avea nimic, avea o prestanță fenomenală. Toți în clipa în care aveau o problemă acolo se duceau că știau că virtutea ei rezolvă. Și atunci Maica Domnului se întoarce către Mântuitorul și-I spune: nu mai au vin. 

Mântuitorul nu era cunoscut de către lume. Vedeți, Maica Domnului nu zice: păi, știi, dacă ai putea, hai să vedem ce putem să facem, să ne sfătuim. Nu discută Maica Domnului. Zice: Nu mai au vin. După care Mântuitorul spune: ce-mi este Mie și ție, femeie, că nu a venit încă ceasul meu. Adică în conformitate cu planul de mântuire de dinainte de veci, din Sfânta Treime, nu atunci era momentul să facă minunea. Nu atunci trebuia să înceapă lucrarea de mântuire a omenirii. Nu era atunci, dar de dragul Maicii Domnului, Mântuitorul pivotează tot acest plan de mântuire și începe atunci. 

Și vedeți că Maica Domnului, prin această rugăciune, atotputernică a ei, care nici măcar nu L-a rugat, a zis „nu mai au vin”, i-a trimis doar situație, i-a spus-o, a mărturisit. Rugăciunea Maicii Domnului este atotputernică și mărturisitoare, poruncitoare. Înțelegeți?

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi!

Din cauza asta spunem: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne pe noi! Nu că Maica Domnului poate să mântuiască prin sineși, ci prin rugăciunile ei. Înțelegeți? Și când Mântuitorul a spus că nu atunci era momentul, Maica Domnului nu se întoarce către slujbași și zice – băi, ce facem, că ăsta nu vrea să ne ajute, că nu poate și așa mai departe, ia, să vedem, să facem o scrisoare deschisă, o moțiune ceva. Din contră, Maica Domnului le spune: Faceți tot ce vă va spune! 

Și acestea sunt cuvintele Maicii Domnului către toată omenirea. Atât. Deci vedeți, Maica Domnului era foarte tăcută și nu discuta nici cu Fiul ei și Dumnezeul ei și nici cu ceilalți. Ca o regină era. „Faceți tot ce vă va spune!”

Cât și cum să vorbim

Deci din cauza asta să o luăm exemplu, mă adresez doamnelor în principal și nouă, bărbaților, să nu vorbim mult. Nu în continuu, în continuu, în continuu că trebuie să spunem și așa mai departe. Scurt și la obiect. Înțelegeți? Foarte important treaba asta. 

Deci Maica Domnului avea o autoritate desăvârșită și asta cu atât mai mult după aceea când Maica Domnului apărea ca și mama lui Mesia, ca și mama profetului, ca și mama lui Dumnezeu, dacă doriți, cu toate că iudeii pe vremea respectivă nu aveau o imagine foarte clară cine este Domnul nostru Iisus Hristos.

Întreg-cugetătoare

Ei, ca să nu cazi în mândrie, să nu cazi în slavă deșartă, trebuie să ai o măsură duhovnicească foarte foarte serioasă. Trebuie să fii fecioară, adică trebuie să ai o întreagă cugetare neatinsă de nicio plăcere păcătoasă, nicio plăcere trupească. Înțelegeți? Din cauza asta este accentuat așa de mult în Biserică pe fecioria Maicii Domnului, adică pe sfiiciunea ei. Întreaga cugetare a ei. Sofrosini se spune în limba greacă, în română se traduce prin sfiiciune sau prin întreagă cugetare. 

Dacă Maica Domnului ar fi avut o minte îmbucățită de tot felul de centrii de atenție, de tot felul de centrii de plăcere, păi, ferească bunul Dumnezeu! Ar fi căzut în tot felul de mândrie, slavă deșartă, ar fi vorbit, că vedeți, Maica Domnului nu a vorbit. Deci în toată activitatea Mântuitorului, ea nu a spus nimic, că putea să spună, era mama Lui. Înțelegeți? Și avea și vârstă. Mântuitorul la 30 de ani era perioada în care intra în majorat. Deci El era foarte tânăr. Și Maica Domnului putea să spună o mulțime de lucruri. Nu a spus! Înțelegeți? 

Și asta arată modul de a ne comporta, cum spuneam: cu tăcere, cu înțelepciune și cu multă noblețe. 

Din această extremă a slavei, a piedestalului pe care se afla din punct de vedere social, pe care ea bineînțeles că nu l-a acceptat, nu l-a primit în inima ei ca patimă, ferească bunul Dumnezeu, avem rușinea extremă, oprobriul extrem, durerea extremă care este crucea. Înțelegeți? Crucea.

Crucea 

Deci Maica Domnului a fost la picioarele crucii și gândiți-vă acolo ce credință trebuia să aibă, ce putere trebuia să aibă, pentru că în ultimă instanță, ceilalți din jur după cum L-au crucificat pe Fiul ei puteau să o omoare și pe ea. Și vedeți, ea la fel, cu aceeași tăcere, cu aceeași demnitate, cu aceeași smerenie, nu strigă către ei: porcilor, nu vă e rușine, eu știu, să dea cu pumnii și așa mai departe. Nu, din contră! Ea a stat, cum spuneam, întotdeauna demnă și întotdeauna cu mintea întreagă. Înțelegeți? Asta e foarte important. 

Învierea

Și după asta vine cealaltă extremă: Învierea care e iarăși slavă. Înțelegeți? Ar fi putut să meargă Maica Domnului în apostolat, ar fi putut să vorbească cu autoritate, cum spuneam, care era dată de puterea poziției sociale și a virtuții sale, că acum era acceptată de către toți ca fiind mama lui Dumnezeu, mama Hristosului. Înțelegeți?

Și cu toate astea, ea nu s-a dus nici în apostolat, n-a fost nici la sinodul apostolic, sinodul a fost prezidat de Sfântul Apostol Iacob, apostolii au discutat și au hotărât mersul Bisericii, fără ca Maica Domnului, să zic așa, să-și dea dreptul de veto.

O situație contemporană

Spun asta pentru că am destule informații de la pelerini cum că doamnele, mai ales de o anumită vârstă, fac destule observații în Biserică. Înțelegeți? Și încearcă cum să-și impună voia în biserică. Bun, acum ce să zic eu, sperăm nădăjduim ca aceste informații să nu fie adevărate. Însă trebuie să înțelegem că Biserica se conduce în sinod, în adunare și această adunare e formată de bărbați. 

Cu mult drag spun asta, structura femeii nu este de a vorbi în Biserică. Nu suntem misogini aici – chiar în Sfântul Munte este cinstită femeia ca niciunde altundeva, în dimensiunile ei cele mai plenare, fecioria și maternitatea – chiar acum despre Maica Domnului vă vorbesc Înțelegeți?

Însă, după cum spune Sf. Ap. Pavel, structura sufletească a femeii nu este potrivită pentru a învăța în Biserică. Desigur că acest lucru socotesc că nu se întâmplă, respectabile doamne știu acest lucru pentru că Sf. Ap. Pavel îl tratează pe larg. Îl amintesc aici pentru ca să știți că, na… după cum spuneam, anumiți pelerini ne-au comunicat tot felul de lucruri. Și din cauza asta trebuie să ne cunoaștem condiția existențială ca să știm să fim următoarele Maicii Domnului. Nu să spunem că suntem următoarele Maicii Domnului și de fapt, să facem cele contrare. Înțelegeți? Să cinstim pe Maica Domnului cu cuvintele, dar cu faptele să fim împotriva ei. 

Fecioria și importanța ei 

Cu asta aș dori să închei – e vorba de fecioria Maicii Domnului, care bineînțeles a fost și trupească pentru că da, trebuia să se întrerupă lanțul păcatului lui Adam, dar mai ales duhovnicească în care se include fecioria trupească, adică o poziție fără compromis în fața oricărui păcat, în fața oricărei distorsiuni, în fața oricărei plăceri.

Ea era cu mintea întreagă, era întreg-cugetătoare, cum spuneam. Asta este marea virtute a sfiiciunii, a pioșeniei. Și atunci, ea a putut să reziste și poate să rămână cu mintea aceasta de diamant, cu mintea aceasta întreagă și în clipele de mare, mare slavă pe care le-a avut, să zic așa, la Nașterea Domnului, când au venit magii. Mai ales în perioada misiunii Domnului nostru Iisus Hristos și mai ales, după Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Ci și în momente de deznădejde, de disperare cumplită, cum a fost la cruce, fuga în Egipt și așa mai departe. Înțelegeți?

Dacă Maica Domnului nu ar fi fost fecioară curată, fără experiența păcatului, fără experiența plăcerii păcătoase, nu ar fi putut să reziste, s-ar fi pierdut, ar fi făcut cu nervii, oameni buni. Înțelegeți? Și din cauza asta Dumnezeu a ales-o să fie fecioară, să fie curată, să fie întreagă, să fie fără pată, pentru că altfel s-ar fi distrus de apropierea de focul perfecțiunii lui Dumnezeu. 

Îndemn

Să o urmăm și noi pe Maica Domnului! Așa să ne ajute bunul Dumnezeu! Bineînțeles că nu o să putem să facem treaba asta, dar cât de cât, fraților și mai ales, surorilor, să ne apropiem, să ne fie exemplu Maica Domnului și să putem să o urmăm nu numai cu cuvântul, ci să o urmăm și cu fapta bineînțeles, de la distanțe foarte mari. 

Așa să ne ajute bunul Dumnezeu! 

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin 

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!