Ghid turistic și duhovnicesc; minuni – părintele Pimen Vlad

Ce locuri de pelerinaj, ce obiective duhovnicești am putea să vizităm în Grecia? Vizionați pe părintele Pimen care vă recomandă câteva astfel de locuri, povestind totodată și despre câteva minuni din unele din acele așezăminte duhovnicești.

Vizionare plăcută! (după clipul adnotat aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

Iată, dragii mei, că ne vedem iarăși.

Vedeți, aici, am venit undeva pe malul mării. Pentru că ceea ce vreu să va spun, are oarecum legătură cu marea. Pentru că-i timpul verii, să spunem, și mulți își programează concediile și se duc in diferite locuri, în special la mare.
Și atunci, zic, hai să vin și eu cu o idee.

Marea Greciei

Dacă tot vreți să vă duceți, să vă bucurați undeva cu familia, bineînțeles, care vor, avem mare frumoasă și în România, dar care vor să ajungă în Grecia, marea este foarte frumoasă. După cum se știe, cele mai frumoase și mai curate dintre mările lumii.

Dar poate fi combinat, cum să zice, concediul acesta. Se poate veni căteva zile la mare și se poate face în același timp și un pelerinaj prin Grecia, unde sunt atâtea locuri minunate și frumoase. 

După cum știți, pentru că fiind familiile împreună, putem lua de aici de la Uranopolis o croazieră în jurul Athosului. Sunt mai multe corăbii la Uranopolis care fac croazieră in jurul Athosului. Iar de la Uranopolis încolo sunt și plaje. Deci se poate face croazieră, se poate sta un pic și la soare, la mare, cine vrea să înoate un pic în mare. Deci se poate lucrul acesta. 

În vizită la sfinți…

După accea mergem mai departe la Tesalonic, la moaștele Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie, a Sfântului Grigore Palama, și tot așa, mergând în colo, este Sfântul Dionisie de Olimp.
Și trecem așa, fără să mă lungesc, la Sfânta Paraschevi, Sfânta Mare Muceniță de pe valea Tembei, la izvorul Marei Mucenițe vindecătoare de ochi. 
Iar după aceea mai avem în insula Evia, un loc minunat acolo, la Sfântul Ioan Rusul, unde se află moaștele acestuia. 

Vedeți, acum au trecut prin spatele meu barca rapidă, cum i se spune, cam de vreo 40 de persoane, care merge in jurul Athosului. Aceasta nu-i de croazieră, doar ia oameni de la mânăstiri, aduce închinătorii și-i scoate când pleacă.

Sfinții din Evia

Cum vă spuneam, în Evia se afla moaștele Sfântului Ioan Rusul. Un sfânt care face foarte multe minuni.
Și tot în Evia, la o oră distanță, este mânăstirea Cuviosului David, unde se află și mormântul Sfântului Iacov Tsalikis. Am și tradus o carte despre viața Sfântului, care acum este din nou la tipar, iar în cel mult două săptămâni, cred că are să iasă de la tipar și o s-o puteți găsi. O viață minunată Cuviosul Iacov Tsalikis! Deci puteți să ajungeți și la mânăstire, acolo, în Evia. 

Atena și Eghina – Sf. Porfirie și Sf. Nectarie

După aceea, mergând spre Atena, la Milesi este mânăstirea Cuviosului Porfirie Kavsokalivitul. Cred că ați citit cărți despre el. Am și eu o filmare facută despre el. Un sfânt minunat care a trăit in zilele noastre și care a plecat la Domnul parcă in 91, sau 92. 

Dupa ceea, daca ajungeți încolo spre Atena, din Pireu, se trece cu corabia în Eghina, la Sfântul Nectarie. O oră cu corabia și se ajunge la mânăstirea Sfântului Nectarie unde se află și moaștele sfântului. Cu toții ați auzit de el.

Și după aceea se poate merge în partea ailaltă spre Peloponez. Acolo sunt multe locuri de vizitat. Bineînțeles, că și acolo se găsește mare (de făcut baie – n.r) într-o grămadă de locuri, precum și la locurile de care v-am spus, la Evia, este la Chalkida, aproape de Sfântul Ioan Rusul, unde se află o plajă frumoasă. Deci se pot îmbina lucrurile astea, ca să spunem așa.

Peloponez – Sf. Patapie, Sf. Ipomoni, Sf. Teodora de Vasta

Și dupa aceea în Poloponez, se trece canalul Corint, se poate ajunge la Sfântul Patapie, de la Loutraki mai sus, am mai vorbit eu cândva,  despre o mânăstire, a Sfântului Patapie, care are făcători de minuni acolo, se află și capul Sfintei Ipomoni care face foarte multe minuni. 

Și după aceea, tot în zona Peloponezului, se află și bisericuța Sfintei Teodora de Vasta, care s-a făcut tot prin minuni, putem spune. Când a fost ucisă Sfântă Teodora s-a rugat, cumva, ca din sângele ei să izvorască un pârâu care să alimenteze câmpiile de acolo. Și într-adevăr, când a fost ucisă a izvorît un izvor mare care curge la vale și s-a transformat într-un pârâu.

Și a spus așa:

„Din trupul meu biserică, din părul capului meu copaci.”

Cumva așa. Și într-adevăr creștinii, la scurt timp, au construit o biserică pe locul pe care a fost ea ucisă, iar pe acoperișul bisericii au crescut copaci. Nu mai știu câți sunt, 7 sau 10 copaci mari; copaci pe acoperișul bisericuței și nu se întâmplă nimic, rezistă de atâția ani și sunt copacii pe acoperiș.

Icoana Maicii Domnului din Malevi

Și un pic mai încolo, în continuare, la Megalopole, este mânăstirea Malevi, a Maicii Domnului. Iar acolo este „Icoana Maicii Domnului – Izvorâtoarea de mir”.

Vedeți, aici este o altă corabie, asta mai mărișoară, numită „Sfânta Ana”, iar cealaltă rapidă care a trecut mai înainte era „Sfânta Ana – mică”. Aceasta vine dimineața de la Uranopolis, aduce oameni până încoace spre Sfânta Ana, la Kavsokalivia, se întoarce înapoi la Dafni, preia la amiază pe ceilalți, trece pe la mânăstiri și aduce închinătorii.

Acolo la mânăstirea Maici Domnului, la Malevi, este, după cum v-am spus, „Icoana Maicii Domnului” care izvorărește mir. Și foarte multe minuni s-au făcut acolo.

Știu când am ajuns prima dată în urmă cu 20 de ani acolo. Icoana are sticlă pusă deasupra și pe sticlă era mir de sus și până jos ca și cum a-i șterge cu ceva, așa era. Totul mir!

Atunci am stat de vorbă cu maicile și mi-au povestit lucruri minunate. Prima dată a izvorât mir în 1964. Deci s-a simțit o mireasmă de mir în toată mânăstirea de nu știau maicile ce se întâmplă. Și când s-au dus în biserică, Icoana Maicii Domnului, deci cumva Maica Domnlui părea că-i vie în icoană, își deschidea gura. În momentul în care își deschidea gura Maica Domnului izvora, ca dintr-un robinet, mir, trecea prin sticlă ca și cum nu era oprit de sticlă, și curgea jos.

Și a curs atât de mult că atunci maicile au pus un borcan mare, acolo jos și s-a umplut, aproape, acel borcan cu mir.
Iar după aceea au pus jos o tavă mare și au pus vată. A doua zi când s-au uitat în borcan nu mai era nimic din mir. Cumva nu a îngăduit Maica Domnului să fie adunat așa, cum se zice, în borcan. Dar undeva în vată era, care curgea acolo.

Și au început oamenii să vină, să li dea vată cu mir de acolo și se vindecau foarte mulți: de boli, de cancer. Cei care veneau cu credință.

Rușinarea necredinței

Și se spune că atunci chiar au venit din partea statului, a venit poliția, au venit toți:

„Stați așa, că aici ceva nu este în regulă! Ce spuneți voi de minuni?”

Cum sunt cei mai necredincioși: să cerceteze, ca nu cumva este vreun furtun prin spate. S-au închis toți in biserică, i-au scos pe toți afară, a rămas polițistul cu încă vreo câțiva, și au început să cerceteze. Și cum a șters el bine icoana așa, să se asigure că nu rămâne nimic din ea, ca să vadă dupa aceea ce are să se întâmple, de unde mai apare mirul, s-au uitat prin spate că nu-i nimic, și se uitau la Maica Domnului:

„Sa mai văd au acuma de unde iese mir!”

Și în momentul acela Maica Domnului și-a deschis gura, și cum izvora așa mirul, a trecut prin sticlă drept pe fața polițistului. L-a stropit. Și atunci, săracul, a început să strige:

„Cred Maica Domnului! Cred! Iartă-mă!”

Și-a ieșit afară și a spus că-i minune și crede. El care era necredincios! 

Înfățișarea Maicii Domnului

Și multe minuni se tot făceau. Și maicile adunau mirul, dădeau la credincioși și de multe ori s-a arătat Maica Domnului în chip de monahie, prin mânăstire. Sau veneau credincioși prin mânăstire și-i întâmpinau o femeie în chip de monahie. Le zâmbea și dispărea.

Odată, chiar a venit un autocar cu oameni la mânăstire și au rătăcit drumul, fiind noapte și au luat-o printr-un loc care-i pustiu, era un drum care se încheia undeva într-o prăpastie, și deodată a apărut o monahie, în fața autocarului și a zis:

„Opriți-vă! Nu aici este drumul.”

Și le-a arătat pe unde s-o ia spre mânăstire, să întoarcă înapoi. Și când a ajuns la mânăstire au văzut icoana Maicii Domnului la intrare și au recunoscut că monahia de acolo era Maica Domnului care i-a oprit să nu pățească ceva. 

Maica Domnului și vindecarea unui copil

Spunea cineva că odată a venit acolo cu un copilaș bolnav, a venit familia – tata, mama, copilașul și soacra, cum ar veni mama soțului – și i-a cazat la arhondaricul din-afara mânăstirii, acolo unde este pentru oameni. Și noaptea le-a spus – că era spre sâmbătă spre duminică seara și slujba începe la 5 dimineața – pe la 2 noaptea, femeia nu dormea, ca mamă știți întotdeauna că suferința este mai mare, copilul era foarte bolnav, era grav, adică nu-i dădeau mult doctorii de trăit.

Și ea sta și se ruga și vede la un moment dat așa ca o lumină, se deschide ușa și intră o monahie cu o cădelniță din aceea care este cățuie cum se zice, cu clopoței, dar nu se auzea zgomot și a început să tămâieze camera cu toți oamenii care dormeau. Ea s-a închinat, s-a ridicat, a făcut cruce spre monahie, cumva a mulțumit și-a plecat. Și mirosea a mireasma mirului, exact ca mirul din biserică mirosea tămâia din cățuie.

Se gândea femeia:

„Măi, cât mir au aicea că pun și în tămâie. Uite, ce dar au aici!”

Bineînteles că monahia a ieșit, a plecat, iar dupa aceea a văzut lumină mare afară. Și zice la soacră, pe care o trezește:

„Hai maică, mamă soacră, că uite au început maicile slujba. A fost o maică și a tămâiat aici și, uite, este lumină afară deasupra mânăstirii, cred că au aprins niște faruri.”

Era o lumină, așa, minunată, cumva. Și au ieșit afară și se minunau ele. După aceea se duce la soț:

„Hai trezește-te că au început maicile slujba!”

Se uită el la ceas:

„Ce slujbă măi, că este 2 ceasul? Maicile au spus că la 5.”

„Păi uite a fost o maică, care a tămâiat.”

„Dar maicile nu tămâiază noaptea prin camerele oamenilor!”

Și atunci cănd au ieșit afară. Dispăruseră luminile toate!

Iar a doua zi le-a spus maicilor că a recunoscut-o pe monahie în icoana Maicii Domnului și a spus:

„Ati văzut-o pe Maica Domnului. Înseamnă că o să vă vindece copilașul”. 

Și într-adevăr copilașul s-a vindecat. 

Deci multe minuni s-au făcut și se fac, la icoana Maicii Domnului de la Malevi. Acum mulți ani, de când am fost, nu mai știu care este situația acolo, dar știu că permanent, chiar stăteam de vorbă cu stareța Victoria care ne povestea multele minuni. Dar au trecut anii! Am uitat și eu multe din ele. Știu că mai este o minune, că la timpul ăla îmi dăduse stareța și o casetă unde vorbea ea, cu mai multe minuni, le povestea cumva, ca să le aibă oamenii. 

Vindecarea femeii paralizate

Era un om care a venit cu soția paralizată, la mânăstire. Avea dureri mari iar doctorii i-au spus:

„Mult nu mai are. Gata!”

Și atunci el, când al a văzut că nu mai are nici o șansă, fusese pe la toți doctorii, a zis:

 „Mergem la Malevi, la mânăstire.”

Dar avea de mers vreo 5 ore cu mașina, iar soția i-a zis:

„Eu nu rezist atâta timp în mașină.” 

„Nu știu, trebuie să reziști!” 

A luat-o în brațe, a pus-o în mașină, s-a pus la volan și du-te la mânăstire. 

S-a dus la mânăstire și a început să se roage acolo. Și a stat și s-a rugat, s-a rugat și la un moment dat a văzut o monahie că vine la ea. 

Nu mai rețin exact aici, dar cam așa ceva. A venit o monahie la ea, a simțit mireasma mirului, ceva a fost și s-a vindecat femeia. S-a ridicat în picioare, ea care nu putea merge și a început să se plimbe în jurul mânăstirii.
Iar atunci a văzut-o și pe Maica Domnului  în chip de monahie și s-a vindecat complet!

Și doar am să mai adaug un singur lucru.

Vindecarea unei maici

Era o maică care avea dureri foarte mari în tot trupul. S-a dus la doctori, iar după aceea a și paralizat. Iar doctorii i-au spus că i s-a topit măduva oaselor. Deci nu mai are cum să mai meargă vreodată. Are să se chinuie o perioadă și, la urmă, are să moară. Tot trupul ei era distrus. Dar avea chinuri, dureri mari. Era foarte greu pentru ea.

Și se rugau maicile pentru ea! Ea era, așa cum zice, începătoare. Avea câțiva ani de mânăstire, dar încă nu luase schima mare. Doar avea câțiva ani în mânăstire. Și se rugau maicile. Și odată ea, cum se rugau acolo, o vede pe fosta stareță a lor din mânăstire că vine acolo împreună cu o Doamnă, așa luminoasă și vorbeau între ele:

„Ce facem cu ea?”

„Măi, trebuie s-o vindecăm că suferă mult.”

Iar atunci s-a întors spre ea și i-a spus:

„Uite, să-i spui la maica stareță că ce are de gând să facă, să facă mai curând.”

Că maica stareță se hotărâse s-o călugărească, dar încă nu-i spusese, fiind bolnavă cum era. Iar după aceea s-a făcut nevăzută. 

Dupa căteva zile, fiind în dureri, o maică i-a făcut o injecție ca s-o adoarmă un pic, ca să poată depăși durerile. Și auzind pe cineva bătând la ușă, se gândea:

„Iară mă deranjează maicile. Nu știu cât sunt eu de suferindă?”

Și în momentul acela se deschide singură ușa și intră Maica Domnului, cu fosta stareță,și cu un sfânt, care s-a prezentat ulterior ca Sfântul Nectarie și Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan. Și i-a spus Maica Domnului:

„Uite am venit împreună cu ei. Pentru că măine vei lua schima mare, Mântuitorul hotarâse să te mai lase în boala asta câțiva ani. Dar inima mea de mamă  nu a mai suportat. Și atunci am venit să te vindec astăzi, ca să ai bucuria asta înainte de a lua schima mare și să fii vindecată. Știi cine sunt eu?”

Și a luat de acolo de unde ținea maica căteva iconițe, iconița cu Maica Domnului de la Malevi:

„Eu sunt Maica Domnului.” 

Iar atunci s-a făcut nevăzută.

Dar cumva a întrebat-o:

„Dar de ce nu m-ai vindecat în urmă cu doua zile atunci când ai fost?”

„Dacă te-aș fi vindecat atunci nu înțelegeau mulți vindecarea, dar acum are s-o înțeleagă și are să slăvească mai mult pe Dumnezeu.”

Și s-a făcut nevăzută. Iar atunci a văzut candela stinsă și a sărit repede ca să aprindă candela. Fără să-și dea seama că ea nu poate să se miște. Și a văzut că, deodată, îi vindecată: putea sta pe picioarele ei, se mișca. Iar când a văzut lucrul ăsta, repede a ieșit la geam, pe unde trecea o maică și a strigat-o:

„Maică, vino repede!” și a ieșit în ușă.

Și când a văzut-o pe maica aceea a început să plângă. A luat-o în brațe, când știa că, paralizată la pat, acum putea merge pe picioarele ei. 

A fugit repede la biserică, le-a găsit pe maicile acelea și a strigat:

„Veniți că s-a vindecat maica!” 

Iar când au venit toate au văzut minunea care, după doctori, nu exista nimic s-o facă bine și nici de trăit nu mai avea mult.

Și a vindecat-o Maica Domnului!

Deci v-am spus, un pic așa, câteva minuni de la Malevi, că sunt foarte multe minuni acolo. Doar ca să vă stârnesc, cum se zice, dorința de a ajunge acolo; cei care puteți și care ajungeți în Grecia.

Vacanță frumoasă și binecuvântată!

Cum am zis, este o vorbă în popor: „să combinați utilul cu frumosul.” Adică, să veniți să vă bucurați și de marea din Grecia, dar să mergeți și la locurile sfinte, ca să vă puteți bucura și hrăni duhovnicește. Că sunt locuri minunate aici in Grecia. 

Da, dragii mei, să vă ajute Maica Domnului, să vă lumineze și să vă aibă în pază întotdeauna. 

Doamne ajută!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!