Sinteza săptămânii – p. Rafail Noica: Suferința e o taină

Înainte de sinteza săptămânii de unde puteți alege citatele cu articolele din această săptămână, vă oferim un scurt cuvânt duhovnicesc al părintelui Rafail Noica despre suferință.

Citiți în continuare Sinteza citatelor din articolele săptămânii în curs.

Sub fiecare citat aveți și previzualizarea articolului din care a fost luat. 

Dacă faceți click/tap pe previzualizare, veți naviga la articolul sursă. Ca și până acum, comentariile voastre sunt binevenite.

Răspândiți dragostea!

Lectură și vizionare plăcută.

(videoclipurile, podcasturile și transcripturile sunt în fiecare articol în parte)

(…) trebuie să ne aducem aminte că totdeauna lucrurile se măsoară în importanța lor în veșnicie. Deci să nu ne agățăm de toate lucrurile astea trecătoare în această lume – că ce mi-a făcut, ce mi-a zis și așa mai departe. 

Și Sfântul Ioan Scărarul se duce la Avachir și îl întreabă: Frate, dar ce gândești tu, nu te revolți că frații își bat în continuu joc de tine și te dau afară din trapeză pentru că ai spus și tu ceva? Și Avachir a spus: Nu, pentru că frații nu fac asta din ură față de mine, doar se prefac. Ei doar mă încearcă să vadă dacă sunt bun de monah.

(…) fii foarte atent la asta: Când vezi vreun gând că-ţi făgăduiește slava omenească, să ştii sigur că-ţi pregăteşte ruşine. Prin necazuri şi-au gătit oamenii cele bune, după cum prin slava deşartă şi prin plăceri pe cele rele.

Mântuitorul nostru are o perspectivă complet diferită asupra gloriei autorității, măreției și puterii și spune că oricine vrea să fie primul ar trebui să fie robul voluntar al tuturor! Oricine vrea să urce ar trebui să coboare! Și dacă vrei să fii conducătorul, fii slujitorul fiecărei persoane!

Pe plan comunitar nu avem dreptul să ne supunem semenii unei astfel de cruci, să-i lăsăm pradă agresiunii pentru că nu știm dacă vor ieși cu bine din această mare încercare și mai ales, pentru că mai mare dragoste ca aceasta nimeni nu are, adică să-și pună cineva sufletul pentru aproapele său.

Marele secret al diavolului este că diavolul nu poate să facă nimic. Țineți mintea asta: diavolul nu poate să facă nimic! El poate doar să momească, poate doar să ispitească, poate doar să zică: haideți, facem, fă-o, d-te acolo, fă cealaltă! 

(…) rugăciunea – după Sfântul Ioan – este o oglindă, o fereastră, ce ne arată cu adevărat nivelul înaintării noastre duhovnicești. Este „măsurătoarea” pe care o face cineva în acest proces duhovnicesc. Ce este oglinda? Atunci când omul curăță fereastra sufletului său și nu se desfată doar de lumină, de Soare – de Dumnezeu Însuși -, ci devine el însuși oglindă, se reflectă acea rază de soare și se bucură ceilalți de ea – asta înseamnă și sfințenia.

Și spune ,,Sfinte Mina, vezi că mă doare și pe mine, fac și eu osteneală ce pot, toată lumea îmi spune că faci minuni, că îi asculți, că îi auzi, tu pe mine nu mă auzi niciodată?”. Și era în fața icoanei Sfântului, înainte de a aprinde candela. Pusese ulei dar  încă nu o aprinsese, vorbea cu Sfântul. Și în momentul acela s-a aprins candela singură și a început să se miște candela. Săracul a încremenit.

Mintea este, de fapt, singurul organ de simț care, prin excelență, poate să ia trei măsuri (vedre), adică dincolo de  măsura contemplației lucrurilor sensibile, trupești și măsura experierii lucrurilor inteligibile, raționale, poate să ajungă și la măsura contemplării Creatorului. Păcatul, însă, înnegrește și distorsionează acest organ de simț și din cauza aceasta, efectul cel mai nociv al păcatului este ne-simțirea.

Avem nevoie de a putea predica nu doar pocăința, ci și Împărăția Cerurilor. La începutul slujirii lor, atât a Sf Ioan Botezătorul cât și a Mântuitorul nostru, au zis: „Pocăiți-vă pentru că s-a apropiat Împărăția Cerurilor”, dar cred că ceea ce s-a întâmplat prea des este că ne oprim la „pocăiți-vă!” așa că spunem “pocăiți-vă!” iar oamenii din jurul nostru se pocăiesc și pentru ei tot ce-nseamnă asta e „Nu mai facem aceste lucruri care sunt ceea ce credem că ne vor face fericiți…”

O mențiune specială – poate mai greu de înțeles – însă noi totuși o facem: Maica Domnului a fost perfectă, total nepătimașă. Ea nu se frământa. Nu avea ezitări. Nepătimirea ei este mai presus de orice descriere.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!