Vizionați un cuvânt spus verde în față, fără menajamente a lui Jordan Peterson cu puțin timp în urmă (pe 16/6/2022) la București (!) referitor la marile probleme ridicate de ideologia LGBTQIA+ , fluiditatea de gen și cele conexe.
Vizionare cu folos! (după clip aveți podcastul și transcriptul)
Powered by RedCircle
Salutare tuturor!
Sunt în București, România, la aprox două treimi din drum în etapa europeană a turneului meu, BEYOND ORDER, care pare să meargă foarte bine. Am petrecut ceva timp în ultimele săptămâni, este 16 iunie 2022, scriind câteva articole pentru The Telegraph, dintr-unul vă voi citi astăzi, numit „Măcelari și Mincinoși!”
Ne sacrificăm copiii pe altarul unei ideologii răutăcioase de extremă stângă
Ne sacrificăm copiii pe altarul unei ideologii răutăcioase de extremă stângă. Profesia medicală se dărâmă ca răspuns la activiștii transgender radicali. Sunt dovezi că multe societăți antice sacrificau copii zeilor lor, părinții în coloniile feniciene antice din Cartagina, Sicilia, Sardinia și Malta își ucideau urmașii și apoi îi incinerau în speranța că zeii le vor auzi vocile și îi vor binecuvânta. Suntem pe bună dreptate îngroziți de acest lucru, deși uneori mă întreb dacă înțelegem sacrificiul copiilor cu mult mai mult decât am dori să recunoaștem. Am văzut un videoclip zilele trecute în care un chirurg american se lăuda că a efectuat peste 3 000 de mastectomii duble pe femei tinere care plătiseră pentru schimbarea de gen.
Indivizi confuzi, s-ar putea spune încurajați de cei care profită de asta, să creadă că încercările emoționale ale adolescenților pot fi vindecate și că fericirea să domnească pentru totdeauna dacă se supun acestei practici brutale. Și este brutal! Un proces care deseori include nu numai mastectomiile menționate mai sus, ci și alte procese chirurgicale îngrozitoare, orhiectomia, care este castrarea într-un limbaj mai clar, îndepărtarea uterului, demolarea musculaturii antebrațului pentru a face ceea ce nu este un penis, dar la care trebuie să ne referim ca atare. Toate acestea, pentru cineva care se pretinde a fi medic, pentru a efectua acest lucru copiilor, cel puțin mie mi se pare ceva demn de o pedeapsă cu închisoarea.
„Mai întâi nu fă rău!”
Ce s-a întâmplat cu doctrina exprimată de limba antică ca „premium non nocere”, „mai întâi nu fă rău”!! Jurământul hipocratic a fost înlocuit cu o amăgire, o credință care poate fi rezumată ca: „Blocând pubertatea copiilor și apoi modificându-i chirurgical, nu facem decât să restaurăm ceea ce este al lor de drept. Sentimentele unui copil sunt arbitrii finali ai destinului lor reproductiv și orice încercare de a le contesta identitatea de gen riscă să le sporească tendința de a se sinucide”.
Minciuni!!! Minciuni!!! Apoi, Măcelarie!!! Schimbarea standardelor. Psihologii cei din domeniul meu personal al medicinei s-au predat și ei acestui grup de gândire – Grupul de Lucru al Asociației Americane de Psihologie privind ghidurile pentru practica psihologică cu persoane transgender și neconforme de gen TGNC, insistă ca psihologii și alți consilieri profesioniști să ofere „grijă trans-afirmativă”, începând cu lucruri drăgălașe precum afișarea resurselor afirmative TGNC în zonele de așteptare.
Problema lingvistică
Practicienilor li se cere să examineze modul în care limbajul lor, utilizarea pronumelor și numelor incorecte, poate întări genul binar în moduri deschise sau subtile și neintenționate. Aceste ghiduri sunt ca un manual de îndoctrinare scris de ideologi marxisti și al doilea ca un document menit să submineze și să distrugă practica terapiei în sine. Într-un ritm alarmant, aceste ghiduri s-au transformat în legi punitive care guvernează ceea ce un psiholog sau un consilier poate spune și gândi în relație cu clienții lor.
Permiteți-mi să fiu clar, vorbind ca profesionist, indiferent dacă e America, Marea Britanie sau oriunde, nu e locul unui terapeut să afirme sau, dimpotrivă, să nege identitatea oricărei persoane pe care o primesc în grija lor. Oamenii vin adesea să vadă un terapeut după o deliberare lungă și dureroasă pentru că suferă sau sunt confuzi sau ambele. Sarcina acelui terapeut este să asculte, să întrebe și să procedeze cu prudență, nu să ofere sfaturi ieftine și, prin urmare, să „fure” succesele clienților sau să le aducă eșecuri, nici să-și asume că știu vreo cunoaștere specială despre rezultatul potrivit pentru un anumit individ.
Dilema (lipsei) discernământului
Nu există nicio modalitate prin care aș putea spune unui adolescent de 15 ani că are perfectă dreptate dacă uneori se simte mai masculin decât feminin – oricum ar apărea acel sentiment – și că, dacă consideră că intervenția chirurgicală este răspunsul, atunci să recomand hormoni în chiar acea zi. În schimb, aș petrece săptămâni chiar și luni sau ani de zile ascultând-o. Aș desface povestea folosind precauția ca și cuvânt de ordine și aș ajuta să ajungă la o înțelegere aprofundată și dezvoltată atât a istoriei lor autobiografice, cât și a destinului, care nu este o afirmație și nici o negare. Cum aș putea îndrăzni să fac când cineva a venit la mine pentru că este tulburat și disperat cu o stare de experiență îngemănată care indică o confuzie profundă cu privire la identitatea însăși.
”Linii directoare radical noi” Mă concentrez pe Asociația Psihologilor Americani, APA, pentru că este organismul însărcinat cu stabilirea normelor și idealurilor pentru practica clinică în cea mai populată democrație de pe pământ, principii care vor fi și sunt răspândite în vest mai larg, inclusiv în Marea Britanie. Unele dintre liniile directoare sunt suficient de înspăimântătoare pentru a merita o disecție.
O analiză asupra Asociației Psihologilor Americani
Regula 1. Psihologii înțeleg că genul este un construct non-binar care permite o serie de identități de gen și că identitatea de gen a unei persoane poate să nu se alinieze cu sexul atribuit la naștere. Nu înțeleg această definiție postmodernă radicală a genului, care se bazează pe sentimentul profund resimțit sau inerent al unei persoane de a fi un sex față de altul, indiferent de biologie. Psihologic, este indiscutabil cazul că o proporție netrivială de bărbați au un temperament feminin, ceea ce înseamnă, în esență, că experimentează niveluri mai ridicate de emoție negativă, cum ar fi anxietatea și analogii durerii durere, frustrare, dezamăgire, depresie și sunt mai agreabili, plini de compasiune, politicoși, decât bărbații obișnuiți și la fel de adevărat că o proporție netrivială de femei au un temperament masculin dar asta nu schimbă cum profesioniștii, obiectiv, ar trebui să măsoare genul.
Psihologilor odată le păsa dacă măsurarea a respectat practicile standard de validitate și fiabilitate. Încercați să citiți un document publicat de APA însuși în 2014, unde veți afla că un psiholog demn de starea lui este obligat să utilizeze „constructuri”, adică astfel de termeni precum gen „într-o manieră adecvată din punct de vedere tehnic, aceasta înseamnă cel puțin că atributele fundamentale trebuie să fie măsurabile și măsurate în mod corespunzător”. Dar toate astea se duc pe apa sâmbetei când discutăm despre magia genului acum, care este definită în întregime subiectiv, deși această insistență contravine fără îndoială standardelor anterioare.
„Sentimentele Über alles!”
Dar „Sentimentele Über alles!” și nu este o glumă, mai ales dacă ai 15 ani și ai suferit o intervenție chirurgicală care te face incapabil să te reproduci, deseori doar pentru a stimula sentimentul altcuiva de superioritate morală sau sentimentul de compasiune atribuită de sine, un cuvânt care mă fac să-mi treacă fiori când îl întâlnesc… Noi doctrine…. „Psihologii adoptă acum doctrina simplă și în niciun fel revoluționară a intersecționalității fără discuții”
Și care este acea doctrină?? Nimic mai mult decât afirmația că ființele umane sunt caracterizate de identități care se întind pe mai multe dimensiuni. Orice persoană dată are o rasă, etnie sex, temperament, 5 dimensiuni numai aici, nivelul de inteligență etc. Știam asta dintotdeauna; a devenit un element cultural fierbinte în momentul în care proștii au remarcat faptul că statutul de minoritate ar putea fi aditiv sau multiplicativ, urăsc chiar să subliniez, având în vedere că oricine cu orice simț știa și fără nicio pregătire statistică că a fost e posibil să fii de origine latină, să zicem sau chiar latinex, să folosim acel termen absurd și înjositor și jignitor, și femeie în același timp. Nu poate pune cineva la îndoială asta fără teama de a fi ostracizat de colegii săi.
Lucruri halucinante
Să observăm formularea înfricoșătoare a regulii șapte: „Psihologii înțeleg necesitatea de a promova schimbări sociale care reduc efectele negative ale stigmatizării asupra sănătății și bunăstării oamenilor TGNC” În rezumat, dacă nu ești un activist și unul dintre activiștii noștri, atunci mai bine ai grijă.
Deci ce ar trebui să guverneze comportamentul meu ca terapeut și așteptările voastre ca clienți? Răspunsul la asta este: orice consideră activiștii o prioritate la pofta lor și amintiți-vă asta în instanță, oameni buni! Sunt răuvoitori activi. Îmi e din ce în ce mai rușine să fiu psiholog clinician, având în vedere lașitatea totală, lipsa coloanei vertebrale și apatia care îi caracterizează pe mulți colegi și chiar mai mult, asociațiile mele profesionale. Cel puțin în 20 de ani, când vom ajunge cu toții să regretăm acest experiment social teribil, voi putea să spun că am spus NU când toți au venit să insiste să participăm la sacrificiul copiilor noștri.
Alte țări și în special Marea Britanie trebuie să nu facă aceleași greșeli ca noi și în alte țări. Nu pot fi de acord cu ceea ce facem. Nu pot respecta ceea ce a devenit doctrina disciplinei mele. Cred că actele profesioniștilor medicali care se grăbesc să desfigureze și să facă rău tinerilor cu ceea ce sunt în mod clar proceduri periculoase și experimentale, trec limita de la „a nu face rău” la „a vătăma de-a dreptul”!
Consecințe complexe
Numai dacă ne îngropăm capetele în nisip, absența funcției sexuale va avea reacții complexe la administrarea prost înțeleasă de hormoni și amestecate cu toată această mizerie și confuzie care continuă pentru nenumărați tineri. Trebuie să abordăm amenințarea care reprezintă integritatea întregului sistem de învățământ precum și îndoctrinarea în aceeași filozofie care a dat naștere acestei întreprinderi chirurgicale și liniile directoare APA cresc, amenință încrederea publicului larg de care depinde pacea și prosperitatea noastră.
Apropos, va fi cu siguranță cazul ca un număr disproporționat de copii eliberați de confuzia lor ipotetică de gen ar fi crescut să fie intacți fizic și pe deplin funcțional adulți gay. Mai e nevoie să subliniez că acest fapt neplăcut face de râs orice pretenție conform căreia lumea „alfabetului extins” a codificării LGBTQ+, în orice sens, constituie o comunitate omogenă și unificată. Am trecut linia de la posesia ideologică la răutatea activă și ne înmulțim păcatele. Iată o combinație interesantă: atribuirea faptelor noastre abominabile compasiunii.
Cerul să ne ajute! Cu adevărat!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
6 Comment
Bun titlul „Măcelari și Mincinoși!”
Oare de ce pana la generalizarea discutiilor pe tema perceptiei genului la nivel individual, copii au crescut normal fara macar a le trece prin minte ideea de schimbare de gen? Asta ne arata cat de „obiectiva” e aceasta perceptie, si ca este o falsa realitate, indusa, spre a servi unor scopuri obscure, intunecate.
Dumnezeu sa ne ajute sa ne putem creste copiii departe de aceste mizerii.
Of Doamne…. Locuim în Anglia și Mi-a venit băiatul de la școală spunându-mi că invatatoatoarea le-a spus ca dacă inima lor le spune să fie gay pot să-și urmeze inima. Mi-a participat la doua ore de educație sexuala cum o numesc ei și am rămas îngrozită despre ce vorbesc cu niște copii de 9 ani.
In câteva zile avem biletele luate pt a pleca acasă în România de tot. M-am starduit să-mi țin băiatul departe de toată urâțenia și spurcaciunea și mi se frânge inima când văd că începe sa dea cu ochii de tot urâtul din lume de care eu am încercat să.l feresc.
Din pacate nici Romania nu e ferita de mizeria asta.
Problema e ca cei mici isi formeaza/transmit opiniile intre ei, de pe internet (Youtube, Instagram, social apps) raspandite de o multime de vloggeri inculti si superficiali. Nu-i putem feri. Nici fuga nu e o solutie. Ce putem face este sa le oferim exemplul nostru si sa ne rugam pentru ei.
Sunt de acord, cu o mică precizare: în România – comparativ – este mai bine decât în alte părți.
Adevarat! Macar la noi s-a obtinut introducerea educatiei sexuale din cls. 8a si nu mai devreme, cel putin in ultima varianta de lege.
Lupta continua …
Cred și sper asta… Cred ca încă mai avem ceva mai multă rușine și bun simț. Am reușit sa mențin o relație foarte bună de comunicare cu băiețelul meu și discutam foarte mult despre tot. Si dacă la 9 ani deja le-a vorbit despre „wet dreams” si mi.a spus ca sunt copii în clasa care se apucă efectiv de plâns la orele acestea… Este abuz emotional pentru ei și le stârnește curiozitatea într.o direcție care nu ar trebui. Sunt copii care nu comunică toate acestea acasă și cresc cu aceste idei stricate. Sa mă ierte Dumnezeu pt minciuna de mâine dar nu o să.l duc la școală pt ca știu ca mâine au aceste ore. Poate mâine o sa le povestească despre masturbare ca e ceva „healthy” sau cine știe ce.. Sa îmi iertați revolta dar ma doare inima