Vă prezentăm o selecție consistentă de comentarii din timpul săptămânii în curs. Articolele și clipurile pe care le-am publicat pe platformele O Chilie Athonită: Bucurii din Sfântul Munte au determinat mai multe întrebări din partea cititorilor. Cu darul lui Dumnezeu am răspuns multora dintre acestea. Citiți-le și vă folosiți!
Vă mulțumim pentru comentarii!
Răspândiți dragostea!
Faceți click/tap pe întrebări pentru a vedea răspunsurile!
Lectură plăcută!
Nu există o regulă specială pentru a se citi psaltirea (sau nu). Este bine totuși să întrebăm pe cineva duhovnicesc ca să nu apară exagerări. Dacă (de exemplu) citești o catismă pe zi (dacă ai timp) e foarte bine. Desigur că este cel mai bine să ne rugăm cu rugăciunea lui Iisus. Vezi: https://www.chilieathonita.ro/2021/07/21/parintele-teologos-despre-rugaciunea-lui-iisus/
Moștenim de la strămoși slăbiciuni și tendințe către virtuți, însă omul este liber să aleagă și nu poartă vina pentru păcatele strămoșilor lor. Duc doar urmările acestor păcate.
Bineînțeles! Sf. Ioan Scărarul: Înainte de a face păcatul, diavolul prezintă păcatele ca foarte mici. După aceea, ca foarte mari.
Roagă-te și o să-ți descopere Dumnezeu. De obicei e bine să nu acționăm.
Te apropie. „Doamne Iisuse…” este rugăciunea standard. Însă dacă spui și „Preasfântă Născătoare…” nu e greșit.
Nu e bine. Mai bine să răbdăm… și rugăciune pentru cel care crezi tu
că îți face rău.
Nu. Nu este adevărat. Toate liturghiile sunt primite de Dumnezeu, dacă preotul nu este eretic. Simțirea harului, însă, depinde, într-adevăr de măsurile preotului.
Da, e corect să înțelegi așa.
Cu multă iubire, rugăciune pentru ei și să nu escaladați subiectele sensibile. E nevoie și de răbdare.
Sunt/au fost foarte curați. Se dedicau total Maicii Domnului.
Se citesc. Nu e o problemă. Sunt împotriva dracilor.
Nu, din contră.
Da. De fapt în ortodoxia de limbă greacă nu există altul. „Akathistos” este unul singur (cel al Bunei Vestiri). Toate celelalte sunt mult mai noi și făcute de surse mai mult sau mai puțin credibile. Nu sunt în tradiția Bisericii.
Cu trezvie (atenție) mai multă. Asta ne va retrage din lucrurile nefolositoare și ne va ajuta să ne rugăm mai mult. Pentru rugăciune vezi: https://www.chilieathonita.ro/2021/07/21/parintele-teologos-despre-rugaciunea-lui-iisus/
Poate fi și din cauze naturale (oboseală), însă dacă este vădit că am mai rezista dacă am face alte activități, atunci este de la cel rău. Vrăjmașul poate chiar să exacerbeze această oboseală care există.
Dacă ocupă mintea e de la cel rău. În timpul canonului trebuie să avem mintea fără niciun gând.
NU! Diavolul nu are darul clar-vederii. Însă el conclude din faptele, cuvintele noastre. Are mare experiență.
Rău! Trebuie să nu luăm seama! Noi ne rugăm uniți cu Dumnezeu. Domnul știe pe fiecare!
Atenție aici! Este mai bine să nu vorbim. Să vorbim, însă, cu cei care ne pot sfătui. Sfătuirea este esențială.
Caută cum ai căuta un medic. Întreabă: care este un duhovnic (medic) bun? Vezi cine te odihnește. Nu fi foarte, foarte exigentă.
Da, evident! Roagă-te cu Rugăciunea lui Iisus. Ajută mult.
Da, se întâmplă. Ne unim cu existența lui, existență care are și ispitele respective. Însă DACĂ este voia lui Dumnezeu atunci vom rezista. Să nu ne fie frică. Roagă-te și întreabă pe duhovnic.
De obicei asta arată păcate în lucrare, nespovedite. Verifică-ți conștiința. Dacă nu e vorba de așa ceva, atunci diavolul vrea să te înfrice ca să te oprească din drumul tău duhovnicesc. Scapi prin spovedanie, rugăciune, și simplitatea nădejdii. Nu da atenție gândurilor.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
6 Comment
Doamne ajuta!
Am o întrebare, sau, mai bine spus, o sursa de gânduri, care nu mă lasă în pace, pe tema Sfintei taine a Euharistiei.
La fiecare slujbă a Sfintei Liturghii, preotul îi cheamă pe toți credincioșii prezenti: Cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste să va apropiați!
Care trebuie să fie atitudinea preotului când se apropie un credincios pe care nu l-a spovedit el? Să-l oprească de la cuminecare, necunoscându-l ? Să-l ia pe om la întrebări acolo, în fața Sfântului Altar, ca să afle dacă are „dreptul” de a se împărtăși? Să lase decizia cuminecării fiecărui credincios, după conștiința proprie?
@Laurentiu,
O intrebare de mare profunzime!
„Câți sunteți chemați ieșiți…” … Cine mai pleaca ego-ul la aceasta ectanie de mare cernere azi? Caldicei…
Traim vremuri in care Cuvantul se impune imperativ a fi modelat vremurilor…
Pur si simplu nu-mi pot imagina ce reactie ar avea Sfantul Vasile cel Mare sau Sfantul Ioan Gura de Aur daca ar vedea cum se fac ACUM slujbele intr-o catedrala din Romania, un intreg an bisericesc – cap-coada – la toate sarbatorile + randuiala de zi cu zi…
@Cezar
Adică ar trebui ca, la porunca „Ieșiți voi, cei chemați!” ar trebui să părăsească biserica și slujba Sfintei Liturghii toți cei ce nu vor respecta porunca „Cu frică de Dumnezeu apropiați-vă!”?
Pentru că, dacă participi la întreaga slujbă a Sfintei Liturghii fără a te împărtăși cu Sfântul Trup și Sânge al Mântuitorului, rezultă că ai încălcat ambele porunci!
Să ne înțelegem: „Cei chemați…” sunt catehumenii – adică cei nebotezați care așteaptă să fie botezați. Aceia ar trebui să plece din biserică. Desigur că ar trebui să plece atunci din biserică și cei neortodocși care nu sunt interesați de botez.
În Sf. Munte, cel puțin în anumite locuri, oamenii sunt întrebați de către monahi pentru că, din păcate, sunt cazuri – și nu puține – în care oamenii sunt luați de val și se împărtășesc cum nu trebuie. Este foarte bine ca să nu fie întrebați exact în fața potirului ci mai la o parte: „Sunteți spovedit? Aveți binecuvântare de la duhovnicul dvs. să vă împărtășiți?”. În lume ar fi bine să fie ales un om mai de vază din comunitate și recunoscut ca om al Bisericii prin poziția sa: un diacon, un epitrop, cantorul etc.
Așa e, Părinte, trebuie să ne împărtășim „cum trebuie”. Dar aceasta e o temă destul de sensibilă, după cum sunt convins că și dvs sunteți de acord.
Există în lume, fiindcă în cazul monahismului nu mă pricep să zic ceva, o foarte gravă stare de boală duhovnicească. Sunt convins că există și excepții, dar cred ca majoritatea creștinilor ortodocși au cămara inimii întinata, nedemnă de a-L primi pe Hristos, ca Împărat, ca Mire. Dar, fiind vorba de o boală duhovnicească (și nu numai!), ar trebui să-L primească ca pe Doctorul sufletelor și al trupurilor.
Prin aplicarea literei, nu și a spiritului Legii (canoanelor) , oprind pe acești bolnavi de la contactul direct cu Doctorul, preoții au o mare responsabilitate în fața Domnului.
Faptul că un om, ortodox doar fiindcă așa a fost botezat de mic, începe să vină la biserică, sau să ajungă chiar în Sfântul Munte, cum ziceți, este un semn că intuiește că e bolnav și unde se găsește Tămăduitorul și Leacul bolii sale.
Eu știu și argumentul Bătrânului (chemarea preotului nu înseamnă că trebuie „să veniți ca la borș”) dar aceasta se aplică celor care au trecut de stadiul de bolnav, cerșetor orb și flămând, ci au ajuns la stadiul fecioarelor care doresc să-și mențină aprinse candelele pentru întâlnirea cu Mirele.
Acum vorbesc din proprie experienta, iertate-mi fie indrazneala și greșeala. Dar îi sunt profund îndatorat unui preot care a făcut dezlegări la comun și m-a chemat la împărtășit, după ani întregi de auto-oprire în urma citirii canoanelor. Datorita dumnealui (dar și dvs! că am ascultat cuvântul referitor la tema asta) am acum un duhovnic căruia ii las responsabilitatea deciziei dacă mă împărtășesc duminical sau lunar.