Ispite, încercări și ajutoare în construcția chiliei – părintele Pimen Vlad
26 mai 2022
Sinteza săptămânii… și primul preot care a ctitorit o biserică închinată Sf. Ioan Rusul
28 mai 2022
Vizionați un colaj de două interviuri separate în timp ale unuia dintre cei mai influenți – dacă nu cel mai influent – filosof în viață: Jordan Peterson.
Interviurile sunt luate la distanță de 3 ani între ele și arată transformarea marelui filosof sub forța harului lui Hristos care îl transfigurează datorită sincerității sale de a merge până la capăt în căutarea lui Hristos.
Vizionare plăcută!
Câteva cuvinte despre Jordan Peterson:
Jordan Bernt Peterson (n. 12 iunie 1962, Fairview, Alberta, Canada) este un psiholog clinician, intelectual și profesor de psihologie în cadrul Universității din Toronto. Specializările sale includ psihologia anormală, psihologia socială și psihologia personalității, având un interes particular în psihologia religiei și a credințelor ideologice.
Peterson a studiat în cadrul Universității din Alberta, unde a obținut o diplomă de licență în științe politice și psihologie, și în cadrul Universității McGill unde a obținut un doctorat în psihologie clinică. Și-a continuat studiile postdoctorale la McGill între 1991 și 1993, iar apoi a ocupat funcția de lector și mai târziu aceea de conferențiar universitar în departamentul de Psihologie al Universității Harvard. În 1998, a revenit în Canada la catedra de psihologie a Universității din Toronto.
Prima sa lucrare, „Maps of Meaning: The Architecture of Belief”, a fost publicată în 1999. Cartea examina o serie de domenii academice în încercarea de a descrie structura sistemelor de credințe și mituri, rolul acestora în reglementarea emoțiilor, crearea semnificației și motivarea genocidului. Cea de-a doua carte, „12 Reguli pentru Viață: Un antidot la haosul din jurul nostru”, a fost publicată în ianuarie 2018 având un răsunet mondial.
În 2016, Peterson a realizat câteva videoclipuri pentru canalul său de Youtube în care critica corectitudinea politică și Legea C-16 a guvernului canadian. Aceasta ar interzice discriminarea pe bază de „identitate de gen” și ar avea implicații periculoase pentru libertatea de exprimare. Pozițiile sale au fost puternic mediatizate ajungând la milioane de vizualizări, fiind unul dintre cei mai importanți gânditori ai secolului nostru.
Powered by RedCircle
Jordan Peterson, Februarie 2018
– În lumina afirmației dvs. despre semnificația arhetipală a Învierii, ați exprimat o oarecare ambivalență cu privire la realitatea sa istorică. J.R.R. Tolkien a avut lungi conversații la Oxford cu C.S Lewis, în care Tolkien l-a ajutat pe Lewis să înțeleagă că istoria lui Hristos a fost primul mit arhetipal care nu este adevărat doar într-un sens mitopoetic și psihologic, ci și adevărat în sens istoric. Acest înțeles, ajutat de harul lui Dumnezeu l-a convins pe Lewis și el a devenit creștin. Unde vă aflați în acest proces de diseminare asupra naturii istorice a lui Hristos și în special, Învierea.
Jordan Peterson: Da, e o întrebare grozavă! Cred că există locuri în care mitologicul și literalul se ating, am menționat unul mai devreme… Ideea că adevărul rostit, Logosul, creează o ordine locuibilă din haos. Cred că este adevărat și literal și metaforic. Nu cred că poți exprima natura ființei și rolul pe care conștiința îl joacă în ea mai precis decât atât… E adevărat din punct de vedere metafizic, e adevărat din punct de vedere religios și e literalmente adevărat în același timp.
Și deci sunt momente când asta se întâmplă și nu știu, acesta este misterul pentru mine, aș zice că înțeleg ceea ce înseamnă asta, înțeleg că există momente când literalul și metafizicul sau religiosul concură și pot înțelege…
– Astfel încât literalul este fundamentul pe care simbolicul sau…
– Da, modul cum l-am conceptualizat, este ca și cum materialul se întinde în sus spre spiritual și spiritualul se întinde în jos spre material și din când în când se ating, și acesta este un miracol când se întâmplă… Și cred că asta se întâmplă…
În ceea ce privește Învierea, în afară de a spune ce tocmai am spus, aș spune că trebuie să mă gândesc la asta încă vreo trei ani înainte de a mă aventura și a răspunde dincolo de ceea ce am zis deja, pentru că sunt foarte multe lucruri pe care nu le înțeleg la fel de bine așa cum trebuie să înțeleg.
O parte din motivul… am făcut o serie biblică anul trecut și am trecut prin Facere, am crezut că voi ajunge mai departe de atât, dar nu asta s-a întâmplat și voi face Ieșirea în continuare și voi trece prin poveștile biblice și sper să le pot parcurge pe toate, deși nu știu dacă voi trăi suficient pentru a face asta, dar vreau să aloc aceeași cantitate de energie pe povestea suferinței creștine, așa cum am cu celelalte prelegeri pentru a investiga exact acest gen de lucruri, pentru că știu că e mult mai mult în acea poveste, disponibil pentru analiză, lucruri pe care nu le înțeleg.
Acum, înțeleg ce înseamnă simbolic, înțeleg ce înseamnă zeul muribund și care învie, înseamnă ceva de genul acesta: îți ridici crucea, îți accepți voluntar suferința, te deschizi cu umilință, la violența lumii, părți din tine mor continuu în consecință, toate părțile care trebuie actualizate prin expunerea la adevăr și înțelepciune, și este dureros… trebuie să te identifici cu partea din tine care poate renaște continuu prin acele micromorți.
Așa că acesta este tiparul arhetipal. Afirmația creștină e că se întâmplă ceva care transcende acel simplu model arhetipal sau că s-a manifestat în realitate o singură dată. Aceasta a fost o afirmație cu care Jung, Carl Jung de fapt… a simpatizat, dar nu știu suficient despre ea pentru a spune mai mult decât ceea ce am spus din punct de vedere psihologic. Așa că vreau să știu mai multe despre asta…
Exact 3 ani mai târziu
– Cu cât intri mai adânc în biologie, cu atât mai mult se umbrește în ceva ce pare a fi religios, deoarece începi să analizezi structura fundamentală a psihicului însuși și devine ceva… Ei bine, devine ceva cu o putere care transcende capacitatea ta de a-i rezista.
Te poți gândi la Hristos dintr-o perspectivă psihologică, iar criticul meu… acest critic pe care l-am citit a spus: Bine, asta nu îl diferențiază prea mult pe Hristos de o întreagă secvență de zei mitologici care mor și învie și, desigur, oamenii au făcut această afirmație în religia comparată, Joseph Campbell a făcut asta și Jung într-o măsură mai mică aș spune, dar Campbell a făcut asta, dar diferența – și C.S. Lewis a subliniat acest lucru de asemenea – diferența dintre acești zei mitologici și Hristos a fost că există o reprezentare.
Există o reprezentare istorică a existenței Sale și puteți dezbate dacă este sau nu autentic, puteți dezbate dacă El a trăit sau nu și dacă există dovezi obiective credibile pentru asta, dar nu contează într-un anumit sens – bine, contează, există un sens în care nu contează pentru că există încă o poveste istorică și deci ceea ce ai în Hristos este o persoană reală care a trăit de fapt plus un mit și, într-un fel, Hristos este unirea celor două lucruri, problema este că probabil cred asta, dar nu știu, nu știu…
Sunt uimit de propria mea credință și nu o înțeleg pentru că am văzut…
Uneori lumea obiectivă și lumea narativă se ating… Știi, asta este unirea sincronicității și am văzut asta de multe ori în viața mea și așadar, într-un anumit sens, cred că este de netăgăduit, știi că avem un simț narativ al lumii pentru mine, care a fost lumea moralității, aceasta este lumea care ne spune cum să acționăm, este reală, o tratăm ca și cum ar fi reală, nu este lumea obiectivă, dar lumea narativă și cea obiectivă se ating, și exemplul suprem al acestui lucru, în principiu, ar trebui să fie Hristos.
Dar nu știu cum să… mi se pare ciudat de plauzibilă, dar încă nu știu ce să fac cu ea, este prea… parțial pentru că este o realitate prea terifiantă de crezut în totalitate…
Nici nu știu ce s-ar întâmpla cu tine dacă ai crede-o pe deplin…
– Dacă ai crede în istoria lui Hristos sau dacă ai crede că istoria și narațiunea s-ar întâlni?
– Amândouă, cred că… pentru că atunci când crezi, accepți ambele aspecte, crezi că narațiunea și obiectivul se pot atinge de fapt.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
8 Comment
Bine… omul o trecut intre timp și printr-o forma grava de sevraj de antidepresive, din care încă nu-mi pare să-și fi revenit complet. De aici și labilitatea emoțională ce se vede în clip…
Are momente incredibile și face uneori niște analize de o profunzime rară, cum ar fi clipul asta de exemplu: https://youtu.be/Ww_wPYxrt9U
Dar rămâne un om de știință pana în măduva oaselor, în sensul ca el are nevoie de o explicație „omeneasca”. El vrea sa inlocuiasca calea credinței cu cea a înțelegerii…. Mi se pare ca, nefiind un om „căldicel” și vrând să se dedice total, el are nevoie de ceva „sigur”. El are nevoie sa-L pipăie și sa strige: ESTE!
Problema e ca el pare sa continue a se închina metodei științifice, neputând astfel sa se închine și lui Dumnezeu. Una e să te folosești de știință și alta e sa crezi în ea, sa crezi ca ea te poate duce la ADEVAR și-ți poate descrie realitatea exact asa cum este ea. Știința e limitata la ceea ce poate demonstra. Nu ai cum sa ajungi cu ea la Dumnezeu.
Sa sperăm ca-l aduce Dumnezeu la Ortodoxie. Ar putea fi o contribuție importanta…
Ei, aici i-aici !!! El nu s-a născut în dreaptacredință și, prin urmare, nici nu este botezat ortodox !!!
Noi, cei care am primit botezul ortodox, fiind în lumina Duhului Sfânt, putem discerne mai ușor,,Calea, Adevărul și Viața” !!!
Totuși ceea ce învățăm în școală (grădiniță, primară, gimnaziu, liceu, facultate) nu are decât un scop, să ne ÎNDEPĂRTEZE de Dumnezeu !!!
Este de mirare deci, că și o minte luminată ca a lui Jordan Peterson, răzbate atât de greu prin acest hățiș cvasisatanic, numit cu fariseic cinism școală ???
Să vă amintesc ?
,,Ai noștri tineri la Paris învață/
Cravatei cum se leagă nodul (…)/
Și-apoi vin de ne fericesc norodul.”(Mihai Eminescu)
Marele Lev Tolstoi și-a pierdut mântuirea deși a fost botezat ortodox !!! Citiți viața Sfântului Varsanufie de la Optina și veți vedea ce luptă a dus Sfântul Varsanufie ca să se intâlnească cu Lev Tolstoi, dar cei din anturajul lui Lev Tolstoi, nu i-au îngăduit acest lucru.
Căutarea lui Jordan Peterson seamănă cu cea a Sfântului Serafim Rose, mai înainte de a se boteza ortodox. Nu putem decât să ne rugăm pentru el, ca Multmilostivul Dumnezeu să-l lumineze și să-l întărească în nevoința sa sinceră de a-L descoperi pe Domnul Iisus Hristos !!!
Așa este. Să-l ajute bunul Dumnezeu!
Sa il ajute Bunul Dumnezeu ca sa Ii simta mangaierea, sa ii vorbeasca in inima si atunci nu va mai cauta nici o justificare rationala sau logica. Tot rationalismul se termina acolo unde Dumnezeu sa releva in inima omului si completeaza tot.
Un om care plange cautand Adevarul am mare nadejde ca va fi ajutat de Bunul Dumnezeu. Noi suntem neputinciosi.
Multumesc pentru postare Parinte! Doamne ajuta!
Ma uit la el si mi se pare un om simplu, bucătăria , lucrurile din jurul lui sant simple, preocupat de cunoaștere, dacă mai adauga și smerenie, omul acesta poate ajunge departe. L-am ascultat de câteva ori, vede lucrurile în profunzime.
Imi este tare drag sa îl ascult pe Jordan Peterson pentru ca vorbește din suflet și caută onest și asiduu adevărul. Atrage tinerii ca un magnet. Dar pe undeva este înfricoșător să vezi că o persoană are atâtea calități și totuși nu se poate apropia decât intelectual de Dumnezeu. Probabil a mers cât de departe te poate duce inteligența, perseverența, sensibilitatea și onestitatea. Îmi pare că este ca un om însetat care studiază apa, face teorii despre apă, învăță pe alții despre apă, își bazează deciziile pe teoria despre apă și așa mai departe.. dar nu bea apa și suferă intens de sete.
Pai și când ii faceți o invitație oficiala, in scris, a letter, nu pe mail, in Sfântul Munte, prin staretul de la Sf. Pavel?
JP este pt cei din America de Nord (Canada si US) un simbol viu al vorbirii (inca) libere, al indraznelii de a spune lucrurilor pe nume fara a pica in capcanele nenumărate ale corectitudinii politice.
A ridicat o multime de tineri, cel mai bine mi se pare ca l.a caracterizat unul care a zis „he’s the father I wish I had!” ( „e tatăl pe care mi l.as fi dorit”), adica e omul cu care „stai de vorba” si ai ce asculta, ore in sir.
Multi dintre noi pe aici departe de tara, ne.am rugat pt el sa il lumineze Domnul sa se intoarca la dreapta credinta, el avand clar cresterea si cunostintele necesare, si inclinarea inimii (ma rog, cat pot eu percepe ca om, Domnul stie realitatea) catre dreptatea Dumnezeiasca.
Un om ca el se naste la 100 de ani, si din nou cu mintea mea de argila zic ca un astfel de om intors la dreapta credinta ne.ar putea ajuta pe toti, generatii intregi, prin grija Domnului.
In timpul bolii a avut acces, prin pronia cereasca, la locasuri ortodoxe, manastiri in Serbia si Rusia, si acolo s.ar putea sa ii fi fost zdruncinata temelia gandirii rationale.
Plansul din al doilea interviu NU CRED ca este „labilitate emotionala”, ci cred sincer ca e inima miscata de profunzimea adevarului pe care il contempla, e zdrobirea aceea a inimii pe care toti ne.o dorim, e realizarea micimii eului si maretiei lui Hristos si a creatiei. Cum bine a zis: „nu stiu ce s.ar intampla daca as crede asa ceva”.
Multumesc mult pt aceasta postare pr. Teologos, cu adevarat o incurajare sa vad cum astfel de oameni mari sunt întorși pe calea stramta, cale pe care cu mila Domnului si rugaciunilor calugarilor de la Sfantul Munte poate ne vom intoarce si noi, ceilalti…