Copiii devin din ce în ce mai dependenți de lumea virtuală în pandemie. Acest fenomen a devenit atât de pregnant încât până și la buletinele de știri apar analize despre această problemă.
Vizionați o astfel de analiză de la un canal de știri …indian (!). Ceea ce este surprinzător este faptul că oameni care, ca și societate, sunt departe de ortodoxie și ar trebui să promoveze progresul societății în care trăim, își dau seama de gravitatea problemei și o expun scurt și la obiect.
Dacă în descrierea științifică a problemei aceștia reușesc într-o oarecare măsură, în rezolvarea completă a acesteia sunt limitați datorită lipsei trăirii autentice ortodoxe.
Omul are totuși nevoie de iubirea lui Hristos pentru a-și depăși problemele, dincolo de diferitele sfaturi care ne rezolvă doar parțial problemele.
Vizionare plăcută! (podcastul și transcriptul îl aveți după videoclip)
Powered by RedCircle
Există două fețe ale fiecărei monede! Lumea virtuală nu este diferită. Când a lovit pandemia virusului Wuhan, învățarea virtuală a venit în salvarea copiilor. I-a ajutat să continue cursurile din siguranța caselor lor. În curând, lecțiile de pian au devenit virtuale, la fel ca și karateul. Deoarece copiii noștri nu și-au putut întâlni prietenii, au început să se întâlnească virtual jucând jocuri de societate virtual și înainte să ne dăm seama, copiii au început să petreacă mai mult timp virtual decât oricând. Astăzi, o zi obișnuită a copilului începe cu cursuri virtuale, în unele cazuri, urmată de coaching virtual.
Cursuri de coaching, întâlniri cu clubul de carte virtuală, jocuri virtuale, conversație virtuală cu prietenii…
Cât timp trebuie să petrecem în lumea virtuală?
În India copiii petrec până la cinci ore online în fiecare zi, în SUA copiii între 8 și 12 ani petrec patru ore și jumătate online, adolescenții petrec șase ore jumătate online…
Cât timp ar trebui să petreacă, în mod ideal, online? Nu mai mult de două ore, adică WHO sau Organizația Mondială a Sănătății spune, ceea ce înseamnă că copiii noștri, de pretutindeni în lume, au depășit această limită de două ori și impactul acestui lucru începe să se arate.
Astăzi copiii noștri au devenit atât de confortabili în lumea virtuală încât lumea reală pare străină. Unii copii au început să manifeste probleme de comportament, părinții spun că încep să plângă sau să țipe când le sunt luate telefoanele, unii copii devin violenți și încep să arunce cu lucruri. Iar noi vorbim despre copii de 5 ani.
Experții o numesc dependența lumii virtuale. Îi face pe copii impulsivi și erupți, le împiedică creșterea generală și le afectează abilitățile lingvistice și abilitățile interpersonale
De peste doi ani, copiii trăiesc într-o lume virtuală cu normă întreagă. Pentru cei mici, a devenit lumea lor reală. În mod ideal ar trebui să se fi urcat în mașină pentru a se juca la școală în fiecare dimineață, ar trebui să petreacă timpul cu colegii lor de clasă și profesorii făcându-și noi prieteni, petrecând timpul cu ei în locurile de joacă, împărțind prânzul cu ei, vizitând grădinile zoologice cu ei.
Copiii sunt prinși în spatele ecranului
În schimb copiii sunt prinși în spatele ecranului, vizitează grădinile zoologice și învață despre diferite animale, dar asta nu se întâmplă practic, se joacă de-ascunselea, dar spațiul lor este limitat la cadrul camerei. Știi că nimic din toate astea nu e normal, pandemia a interferat cu curba normală de învățare a copilului, nu e de mirare cum se comportă.
În grădinițele adevărate când un copil își alege jucăria moale sau mașina de jucărie preferată se ține de ea chiar și atunci când mănâncă, chiar și atunci când este adormit. Dar în această epocă a virusului Wuhan, laptopurile, tabletele și telefoanele au devenit acea mașină de jucărie.
Știu că toate acestea sună distopic. Experții spun că timpul prelungit pe ecran dă un sentiment de izolare la copii pe măsură ce cresc, acel sentiment de izolare se transformă în anxietate și, în unele cazuri, depresie. Niciun părinte nu ar dori acest lucru pentru copiii lor, dar nici nu am dori ca ei să renunțe la învățarea virtuală sau să piardă activități virtuale. Este o capcană pentru fiecare părinte acolo.
Ce e de făcut?
Așa că ce poți face? Cum poți să păstrezi copilul în siguranță?
Poate căutați o abordare mai avansată a învățării unei forme hibride de învățare, cu un amestec de activități online și offline. Acest lucru va reduce expunerea copilului la lumea virtuală, asigurând, de asemenea, programul său general de dezvoltare. Opriți ecranele în timpul meselor, acele videoclipuri în timpul prânzului nu sunt o idee grozavă și, mai mult, puteți da un exemplu bun, puneți jos telefoanele, tabletele și laptopurile în jurul copiilor dvs., astfel încât să învețe că este normal să nu aveți aceste dispozitive.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
2 Comment
Nu mi-as fi putut inchipui un sistem atat de satanizat. Suntem ”munciti” la toate nivelurile. Suntem sapati prin toate mijloacele posibile. Totul numai ca sa ni-l scoata pe Hristos de la inima
Lumea virtuala nu este ceva nou cu aparitia internetului. Cuvintele creaza o lume virtuala. Cuvintele sunt etichete; o reprezentare si nu un continut. Limbajul devine o lume virtuala. Daca suntem aproape de Hristos putem vedea lumea traind in nebunia virtuala a limbajului. Sunt atat de multi oameni care emana cuvinte in spatele carora nu se afla nimic. Sunt oameni care au conversatii intregi care nu au nici un fel de valoare. In astfel de cazuri limbajul in sine devine o unealta a minciunii. Si tatal minciunii se asigura de asta. Lumea electronica virtuala este o prelungire a spatiilor false create anterior. Totul devine o constructie cu un scop simplu – distractia, departarea de centrul fiintei. Pana la urma tocmai asta combate isihia. Aduce linistea in zgomotul mintii. Astazi e inimaginabil sa conduci fara sa asculti muzica sau sa mergi pe strada fara sa ai castile in urechi. Oamenii sufera teribil de singuratate si nu din iubire de oameni ci din groaza de singuratate – atat de mult ne-am obisnuit cu zgomotul.