IPS. Neofit de Morfu – Cum se obține iertarea păcatelor, Sfânta Împărtășanie

Ascultați pe IPS. Neofit de Morfu care ne expune într-o analiză bazată pe Sfinții Părinți cum se obține iertarea păcatelor. De asemenea, mitropolitul ne vorbește pe larg și de Sfânta Împărtășanie – amănunte legate de frecvență și de pregătirea noastră relativ la aceasta.

Vizionare plăcută! (după clip aveți podcastul și transcriptul)

Powered by RedCircle

– Se iartă anumite păcate prin Sfânta Împărtășanie, fără spovedanie? Cu condiția ca persoana să-și fi înțeles greșeala, să se fi pocăit și să încerce să nu o mai repete?

– Da, am pus această întrebare mai demult – voi spune și numele persoanei -, părintelui Polivios – duhovnicul mănăstirii noastre Sfântul Nicolae, care este și un teolog foarte competent. Nu este doar experimentat, datorită vârstei.

Se iartă păcate prin Sfânta Împărtășanie, fără spovedanie?

Și i-am spus:

„Părinte, citim regulat rugăciuni, fie în cadrul Sfintei Liturghii, fie rugăciuni la Sfântul Maslu, în special. Spunem permanent acolo: ‘și iartă lor toată greşeala’…”

Mi-a spus: „Într-adevăr, ai luat bine aminte: Pentru oamenii care se pocăiesc de căderile și greșelile lor, Biserica are putere să-i ierte și fără să se spovedească.”

Însă, acest lucru nu înseamnă că vom rămâne cu totul fără spovedanie. Omul care dobândește o conștiință fină, o conștiință bisericească, vrea să participe la toate tainele.

Așadar, trebuie să știm, ca să nu avem o conștiință bolnavă, așa cum spune Sfântul Ioan Hrisostom: conștiința bolnavă e conștiința înfricată – „Dumnezeu mă va condamna la iad pentru că am spus această minciună.”

Minciuna e o greșeală mai mică, o scăpare. Nu e crimă. Dacă omul se pocăiește și se mărturisește lui Hristos, ia prima iertare și simte că primește iertarea de la Hristos, pentru că doar ce Îi spune căderea sau greșeala lui, află odihnă. Se răcorește – după cum spunem în Cipru.

Însă, păcatul – fie la nivel de cădere sau greșeală, care se repetă, se repetă, se repetă… înseamnă că s-a făcut patimă în inima noastră. Patima înseamnă păcatul care se repetă. Ca s-o spunem în limbaj medical: este boala sufletului care recidivează. În acea clipă omul va trebui să meargă la doctor. Chiar dacă este vorba doar de o minciună.

Dar, dacă mint de cinci ori în defavoarea lui Agapie ? Înseamnă că am o problemă foarte serioasă cu el. Nu e vorba doar de o simplă minciună spusă, ci de o inimă tulburată în relația cu dl. Agapie.

Prin urmare, trebuie să mergem la duhovnic, care este doctorul sufletelor.

Al doilea mod în iertarea păcatelor: spovedania

Al doilea mod prin care primim iertarea păcatelor… Am spus că primul mod e de la Duhul Sfânt, Care este curățitor, Duhul Sfânt e Cel ce șterge [păcatul]. De aceea spunem în rugăciunea Împărate Ceresc: „Vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește de toată întinăciunea.” Uitați cum se face curățitor!

Al doilea mod prin care luăm iertarea păcatelor este prin spovedanie.

Al treilea mod prin care luăm iertarea păcatelor și prin care se împlinește părtășia noastră cu harul pocăinței este în clipa în care ne împărtășim. Deja am amintit asta, fără să fi auzit întrebarea.

„Spre iertarea păcatelor și spre viața de veci.” Uitați iertarea păcatelor! Așadar, cu condiția ca persoana să-și fi înțeles greșeala, s-a pocăit și încearcă să nu o mai repete.

Uitați, acestea sunt premise frumoase.

În caz contrar, dacă va trebui să te spovedești pentru orice mărunțiș, duhovnicii nu vor mai face nimic altceva.

Exagerarea rusă în iertarea păcatelor

Știți că în Rusia există această exagerare: în timpul în care unul dintre preoți împărtășește lumea, alt preot spovedește în cealaltă parte, stând în picioare. Și le spune:

„Împărtășește-te! Nu te împărtăși!”

„Împărtășește-te! Nu te împărtăși!”

De ce? „Vreau să fie curați ca lacrima în momentul împărtășirii. Prin urmare, în acel interval mic de câteva minute e greu să facă un păcat.”

Din experiența mea, știu că păcătuiesc în câteva secunde.

„Nimeni nu va fi aflat fără de întinăciune.” Așadar: „Nimeni din cei legaţi cu pofte nu este vrednic…” Părinților, nu spuneți asta la începutul Heruvicului?

Deci, să nu avem această conștiință înfricată! Repet: să nu avem simțământul curăției.

Ceea ce ne va da simțământul unei păcătoșenii mai adânci, aș zice, – nu al curățeniei, este Duhul Sfânt, atunci când Îl căutăm în Sfintele Taine și alte felurite chipuri.

Să luați aminte la asta! Mai ales, cei tineri!

De ce tinerii? Ca să vă eliberați de această mentalitate: că se împărtășesc cei curați.

Fiți atenți la acest lucru! Că se împărtășesc cei curați!

Știți unde a condus Biserica această gândire?

În anii mai dinainte, eu am prins asta,  aici, în regiunea noastră – când am venit prima dată ca episcop, în urmă cu 20 de ani. Creștinii se împărtășeau doar de patru ori pe an.

Așa! De patru ori pe an!

Și a trebuit să le ținem multe predici oamenilor din regiune: că ceea ce ne sfințește este împărtășirea regulată!

Este medicamentul! Poate să se vindece bolnavul fără medicament?

Așadar…

Pregătirea pentru Sfânta Împărtășanie

Însă, mergem să luam Medicamentul vieții, al vieții veșnice: cu acest simțământ foarte profund: „Hristoase al meu, sunt nevrednic, ci, de vreme ce vrei să locuiești întru mine;” Se spune în rugăciunile înainte de Împărtășire.

Și, vă rog, dacă nu puteți citi toate rugăciunile pe care le citim acasă înainte de a ne împărtăși…

Într-o rugăciune se spune: „Nu sunt vrednic să intri sub acope­rământul sufletului meu…”

Credinciosul se osândește pe sine: „Nu sunt vrednic să mă împărtășesc”

Ascultați apoi schimbarea bruscă: „Ci, de vreme ce Tu vrei să locuiești întru mine, îndrăznind, mă apropii.”

„Ci pentru că Tu, Doamne al meu, vrei să locuiești întru mine. Întru mine e dorința Ta, voința Ta, dragostea Ta, dragostea mea, dragostea Ta – mai degrabă -,  de a Te sălășlui întru mine, eu mă predau Ție. Nu sunt vrednic! Ți-o spun!”

Ca și cum i-ai spune: „Gândește-Te bine! Cu cine vrei să Te unești?”

Dar Hristos, cu cât vede această dorire, sau, mai degrabă, acest simțământ al păcătoșeniei, cu atât dorește sa se unească mai mult [cu noi].

Și, la final, amintim exemplul unuia dintre tâlhari. Numai unul singur a zis: „Pomenește-mă, Doamne, când vei veni intru Împărăția Ta!”

Si i-a răspuns [Mântuitorul]: „O sa fii azi cu Mine!”

Deci… Cred că acest lucru fost câștigat de către societatea cipriotă contemporană.

„Nu!” influențelor străine

De aceea am spus despre tineri. Să nu facem cale întoarsă, Să spunem „Nu” la influențele din trecut ale romano-catolicilor!

Astăzi în Cipru, cu darul Domnului, în toate mitropoliile unde merg – și datorită emigranților merg în aproape toate mitropoliile -, constat că oamenii se împărtășesc. Fie cu prilejul parastaselor [întotdeauna se fac după Sfânta Liturghie], fie cu prilejul sărbătorilor.

E posibil să slujim în sărbători și să nu vă împărtășiți? Ce sărbătoare mai e aceea? Pentru colivă? E?

Așadar… Fie pentru că sufletul nostru o dorește cu ardoare.

L-am întrebat cândva pe Părintele Eumenie: „Gheronda, cât de des să mă împărtășesc?”

Mi-a răspuns: „Ori de câte ori flămânzește sufletul tău.”

Auziți! Ce răspuns frumos mi-a dat!

Atunci când stăruiam mult, mi-a spus: „Binecuvântatule, canoanele spun să nu treacă 20 de zile neîmpărtășit.”

Asta se spune în Sfintele Canoane ale Sinoadelor ecumenice. Dacă numeri 20 de zile, însemnă 3 săptămâni. În decursul acestei perioade sufletul dorește hrana sa – Sfânta Împărtășanie!

Premisa împărtășirii regulate

Dar, să știți că premisa împărtășirii regulate e pocăința stăruitoare, exactă. Aceasta este condiția prealabilă.

Primul lucru pe care trebuie să-l stabiliți cu duhovnicul vostru e: „Cum să mă pocăiesc?”

Știți care e următoarea întrebare? Este: „Părinte, cum să mă rog?”

Și al doilea lucru: „Cât de des să-L mănânc și să-L beau pe Hristos? Spre iertarea păcatelor și spre viața de veci.” Acesta e primul lucru pecare trebuie să-l rânduiți!

Așa cum gospodina pricepută pregătește mâncarea pentru prânz.

În același fel – întrucât avem atâta grijă pentru hrana trupului, să avem grijă și de hrana sufletului nostru!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!