Poezie Virală – părintele Pimen Vlad
1 decembrie 2021
BREAKING NEWS: Imagini compromițătoare! Bombă și șoc! Conspirația ascunsă! Ce nu știați despre…
3 decembrie 2021
Ascultați pe IPS Athanasie de Limassol cum povestește două minuni cu Sfântul Porfirie prin care se dovedește că acesta este, cu ajutorul lui Dumnezeu, un adevărat dumnezeu pe pământ, stăpânind timpul și spațiul.
Audiție plăcută! (podcastul și transcriptul după video)
Powered by RedCircle
Vreo patruzeci-patruzeci și cinci de monahii, au plecat în vizită la o altă mănăstire.
Trecerea pe la Sfântul Porfirie
La întoarcere, au trecut prin Atena, pentru a lua binecuvântarea Părintelui Porfirie. Dar deja se înnoptase, și a spus Maica Stareță:
„Vom lua numai binecuvântarea Părintelui, și va trebui să plecăm! Nu vom sta, nu vom vorbi cu el! Doar îi vom săruta mâna și vom pleca, pentru că s-a întunecat, și când vom ajunge la mănăstire?” De la Atena până la mănăstire sunt patru ore când nu este trafic, cinci ore cu trafic. „Nu se poate să ajungem la miezul nopții!”
Au mers, într-adevăr, la Părinte, Părintele s-a bucurat că a văzut atâtea maici, le-a zis: “Așezați-vă!” Ce să facă? Din bună-cuviință, s-au așezat!
Și a început să le vorbească! Le-a vorbit, le-a tot vorbit!
Maica stătea ca pe ace! „Maica Domnului, ce ne facem?” Se uita la ceas, timpul trecea!
Spune Maica: „Părinte, iertați!”
Părintele: „Așteptați, așteptați!”
„Părinte, trebuie să plecăm!”
Părintele: „Nu vă grăbiți, nu vă grăbiți!”
Maica: „Dar Părinte, suntem cu autobuzul!”
Părintele: „Veți ajunge, veți ajunge!”
Mi-a spus Maica: „Nu mai răbdam! Mă uitam la ceas! Stăteam ca pe ace!” În final n-am mai răbdat și am zis: „Părinte, îmi pare rău, trebuie să plecăm!”
Sfântul Porfirie – liniștea sa
„Bine”, zice Bătrânul, „ce faci așa? De ce te-ai neliniștit?”
„Bine, vreți să mergeți? Haideți, mergeți!”
Maicile sărută mâna Părintelui și aleargă toate jos, să ajungă la autobuz. Doar ce urcă în autobuz, și iese o altă monahie, care locuia acolo, la Părinte, și strigă: „Părintele vrea ca Maica Stareță să vină sus!”
„Vai de noi!”
Coboară Maica, merge sus și întreabă: „Ce este Părinte?”
„Știi”, zice, „este un post de radio Piraiki Ekklisia, și transmite lucruri foarte frumoase! Stai, îți pun să asculți”!
Deci, se așează ea acolo, Părintele deschide radioul, și ascultă Piraiki Ekklisia!
Aceea, să înnebunească! Celelalte maici erau în autobuz.
Până la urmă, Maica n-a mai răbdat: „Părinte, trebuie să plecăm, nu se poate!”
Zice Părintele: „Bine, copilul meu, ce faci așa? Vei ajunge!”
Părintele râdea: “Vei ajunge, vei ajunge, nu striga!”
„Mă uitam la ceas”, zice Maica, se făcea 7:30, 7:40, 7:45, 7:50, și ziceam: Maica mea, când ajungem la mănăstire? La ora 2 dimineața!”
„Am plecat la 8:10 de la chilia Părintelui”
„Am plecat la 8:10 de la chilia Părintelui”, zice, „dau să plec, și îmi spune Părintele: „Știți, e o fată aici, nu treceți prin Atena să o lăsați?”
„Acum să trecem și prin centrul Atenei? Când vom mai ieși de acolo?”
Dar din respect pentru Părinte a zis: ”Da, o luăm, ce să facem? O luăm!”
La 8:10 au plecat de la chilia Părintelui! Au intrat în Atena, s-au blocat în trafic, șoferul a vrut să pună și benzină. În fine, au călătorit, au mers la mănăstire. O călătorie de cinci ore!
Au ajuns la mănăstire. În autobuz erau câteva maici din Arta, pe care le-au luat cu ele ca să le viziteze mănăstirea; au adus și oaspeți! Un autobuz plin cu cincizeci de maici.
Ajung la mănăstire, Maica Stareță zice: „Ajungem în jur de 1-2 noaptea. Cine are să ne deschidă acum? Ce va fi?” Își făcea griji!
Ajungerea acasă
În mod paradoxal, mănăstirea era luminată, iar în ușă era o maică.
„Intrați!” Maica era contrariată: Nu s-au culcat până la ora asta?” În fine, voia să le certe, dar se rușina de persoanele străine.
Zice maica: “Bine ați venit!” Se adună toate maicile.
Maica Stareță zice: „Bine, dar până la ora asta nu v-ați dus la culcare? Nu vă e rușine? Avem și musafiri! Este târziu!
S-au apucat să le trateze, dar Stareța nu pricepea, „Dar ce-au pățit, au înnebunit? Au așteptat până acum?”
„Maică Stareță, v-am așteptat să mâncăm!”
Zice Maica: „Bine, dar sunteți sănătoase? Ați stat până la două noaptea și așteptați să mâncăm?”
Celelalte se priveau între ele: „Iertare, dar ce a pățit Maica Stareță?”
„Ce-ați pățit? Asta-i oră să fiți nemâncate? Ne așteptați să venim la miezul nopții?”
„Dar Maică, cât este ceasul?” Se uită la ceas, era ora 8:20!
Cum s-a putut întâmpla lucrul acesta, copii, vă puteți explica?
În 10 minute au străbătut o distanță de 5 ore!
Și dacă era numai una, poți spune că era amețită și că spune prostii! Dar un autobuz întreg?
Iar nouă ne-a povestit chiar Maica Stareță, care se afla în autobuz. Părinții își amintesc! Cum se poate așa ceva?
Și cum nu era de ajuns, a doua zi, de dimineață i-a telefonat Părintele, și i-a zis: „Ai ajuns? Ai găsit mănăstirea descuiată?”
Cum l-a cunoscut maica stareță pe Sfântul Porfirie
S-a operat la inimă. Maica Stareță avea probleme cu inima. Așa l-a cunoscut pe Părintele Porfirie Nu-l știa.
S-a întors de la operație, iar seara au făcut Priveghere. Și pentru că Maica Stareță cânta frumos, maicile au rugat-o să cânte. Au insistat, i-au creat o bună dispoziție, și a început să cânte!
Dar la momentul cântării: Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, copii, I-a ieșit o notă mai înaltă, și cum cântă femeile, mai înalt, iar ea avea voce puternică, s-a forțat și a cântat tare.
A simțit însă, un clac înăuntru, și îndată a înțeles că s-a întâmplat ceva cu operația.
Nici nu auzise de Părintele Porfirie, nici nu îl știa, nici el nu o știa. S-a terminat slujba, și s-a dus la chilia ei. Era ora patru dimineața.
Sună telefonul. Ridică receptorul, cine să sune la ora asta?
Ridică receptorul și aude: Sunt Părintele Porfirie, din Atena, din Oropos!”
”A, îmi pare bine, Părinte!” Auzise ea câte ceva!
„Măi, copilașul meu, ce-a fost acel fără de moarte, pe care l-ai cântat?”
Da, Sfinte fără de moarte!
Zice Părintele: „Ce-a fost acel fără de moarte pe care l-ai cântat, femeie operată!?
Bine că te-a auzit Cel fără de moarte, și te-a scăpat de la moarte! Căci altfel, ai fi rămas locului,
la cum ai cântat!”
Aceea a rămas înmărmurită! De unde știa Părintele lucrul acesta?
Adică, cum o auzise?
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
7 Comment
Slavă lui Dumnezeu că mai avem oameni care ne povestesc atît de frumos despre Sfinți și care au cunoscut personal Sfinți. Mulțumesc, Părinte! Sfinte Porfirie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Părintele Porfirie Kavsokalivitul este un mare Sfânt al nostru, pentru care Îi mulțumim Domnului. Este prăznuit astăzi și este mereu în inimile noastre.
Slavă Bunului Dumnezeu, Mântuitorului Nostru Isus Hristos, Maicii Domnului și Tuturor Puterilor Cerești, pentru ajutor nouă păcătoșilor.
Va multumim pentru tot! Va urmarim din Olanda, asteptam cu sufletul la gura fiecare postare noua. Luam mereu cina ascultand video-urile postate, nu incepem masa fara sa dam drumul la un video inainte 🙂
Cat despre Parintele Porfirie, ce frumoase sunt minunile de mai sus! Daca imi ingaduiti, va impartasesc inca o minune pe care o pot citi de 1000 de ori si tot as mai citi-o:
” O tânără, care se îndrăgostise de un tânăr și nu știa dacă el o vrea, a venit la Cuviosul Porfirie și i-a spus:
– Părinte, vreau să mă căsătoresc cu cutare.
Atunci Cuviosul i-a răspuns:
– Vei face rugăciune și voi face și eu la cutare oră. Ne vom ruga amândoi pentru el și dacă va vrea Dumnezeu, îl va lumina.
Și au făcut multă rugăciune și ea și Cuviosul Porfirie, iar acel bărbat, la acea oră, simțea ceva în inima sa. Simțea o căldură, un val de dragoste, o bucurie, ceva…
După o vreme merge la Cuviosul Porfirie (căci și el îl cunoștea) și-i spune:
– Părinte, în ultima vreme ceva se întâmplă cu mine. În fiecare zi la cutare oră, simt ceva în inimă.
– Ce simți?, l-a întrebat Cuviosul.
– O căldură, o dulceață, o amorțeală. Ceva se întâmplă. Și vreau să vă spun și altceva, Părinte. Acum când am venit aici să mă spovedesc, afară am văzut o tânără așteptând. Nu știți, este căsătorită? Mi-a făcut o deosebită impresie.
– Vom vedea, i-a spus Cuviosul. O vei cunoaște și vei vedea.
Și în cele din urmă, așa cum v-ați dat seama, s-au căsătorit. Cum au izbutit? Căci tânăra nici nu i-a vorbit, nici nu și-a pus rațiunea și nici istețimea ei la lucru. Adică istețime a pus, însă o istețime de tip duhovnicesc. Nu a acționat omenește. Nu a acționat cu măiestria lumească, ci prin rugăciune. Lucruri practice, nu-i așa?
Și Cuviosul Porfirie a făcut o familie frumoasă prin rugăciunea sa și a tinerei care a mers să se spovedească la el.
Cu adevărat rugăciunea face minuni! ”
Extras din Omilia Pr. Andrei Konanu.
Asta trebuie să reînvățăm: Problemele se rezolvă rugându-ne pentru ele și nu gândindu-ne la ele.
Multumesc Parinte Pimen ca ne-ati vorbit de acest mare sfant intr-un video din vara. Am vazut icoana Sfantului cu cateva zile inainte de a va viziona in acea postare, intr-o Manastire din Bussy-en-Othe (Franta) M-am intrebat in sinea mea, cine o fi acest Sfant. Si datorita Sfintei Voastre am aflat raspunsul. In aceasta vreme foarte grea pentru noi crestinii, m-am rugat Sfintilor printre care si Sf Porfirie si ma rog, si va confirm ca sunt grabnic ajutatori. Sfintilor Parinti Atoniti, rugati-va pentru noi pacatosii sa putem rabda aceste vremuri din urma, sa ne mantuiasca si pe noi Bunul Dumnezeu.
Pomenim! Curaj! Dacă Dumnezeu este cu noi, cine este împotriva noastră?