Una dintre cele mai mari probleme astăzi care ne macină mintea este adevărul știrilor. Cum discernem știrile adevărate de cele false? Cum aflăm adevărul? Iată întrebări la care vom răspunde, dând de asemenea și un studiu de caz: extratereștrii și părintele Haralamb Dionisiatul.
Vizionare plăcută! (podcastul și transcriptul după video)
Powered by RedCircle
Adevărul știrilor
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!
Astăzi, vom vorbi puțin despre adevăr, despre știri, ce înseamnă știri, despre toate lucrurile astea legate de știrile adevărate, știrile false, cum cunoaștem adevărul, cum ajungem la adevăr. De ce? Pentru că noi astăzi, de fapt, nu căutăm cunoașterea, știrea adevărată, ci căutăm știrile așa-zise de senzație. Senzație – termenul vine de la simțuri, care să-mi excite simțurile.
Omul nu caută adevărul știrilor
Deci, de fapt, omul nu caută adevărul științei, adevărul știrilor, ci caută senzația, caută satisfacerea dorințelor, mai ales de a-și valida omul un concept, de a-și valida omul voia proprie, de a-și valida omul „ego chamber” se numește în limba engleză, de a-și valida omul poziția sa, camera sa în care se află, camera egoismului său. Din cauza asta omul nu caută să verifice știrea din două sau trei surse independente, nu caută validitatea sursei. Imediat ce sursa sau sursele – ar trebui să fie independente – sunt de acord cu poziția sa sau îi validează poziția sa, îi validează voia sa, în clipa respectivă omul spune: asta este, bun, gata, știu, am făcut.
Adevărul este Hristos
Nu e bine așa, nu e bine așa pentru că trebuie să căutăm adevărul, pentru că Adevărul este Hristos. Adevărul este Hristos și Hristos Dumnezeu este și iubire și deci iubirea este adevărul. Și Adevărul este Iubirea. Din cauza asta trebuie să căutăm cu dragoste, să vedem, să ne verificăm cum spuneam sursele și mai ales să căutăm dacă există și sursele care au o poziție contrar. Nu? Să vedem, totdeauna să ne validăm sursele de informație pentru că, dacă nu, ajungem să fim închistați într-o insulă de știri care tot timpul ne va valida pe noi și tot timpul ne va crește din ce în ce mai mult concepțiile, preconcepțiile despre viață, prejudecățile și atunci vom fi de fapt robi prejudecăților noastre.
Influența Inteligenței Artificiale
Cum am mai discutat, ăsta este unul din principalul rol al algoritmilor rețelelor sociale astăzi, ale inteligenței artificiale, dacă doriți. este vorba de închistarea, înrobirea omului în știrile care lui îi plac și nu în afara adevărului, nu în calitatea știrilor. Din cauza asta trebuie să ne controlăm, trebuie să avem mintea limpede, da, pentru Hristos, astfel încât să putem să cunoaștem adevărul.
Dacă însă suntem subjugați patimilor, suntem subjugați intereselor, niciodată nu vom mai afla adevărul. Pentru că adevărul, cum spuneam, este Dumnezeu care este mai presus de orice patimă și mai presus bineînțeles de orice fel de plăcere din asta trupească care vine prin senzații, prin simțuri, prin emoție. Deci totdeauna să avem grijă să nu primim pe oamenii care generează emoție și nu generează adevăr! Sunt foarte greu de detectat cei care generează adevărul, foarte ușor de detectat cei care generează emoția și atrag după sine foarte mulți, dar dacă dorim să fim liberi, dacă dorim să ne mântuim, să căutăm adevărul! Să căutăm adevărul dincolo de interesele noastre!
Efectul Rashomon
Trebuie să știți că problema noastră este foarte mare, atât de mare că acest lucru a căpătat nume, acest efect a căpătat un nume și numele provine de la un film vechi de prin 1957, dacă nu mă înșel, 1960… Filmul se numește Rashomon și este capodopera unuia dintre cei mai mari regizori ai umanității, Akira Kurosawa, poate că ați auzit despre el.
Tot filmul se petrece într-un singur loc, pe o bancă în fața unei porți a unui oraș, Poarta Rashomon, de unde și numele filmului, în care vin – foarte pe scurt – vin diferiți martori și toți martorii povestesc aceeași întâmplare, dar dintr-un unghi total și total diferit și omul începe să-și dea seama că nici măcar nu mai știe care este adevărul.
Nici măcar nu mai știe ce se întâmplă pentru că dacă după primul martor, toți ne dăm seama de crima abominabilă care se petrecuse în conformitate cu ceea ce spusese, în clipa în care vine cel de-al doilea martor, această indignare a noastră și această siguranță a noastră că știm adevărul este spulberată de ceea ce spune cel de-al doilea martor care, cum spuneam, apare în contradicție cu primul martor și așa apar pe rând toți ceilalți martori și care se contrazic total între ei și toți erau martori oculari.
Și este invocată bineînțeles prin vrăjitorie, prin șamanism chiar și victima omorului respectiv, care spune și ea de fapt, versiunea ei. Toate aceste versiuni se contrazic unele cu altele și personajul central, să zic așa un monah budist, așa, n-are importanță spune – „nu mai știu ce să cred, nu mai știu…”
Toți au interes să ascundă adevărul știrilor
Și bineînțeles până la sfârșit – nu o să vă spun acum cum se termină filmul pentru că sunt monah și nu mă ocup de astea – în orice caz la sfârșit se dovedește că toți aveau interes să ascundă gol-goluț, să ascundă adevărul adevărat și îl schimbă puțintel, foarte puțin astfel încât să se potrivească cu optica lor. Și spun că ei de fapt spun adevărul. În termeni moderni, facem jurnalism. Jurnalism nu înseamnă să spui doar o parte, ci înseamnă să vezi și cealaltă parte a monedei, să vezi toate și să fii imparțial. pentru asta trebuie multă rugăciune însă.
Libertatea de slavă deșartă
Trebuie rugăciune și să avem grijă să nu avem tendința să impresionăm. Să fim liberi de slava deșartă! Să nu încercăm prin ceea ce spunem celorlalți să impresionăm adică „vai, vedeți, că s-a întâmplat și așa mai departe și celălalt și așa mai departe”. Nu! Trebuie să fim total liberi și asta vine, cum spuneam, prin rugăciune și vine și prin conștiința veșniciei noastre. Conștiința veșniciei noastre și conștiința faptului că o să dăm răspuns la judecată în fața lui Hristos. Atunci pleacă toate aceste valuri de slavă deșartă, hai, să spun știrea, hai, să spun cealaltă…
Și de fapt, această slavă deșartă, acest status, această aprobare, dacă doriți, din partea celorlalți, like-urile sau cum se spune astăzi, follower-ii sau traficul. Aprobarea adevărată vine de la Dumnezeu. Nu vine de la ceilalți. Pentru că ceilalți azi vin, mâine pleacă și ceilalți totdeauna sunt în afara noastră și oricât de mult ne-ar iubi, bineînțeles că avem nevoie de iubirea lor pe un anumit plan existențial pe care ne aflăm, dar ceilalți sunt întotdeauna în afara noastră și sunt limitați pe când Dumnezeu este întotdeauna înăuntrul nostru, dacă Îl primim și totdeauna este atotputernic, totdeauna este desăvârșit.
Pentru a ajunge la adevărul știrilor trebuie să plăcem lui Dumnezeu
Deci din cauza asta să nu încercăm să avem ca principal țel, slava deșartă, adică să plăcem celorlalți, ci să-I plăcem lui Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel spune, Sfinții Apostoli, dacă aș încerca să plac oamenilor, n-aș fi bineplăcut lui Dumnezeu. Și iarăși la psalmi spune că „Dumnezeu a risipit oasele oamenilor ce plac oamenilor”. De ce a risipit oasele oamenilor care sunt slăviți de către ceilalți? Pentru că acești oameni, datorită atracției pe care ceilalți o au, își risipesc oasele adică își risipesc esența existenței lor, se răspândesc, nu mai au acea unitate, acea forță a minții adusă de adunarea minții, adusă de isihie, adusă de liniște. Deci să avem grijă însă să nu cădem și în depresie pe partea cealaltă.
Și asta vine prin simplitatea vieții, prin nădejdea în Bunul Dumnezeu și nu prin a ne pune tot felul de obiective mărețe în viață și „vezi Doamne cine sunt eu” șamd și să așteptăm laudele de la ceilalți, pentru că aceste laude cum spuneam vin și pleacă sunt doar niște himere, doar niște puseuri de dopamină, mă rog, și alte substanțe chimice care provoacă plăcerea în creierul nostru, serotonină și celelalte.
Deci din cauza asta să avem grijă să nu marșăm pe tema slavei deșarte. Bineînțeles că astăzi, din păcate, curentul este total contrar și avem fake news care a intrat și în limba română, știrile false ca și mod de informare sau mai bine zis, mod de dezinformare. Și dacă ne gândim iarăși la efectul Rashomon, omul astăzi nici măcar nu mai știe ce este adevărat și ce nu este adevărat și în clipa respectivă dă cu piciorul la tot, dă cu piciorul la tot și are senzația unui animal hăituit, unui animal dezorientat care nu știe ce se întâmplă.
Adevărul știrilor se află prin rugăciune, unire cu Dumnezeu
Din cauza asta, fraților, pentru a afla adevărul nu o să-l aflați de la știri sau din tot felul de surse de informare. Adevărul o să-l aflați prin unirea cu Hristos, adevărul o să-l aflați prin rugăciune, pentru că Hristos a spus că „Eu sunt Adevărul”, „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, după cum spune Însuși Mântuitorul în Noul Testament. Deci din cauza asta să nu ne legăm de nevoia de a afla, de nevoia de „ce s-a întâmplat?” șamd pentru că această curiozitate de a afla ce e acolo, ce e acolo, ce e acolo, cum spuneam ne răspândește oasele, adică ne dizolvă, ne îmbucățește, ne sparge existența.
Trebuie întotdeauna să ne adunăm. Fraților, trebuie să știți că dacă nu mergem după știri, vin știrile la noi și vin doar știrile pe care le dorește Dumnezeu. Și această credință în faptul că Dumnezeu este Cel mai bun outlet, cea mai bună agenție de știri, o să vedeți că Dumnezeu o să fie la înălțimea așteptărilor și la înălțimea credinței noastre. Dacă noi credem lucrul ăsta, Dumnezeu o să facă treaba asta.
Foarte mulți oameni mi-au spus – „părinte, sunteți foarte bine informat; de unde?” și le-am spus da, pentru că nu citesc știri, nu citesc știri, nu mă uit la știri și din cauza asta Bunul Dumnezeu și mai ales Maica Domnului, draga de ea, mă informează într-un mod foarte, foarte, foarte bun, foarte bine. Și din cauza asta trebuie să știți că adevărul cum spuneam este Unirea cu Hristos nu titlurile acelea agățătoare de click-uri sau link baits se numesc, momele.
Adevărul este o persoană
Deci, fraților, să ne rugăm, să ne rugăm ca să aflăm Adevărul, ca să-L aflăm pe Hristos pentru că Adevărul este o persoană. Adevărul nu este o idee filosofică sau eu știu ce altceva, o realitate fizică. Și chiar această realitate fizică, realitatea de fapt este dată, cum spuneam, de o persoană, de Creatorul Care Acest Creator nu este separat. Este total transcendent, dar nu este separat de realitatea fizică pe care o întreține și este eficace în cotidian.
Deci Dumnezeu când ne unim cu El, spune „uite, adevărul este ăsta pentru tine, nu te băga în multe lucruri, pentru că o să-ți pierzi această adunare a minții, această claritate a minții, adică o să-ți răspândești oasele. Da și poate că vi se pare așa foarte, foarte dur sau neașteptat cuvântul că prin rugăciune se ajunge la Adevăr. Credeți-mă că prin rugăciune se ajunge la Adevăr!
Să evităm curiozitatea!
Mai ales dacă cineva are patimi foarte mari pe tema curiozității cu teoriile conspirației șamd, care se intră în niște labirinturi foarte adânci, foarte greu de gestionat, din care foarte greu mai iese cineva. mai ales dacă omul se înțepenește și are și o anumită încredere în capacitatea minții sale, încredere în puterea de analiză a minții sale, să dai cu tunul, nu îl mai scoți de acolo.
Din cauza asta este foarte, foarte important cum spuneam, să ascultăm ce spune consensul, ce spun două sau trei cum spune iarăși la Scriptură, din gura a doi sau trei martori va sta tot adevărul. Spun surse de încredere și pe acestea să mergem. Ce spune Biserica și nu mă refer neapărat la biserică din punct de vedere pur eclezial ci mă refer la biserică în sensul de consensul oamenilor duhovnicești, inclusiv în probleme profesionale, probleme științifice, dacă doriți.
Dacă nu există acest consens, atunci dacă nu suntem de specialitate, să stăm deoparte, să așteptăm puțin, pentru că ne tulburăm. Noi trebuie să facem rugăciune, să facem rugăciune pentru că rugăciunea într-adevăr ajută! Și apropos de asta, să vă spun ceva și apropos și de teoriile conspirației. Bine cunosc foarte multe, dar nu aș dori să intru în tot felul de chestiuni care divid pe oameni pentru că durerea și dorul meu și năzuința mea cea mare este să fim cu toții uniți în Hristos, în iubirea lui Hristos.
Studiu de caz: Extratereștrii
Deci o să vorbesc puțin despre o teorie a conspirației foarte așa… despre extratereștrii. Acum, întâi de toate, nu știu dacă știți, a scos Pentagonul în urmă cu nu foarte mult timp, un raport, nu m-am uitat foarte amănunțit peste el pentru că, după cum spuneam, sunt monah, dar am văzut niște rezumate și anumiți oameni m-au informat și pe mine, în orice caz, pentru prima dată Pentagonul recunoaște existența unor obiecte zburătoare neidentificate.
Acest termen de „neidentificate” care nu înseamnă neapărat că este vorba de o origine extraterestră, pot să fie și tehnologii militare foarte avansate, ale rivalilor, cum se referă ei. După cum știți, nu știu dacă știți în istorie au fost astfel de lucruri care au fost catalogate ca și OZN-uri, proiecte militare americane, proiecte militare canadiene șamd, bazate destule dintre ele pe invenția unui român, Henri Coandă, pe efectul Coandă.
Dar cum spuneam, pentru prima dată acest raport acceptă existența unor obiecte zburătoare neidentificate, a unor OZN-uri, dar au decența să spună că noi nu știm și că nu implicăm automat că este vorba de extratereștrii cum i-am văzut în filmele Science Fiction, cu pistoale, cu nave șamd. Acum, trebuie să știți că extratereștrii există, dar cel puțin cei la care mă refer eu acum e vorba de îngeri și extratereștrii pe care cei mai mulți îi experiază să știți că sunt demoni.
Extratereștrii: Fenomene demonice
E vorba de fenomene demonice. Da, scrie și părintele Serafim Rose pe tema asta și chiar eu știu la o mănăstire unde am avut o mare experiență. Era o cameră cu extratereștrii acolo, închinătorii din camera respectivă pe care îi cunoșteam foarte bine. Era vorba de un program studențesc la care eu eram foarte aproape de programul respectiv, aveam un rol central acolo, vedeau în continuu extratereștri în camera respectivă.
De ce?
Pentru că înainte de aceste serii, au venit niște închinători acolo, au făcut tot felul de lucruri pe care nu trebuiau să le facă, camera respectivă căpătase o lucrare demonică mare, energie demonică mare și din cauza asta studenții respectivi vedeau în continuu tot felul de extratereștrii, cum spuneam. Și ne-am îndârjit, ne-am dus cu un părinte, nu spun numele, cu aghiazmă, cu sfeștanie, cu busuioc, am făcut aghiazmă și s-au cărat extratereștrii cu OZN-uri și cu lasere cu tot. Deci, cum spuneam, nu este vorba de navele spațiale pe care ne așteptăm să le vedem din filmele Science Fiction.
Acum, tot în acest context, era un frate care el în continuu era sigur că există extratereștrii, dar nu în sens de îngeri, cele nouă cete îngerești adică cele nouă specii de îngeri, nouă specii de minți și demoni, adică îngeri malefici, ci considera, crede, credea, mă rog, nu știu, cred că și astăzi crede că există extratereștrii care vin din Anromeda șamd, mai ales din Andromeda. Am încercat să discut cu el și mai ales că e vorba de niște distanțe foarte mari, n-aș dori să intru în detalii.
Probleme astrofizice
Până la cea mai apropiată stea sunt 4,3 ani lumină, adică e vorba de o distanță ciclopică. Deci un an lumină este peste 90 și ceva de miliarde de Km sau triliarde, în orice caz o distanță ciclopică și pentru noi este absolut imposibil să mergem până acolo. Noi ne chinuim să ajungem până pe lună… Darămite până la 4,3 ani lumină. Unde mai pui că acolo, la cea mai apropiată stea de noi, în speță la Proxima Centauri, e vorba de un nucleu de trei stele care se învârt în trei, Alpha, Beta și Proxima și dincolo de asta, deci, este imposibil sau aproape imposibil ca o viață în sensul în care suntem noi să existe acolo. De ce? Pentru că, datorită faptului că sunt trei stele care gravitează una în jurul alteia, e vorba de variații imense de energie, de gravitație șamd.
Contraziceri în adevărul știrilor
Bun, chiar dacă ar veni de acolo, e nevoie de un combustibil fenomenal, de niște probleme tehnologice fenomenale, de un timp imens astfel încât să vină până la noi care suntem un fir de praf nici măcar un fir de praf nu suntem. Eh, și ei vin aici pe Pământ, ditamai extratereștrii și hop, se sparge roata, hop, intră într-un pom, hop, se prăbușesc în deșertul New Mexico. Măi, oameni buni, haideți puțin să fim mai serioși! Deci nu credem în așa ceva!
În orice caz, fratele respectiv nu dorea în ruptul capului să creadă în aceste argumente astrofizice pe care foarte pe scurt și foarte superficial vi le-am spus… Și în disperare de cauză, la un moment dat m-am dus la părintele stareț și am spus – „părinte stareț, ce facem cu extratereștrii?” Știa despre problemă și a spus uite, care e treaba, în seara asta o să avem sinaxă, o să avem o adunare cu domn profesor Dimitrios Tselenghidis. Nu știu dacă știți, e un profesor de dogmatică foarte reputat din Grecia, așa… Și „să-l întrebi problema respectivă” pentru că după cuvântul de folos, la sfârșit sunt întrebări.
Sinaxa cu dl. prof. Tselenghidis: părintele Haralamb Dionisiatul
Bun, vine sinaxa, domn profesor ne-a vorbit foarte frumos dealtfel și la sfârșit, întreabă părintele stareț „vrea cineva, are cineva dintre voi să pună întrebări?” „Eu”. „Poftim”. Spun: „domn profesor, ce facem cu extratereștrii”…da. Și mă așteptam ca domn profesor să vorbească de Sfinții Părinți, din părintele Seraphim Rose șamd adică cu dogmatică, cu toate celelalte că așa îl cunoaștem pe domn profesor. Eh, n-a fost așa.
Începe domn profesor și spune: „fiica mea este savant atomist, prietenul ei este astrofizician și în urmă cu câțiva ani, am venit în Sfântul Munte cu prietenul ei. Pentru prima dată în viața lui tânărul era în Sfântul Munte. Era foarte impresionat și ne-am dus la Dionisiu. Pe vremea respectivă, mai trăia Bătrânul Haralamb Dionisiatul.” Nota bene: părintele Haralamb, mare sfânt, era unul din ucenicii Sfântului Iosif Isishastul, cum spuneam, un om de o sfințenie extraordinar, dar foarte simplu, foarte simplu. Eu nu sunt sigur dacă știa să-și scrie numele. Deci omul nu știa, era total neînvățat.
Bineînțeles că asta nu înseamnă că omul nu poate să fie sfânt și chiar este mare, mare sfânt. Așa, bun. Ajunge domn profesor cu prietenul fiicei sale la Dionisiu, era seară târziu, cerul era senin, era cristal și pe cer o mulțime de stele. Și la lumina acestora și la lumina lunii, cei doi îl văd jos la mare – Dionisiu, nu știu dacă știți, mănăstirea este pe malul mării – îl văd jos la mare pe Bătrânul Haralamb. Spune domn profesor către tânărul, zice „hai, să mergem să luăm binecuvântarea Bătrânului, mergem?” „Mergem, hai!”
Întâlnirea cu părintele Haralamb
Se duc jos, îl găsesc pe Bătrân pe malul mării. Bătrânul ca orice duhovnic, ca orice om duhovnicesc din Sfântul Munte nu vorbește mult, așa, dă binecuvântare celor doi și se așterne liniștea. Tânărul ca să spargă puțin gheața începe să spună: „părinte Haralamb, Gheronda, uitați câte stele, miliarde și miliarde de galaxii, quasari, găuri negre, pulsari, stele neutronice, planete, ce să vă spun, o…” Zice Bătrânul: „Stop, stop, stop, stop. Te oprești aici că-mi pierd mințile! Te oprești aici!” Tânărul săracul și-a dat seama că a făcut o gafă. Mă rog, se depășește oarecum momentul și se despart.
Domnul nostru Iisus Hristos
Da, dar Bătrânului îi intrase gândul respectiv și când ajunge la chilie, se roagă. Se roagă: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel care Te-ai răstignit și ai înviat pentru noi, ceea ce a spus tânărul acesta e adevărat? E adevărat?” Și în clipa respectivă apare Mântuitorul, apare Mântuitorul în fața lui, nu în vedenie, în fața lui. Îi spune, Domnul Cel Viu îi spune: „Da! Da, în cea mai mare parte, nu în totalitate, în cea mai mare parte, e adevărat.” Și îl duce pe Bătrânul Haralamb, ca să poată să doarmă omul, nu, îl duce prin stele, prin galaxii, prin planete, în duh bineînțeles, vorbim aici deja de o experiență duhovnicească, super-duhovnicească, ca să vadă omul.
Da și într-adevăr nu sunt extratereștrii așa cum îi portretizează filmele S.F., că a fost cineva și a văzut. Și trebuie să știți că sunt și alții care au avut astfel de experiențe, sunt și alții care au avut astfel de experiențe… da. Deci cum spuneam, Adevărul se află prin rugăciune, nu prin cititul ziarelor de hârtie sau electronice.
Sfântul Paisie Athonitul
Ca și Sfântul Paisie – avusese o experiență asemănătoare în clipa în care în Grecia era acea perioadă a Războiului Rece în care erau războiul civil din Grecia cu Hunda, cu rebelii, o situație foarte tensionată. Toți tăceau, nimeni nu vorbea și Sfântul Paisie striga în gura mare prin Kareia, prin capitala Sfântului Munte – „Hă, hă, hă, da și ăștia, și rușii și americanii! Atâta s-au chinuit, atâta s-au chinuit să trimită om pe Lună! Atâta kerosen, atâția bani, atâtea materiale, atât timp pierdut și pe Lună se ajunge foarte simplu: cu puțin pesmet și puțină rugăciune!” Și atunci Domnul Cel Milostiv și Atotputernic a făcut asta.
Deci trebuie să știți că astea sunt măsurile, asta ne așteaptă și pe noi, dar noi dacă căutăm, dacă doriți, o altă cale de cunoaștere – care este o cale mioapă, o cale a orbețului, ăsta este cuvântul așa care și jignitor și l-am folosit oarecum intenționat, că suntem niște orbeți – nu ajungem la adevărata cunoaștere, la adevăratele știri care provin de la Dumnezeu, la adevărul știrilor de la Cel Atotștiitor. Și în clipa în care cerem de la Cel Atotștiitor, El ne dă! Și ne dă știrile care sunt de folos pentru noi! Știrile care sunt de folos pentru noi.
Adevărul știrilor nu trebuie să fie orb
Adică nu este vorba de o sursă de știri oarbă, o sursă de știri care încearcă să ne subjuge în mod automat, ci este o sursă de știri iubitoare și ne numai și numai ceea ce ne folosește și ne crește iubirea. Cum spuneam și eu știu foarte multe și n-aș dori să spun foarte multe, pentru că sper să nu pălmuiesc iubirea, să-mi ajute Bunul Dumnezeu! Da, țin minte acum că era un preot care aflase despre niște teorii ale conspirațiilor, niște lucruri foarte tenebroase foarte tenebroase și aflase din niște surse sigure, niște lucruri…așa…sigure și negre și a căutat și a auzit că într-adevăr aceste lucruri pe care el nu dorea să le creadă, cu toate că erau destul de evidente, a aflat că într-adevăr foarte probabil că așa este.
Un caz contemporan
Și se gândea să înainteze sau să nu înainteze pentru că vorbim de niște lucruri foarte… erau legate și de interese foarte înalte, e vorba de mari interese dincolo de România, n-are importanță. Și în clipa respectivă, preotul s-a rugat la Dumnezeu, nu spun numele cine este, mai trăiește încă, s-a rugat la Dumnezeu și I-a spus: „Doamne, chiar așa este, cum este? Arată-mi!” Dumnezeu nu i-a spus atunci, dar după aceea când slujea, în timpul Sfintei Liturghii, într-un moment foarte, așa, sensibil, i-a spus: „nu o să-ți descopăr pentru că nu o să poți să mai iubești ca înainte, o să-ți pierzi ceva din fecioria ta duhovnicească în clipa în care știi anumite lucruri care anumiți oameni, crezând că fac bine, desigur, dar datorită întunecării lor nu știu ce este binele, ajung să le facă, ajung să le facă…”.
Deci din cauza asta fraților să avem încredere în Dumnezeu că știe El ce e mai bine pentru noi, care sunt știrile și până unde ni se cuvine să înaintăm în aceste știri. Să nu uităm că știrile nu vin, cum spuneam, de la surse pământene, ci vin din cer. Știrea adevărată este știrea, cunoștința, este știrea Raiului, cunoștința drumului către Rai, către perfecțiunea personală veșnică, către Împărăția Cerurilor.
Astea sunt știrile cele adevărate, pe astea să le căutăm! Vă rog să mă iertați!
Să ne ajute Bunul Dumnezeu!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
12 Comment
Și totuși, Părinte, Dumnezeu nu ne-a dat un filtru care putem să-l folosim și atunci cînd ascultăm știri, mă refer la discernămînt? Dacă crezi la toate bazaconiile de postări și nu le treci prin „filtru” tău ajungi rău.
Mulțumesc mult pentru că ne-ați vorbit și de Părintele Haralambie! Sărut mîna!
Discernământul adevărat vine prin rugăciune.
Păcat ca la noi în tara exista atâta prostie. Oamenii cred ca doctorii sunt dușmanii lor, își belesc ochii sa citească pe net conspirații, au impresia ca dacă se vaccinează plesnesc, au impresia ca sunt prigoniți. Ferească Dumnezeu!
Uite ca la nici un an de cand ai postat aceste afirmatii, multi tineri au inceput sa plesneasca….apropo de mortile subite la cei vaccinati.
Asa ca nu mai acuza oamenii de prostie atunci cand sunt rezervati.
Fiecare e liber sa aleaga pt el.
Nu e nicio teorie a conspiratiei, cei care au promovat marea intepare, azi ne vorbesc despre viermi si gandaci in farfurie, despre identitatea de gen si alte mizerii.
„Dupa faptele lor ii veti cunoaste” spune Domnul. Asa ca draga Ana, deschide si tu ochii mai bine, sau mergi in continuarea plina de tine, pe mana calailor.
Îmi vine acum în minte o faza foarte haioasă în care s-a prezentat ca știre de Breaking News la o televiziune de scandal că a murit King Jong-Un. Și au început oamenii în platou să spună ce fel de conducător a fost, cum se va face înmormântarea, cine ii va lua locul și făceau niște fete din alea socate. Și astăzi încă trăiește și este sănătos-tun.
Mulțumiri.Ma gândeam de un timp,că poate,poate spuneți ceva și de părintele Haralambie.Tare mult i-am iubit pe Sf Iosif și ucenicii,iar cărțile cu și despre ei m-au hrănit și m-au ținut în”viața”.Dar,asta a fost cândva.Uitarea,dușman mare,s-a așternut…Acum percep ca o regăsire,reîntâlnire plina de uimire (dar și umbrită de vinovăție)cu cei care mi-au fost atât de dragi sufletului meu.Iertati,poate am ieșit din limitele un comentariu decent.(Îmi dă sufl pe dinafară unde și când nu trebuie).Multă sănătate tuturor din obște.
Sărut mâna! Mulțumim!
Părinte, de cînd ați repostat predica din 6 iunie „Duminica orbilor” am citit-o de mai multe ori, eu acum am descoperit-o. Așa de mult mi-a plăcut cum ziceți, „să cerșim lumina lui Hristos stînd la marginea drumului vieții în smerenie avînd conștiința de orbi cerșetori”, pînă la cer de frumos, atît de frumos încît chiar aș vrea să făptuiesc (nu știu dacă o să reușesc)!
Mi-aș dori să mai predicați pe marginea evangheliilor din duminici, măcar cele din post, să fie și ca o întărire. Din tot sufletul vă rog să îmi iertați îndrăzneala!
Doamne ajuta !
Ma bucur ca ati pus aceasta postare despre patima unor crestini de a urmari constant si uneori aproape obsesiv anumite site-uri de stiri sau bloguri (multe din ele ortodoxe). Pot sa spun ca am avut si eu aceasta problema, si poate inca nu am scapat in intregime de ea. Sa ma iertati daca indraznesc sa spun, dar eu consider ca aceeasi problema ar putea-o genera chiar blogul Dvs. De multe ori imi vine sa stau ore in sir sa citesc sau sa urmaresc toate articolele, si nu stiu daca chiar este corect din pct de vedere duhovnicesc. As indrazni sa va rog sa incercati sa facei o compilatie din mai multe articole ale Dvs si sa scoateti o carte. Cred ca ar fi (cel putin pentru mine) mult mai de folos. Daca ati scoate o carte, as lua cartea si as citi-o in loc sa stau mult pe youtube sau alte site-uri care te atrag f mult si fac sa te risipesti. Nu vreau sa spun ca articolele Dvs ar provoca risipire, dar ca pe youtube sigur primesti alte sugestii de alte videoclipuri, si alte si alte si ca om ajungi sa cazi in patima. Va multumesc si va rog sa nu va suparati pentru parerea exprimata !
Nu mă supăr. 🙂 Și eu prefer să scriu. Însă, din păcate, civilizația noastră este astfel astăzi încât nu mai poate să citească. Trist dar adevărat.
Foarte mult mi-a plăcut expunerea. Deci toți extratereștrii sunt demoni? Și e adevărat ca demonii ii sperie foarte mult pe copii? Când eram mică, simțeam intr-un mod puternic prezentele malefice dintr-o cameră. Simțeam o angoasa în anumite locuri, prezenta unor demoni. Odată, chiar am văzut un chip foarte urat pe un geam, ca un monstru ( nu a fost halucinație). Am înlemnit de frica, m-am pus în pat și am tras pătura peste mine. Apoi, a dispărut. Poate ca pe copii ii sperie mai tare sau cine știe…
Da, se întâmplă așa ceva, din păcate. Pentru că oamenii sunt mai păcătoși, interacționează mai mult cu îngerii răi decât cu îngerii buni.