Despre mântuire și răscumpărare la Sfinții din vechime

Cum vedeau Sfinții din vechime cele mai importante lucruri pentru omenire …lucruri care pe noi astăzi nu ne interesează? Vizionați pe părintele Panaghiotis Papagheorghiu care face o analiză succintă pe baza citatelor Sfinților Părinți a ceea ce însemna pentru aceștia noțiunile de Mântuire și Răscumpărare.

Vizionare plăcută! (podcastul și transcriptul sunt după video)

Powered by RedCircle

Despre mântuire și răscumpărare la Sfinții din vechime

Astăzi aș vrea să vorbesc despre mântuire și răscumpărare.

Și aș vrea să mă concentrez pe înțelegerea creștină timpurie a mântuirii și răscumpărării și începând cu Sf Pavel, aflăm că el vorbește despre mântuire ca libertate din robie față de lege.

Pentru Sf Pavel, dușmanii principali ai umanității sunt moartea, păcatul și legea. Legea lui Moise.  Sunt legate între ele ținând umanitatea în robie.

Sf Pavel consideră legea ca un fel de măsură de urgență oferită de Dumnezeu pentru a face față crizei păcatului uman și vă puteți uita la Galateni-capitolul 3 și Romani-capitolul 10.

Legea lui Moise și legea morții

Legea lui Moise a fost menită ca o îndrumare pentru a pregăti oamenii pentru Hristos. Și vedem acest lucru din nou în Galateni și Romani.

În schimb legea a fost tratată de poporul evreu ca un scop în sine și astfel a devenit un popor tiran care s-a uitat la respectarea legii pentru securitatea lor și așa putem spune că chiar legea lui Moise a devenit un idol care nu mai duce la Dumnezeu.

Consecința acestor alianțe nesănătoase, am putea spune, între păcat și lege este regula morții, conform Sf Pavel.

Moartea este produsul unei vieți în care relațiile au fost rupte și relația omului cu Dumnezeu a fost ruptă și Sf Pavel continuă și strigă: „Om nenorocit ce sunt, cine mă va izbăvi de acest corp al morții?” în Romani 7:24.

Și, de aceea, copiii se împărtășesc cu trupul și sângele Lui, și El însuși Dumnezeu s-a făcut om ca prin moarte să-l distrugă pe cel care are puterea asupra morții. Acesta este diavolul.

Si diavolul aduce oamenilor frica de moarte, și au fost supuși robiei pe tot parcursul vieții. Evrei 2:15.

Anulând legătura care ne-a fost împotrivă prin legile impuse, El a pironit-o pe Cruce pe care Dumnezeu însuși urcă.

Și tu care ai fost îngropat, în Botez cu El, ai și fost înviat împreună cu El prin credință în lucrarea lui Dumnezeu care L-a înviat din morți.

Învierea Lui este mântuirea noastră.

Mântuirea se vede și ca eliberare din robia lui Satana, a păcatului și a morții. Pentru primii creștini omenirea nu este o realitate statică atemporală, ființele umane sunt înțelese în termeni de relații, sunt în proces de a deveni persoane, în timp ce se raportează cu dragoste la Dumnezeu și cu lumea din jur.

Răul și sursele sale. Nevoia de răscumpărare

Prin urmare, răul este ceea ce ne rupe comuniunea cu Dumnezeu și întrerupe procesul de atingere a plenitudinii umanității noastre în unire cu Dumnezeu.

Scripturile numesc trei surse și forțe ale răului. Primul Satana, al doilea păcatul și a treia moartea.

Păcatul înrobește umanitatea lui Satana, și, de asemenea, morții. Și întruparea lui Hristos, viața Sa, minunile și învățăturile Sale și în cele din urmă, moartea pe cruce și Învierea Sa, ne eliberează de Satana, de păcat și de moarte.

Astfel mântuirea este văzută și ca libertate și triumf în Hristos și avem înțelegerea că la începutul bisericii timpurii, Hristos ne-a eliberat de robia legii. Legii din Galateni cap.5 – 1 până la 12 și El ne-a eliberat de păcat în Romani 6:14-23 și ne-a eliberat și de moarte în 1 Corinteni 15. Pentru libertate Hristos ne-a eliberat.

De aceea nu ne supunem din nou unui jug de sclavie.

Sfântul Pavel spune în Galateni 5:1 că Evangheliile reprezintă în mod viu triumful lui Hristos asupra forțelor distructive ale răului și ale morții așa cum vedem în ispita Sa pe Muntele Carantaniei, așa cum vedem în alungarea spiritelor necurate, așa cum vedem în vindecarea bolilor și învierea oamenilor din morți, în miracolele Sale asupra naturii și mai ales în răstignirea și învierea Sa.

Învingerea morții

Pe cruce vedem o luptă intensă purtată între „Campionul” lui Dumnezeu care este Viața eternă și adversarul vieții care este moartea.

Moartea este învinsă pe propriul teren și viața triumfă și învierea este victoria finală a lui Hristos în numele umanității asupra păcatului și, în consecință, înfrângerea diavolului.

Deci „Cum a văzut de fapt Biserica mântuirea și răscumpărarea în primele secole?” este o întrebare bună, și mergând mai departe de la Sf Pavel iar cuvântul grecesc care este folosit de scriitorii creștini din primele secole pentru mântuire este „sotiria”, iar cuvântul care este folosit pentru răscumpărare (eliberare) este „litrosis” și vreau să vorbim despre asta un pic mai mult pentru că aceste două cuvinte, acești doi termeni sunt folosiți interschimbabil și uneori împreună sunt aproape sinonime și despre Hristos se vorbește despre Mântuitorul și Salvatorul sufletelor și trupurilor noastre.

Mântuire și răscumpărare

Bineînțeles, termenul de mântuire care este „litrosis” în greacă are două semnificații: eliberare și răscumpărare folosind o sumă (un preț) și ambele concepte sunt înrudite, astfel încât unul este eliberarea, iar al doilea este răscumpărare folosind prețul de plătit.

Aceste concepte se găsesc la primii părinți creștini ca eliberare din robia morții și răscumpărare de păcatele noastre.

Cu alte cuvinte noțiunea de răscumpărare nu are nimic de-a face cu a plăti diavolului un preț sau încercarea de a satisface furia și onoarea unui zeu furios, așa cum vedem în evoluțiile ulterioare ale teoriilor mântuirii.

Termenul „sotiria” care se traduce în „mântuire” în română derivă din substantivul „soos” (σώος) provenind din verbul „sozo” (σώζω) ceea ce înseamnă a fi în siguranță și sănătos, a fi viu și bine. Mântuirea are un sentiment de restaurare, precum și de siguranță.

Întruparea lui Dumnezeu, unirea umanului cu divinul aduce vindecarea naturii umane căzute, restaurarea umanității acolo unde Dumnezeu dorește să fie și Dumnezeu Însuși și-a asumat natura umană în persoana lui Hristos pentru a-L vindeca pentru a-L salva, pentru a-L restabili pentru a-L desăvârși pentru a-L face întreg și ACEASTA este mântuirea.

Exemple din Părinții din vechime: Sf. Irineu

Dacă vrem să ne uităm în special la unii dintre părinții greci ai primelor secole, putem merge la Sf Irineu din Lyon unde vorbește despre Cuvântul lui Dumnezeu Care S-a făcut trup pentru ca El să poată distruge moartea și să-l aducă pe om la viață pentru că eram legați și înrobiți de păcat ne-am născut în păcat și trăim sub stăpânirea morții.

Deci Cuvântul lui Dumnezeu s-a făcut trup pentru a ne elibera de toate acestea și apoi continuă: „Aceeași mână a lui Dumnezeu ne-a format la început și ne-a format în pântecele mamei noastre. Aceasta, în aceste zile din urmă, ne-a găsit când ne-am pierdut. A venit după noi când ne-am pierdut, câștigând oaia Lui pierdută și punându-o pe umerii Lui și aducând-o înapoi cu bucurie la turma vieții”. Asta este mântuirea prin Fiul lui Dumnezeu care a devenit om. Hristos ne-a răscumpărat prin sângele Său.

Sf Irineu continuă: „Și-a dat sufletul pentru sufletul nostru El și-a dat trupul pentru trupul nostru.

Prin turnarea asupra noastră a Duhului Sfânt a restaurat uniunea dintre om și Dumnezeu, relația ruptă a fost restabilită în El. A făcut pe Dumnezeu să coboare la om, prin Duhul, și l-a făcut pe om să se ridice la Dumnezeu prin întruparea Sa. Prin venirea Sa, ne-a dat nemurirea adevărată și permanentă, unindu-ne cu El.

Aceste mari adevăruri sunt infirmarea oricărei erezii.

Pentru Sf. Irineu viața înseamnă în primul rând, relația cu Dumnezeu, participarea la viața lui Dumnezeu și, prin urmare, eliberarea de păcat.

Așa că, atunci când te unești cu Dumnezeu, când participi la viața Lui Dumnezeu, când ai părtășie cu Dumnezeu, te eliberezi de păcat.

Sf. Atanasie cel Mare

Și apoi, dacă mergem la Sf Atanasie cel Mare, în secolul al IV-lea, el vorbește despre acest lucru în același fel: „Fiul lui Dumnezeu a devenit om pentru ca să ne putem noi îndumnezei”

Vom fi înălțați într-o nouă stare pentru a ne desăvârși după asemănarea Lui, pentru a fi îndumnezeiți nu în esența noastră, ci, după har, în natura noastră creată de ființe umane.

Văzând că toți oamenii piereau ca urmare a încălcării poruncii date lui Adam, carnea Lui a fost mântuită și răscumpărată înaintea tuturor celorlalte, pentru că devenise însuși  trupul Cuvântului prin înviere.

Și în consecință, am fost și noi mântuiți fiind un singur trup cu El în din cauza botezului.

Apoi, spune că Hristos a venit ca să-i elibereze pe toți de păcat și de blestemul păcatului și că toate ființele umane ar putea trăi mereu în adevăr, libere de moarte și să fie îmbracați în incorupție și imortalitate.

Împărtășindu-ne cu Hristos, ne împărtășim de Tatăl, deoarece Cuvântul e al Tatălui, iar asta este mântuirea.

Sf. Grigorie de Nyssa

Apoi, din secolul al IV-lea, ne putem uita și la Sfântul Grigorie al Nyssei, unul dintre părinții capadocieni, care vorbește despre această mântuire pe care am primit-o de la venirea lui Hristos și de ridicarea noastră și el spune că Înălțimea se coboară către cei smeriți, fără a pierde din înălțimea sa, persoana Dumnezeiască înclinându-se la noi fără a pierde din înălțimea Ei, natura divină se unește cu natura umană în Hristos și devine umană fără a înceta să fie divină.

Și făcând astfel, „natura luminii” care este natura divină, alungă întunericul iar viața lui Hristos, ca Dumnezeu, care este viața eternă învinge moartea și păcatul.

Sf. Grigorie continuă și spune că puritatea s-a aplecat până la cei spurcați de păcat; viața a venit la cei morți, Călăuzitorul – care este Hristos – a venit la cei pierduți; – la cei care s-au rătăcit – astfel încât cei spurcați să poată fi curățați, astfel încât morții să poată fi înviați și rătăcitorii să fie conduși înapoi pe calea cea bună.

Astfel Hristos s-a unit cu natura noastră pentru ca prin dumnezeirea Sa să devenim divini, fiind scutiți de moarte și salvați de tirania dușmană.

Și Sf Grigorie explică: prin întoarcerea Sa triumfală de la moarte a inaugurat întoarcerea triumfală a rasei umane la viața nemuritoare.

Manifestarea dragostei lui Dumnezeu

În concluzie, am vrut să rezum acest lucru și să spun că vedem în toate acestea dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Său, pentru creația Sa, „filantropia” e cuvântul grecesc, dragostea Sa pentru umanitate.

Și Îl vedem pe Hristos atât ca Eliberator și Mântuitor de la moarte și păcat, cât și Mântuitor și Vindecător al condiției noastre căzute. El face toate acestea prin întruparea Sa prin moartea Sa și prin învierea Sa.

El își asumă umanitatea noastră căzută, o păstrează fără păcat, îi permite să moară pe cruce și apoi o ridică din nou la o nouă, regenerată transformată și vindecată nemuritoare, îndumnezeită și slăvită stare umană care este alăturată lui Dumnezeu pentru eternitate.

Prin urmare, învinge păcatul prin nepăcătuirea Sa, învinge moartea prin învierea Sa, îl învinge pe diavol, eliberându-ne din prizonieratul păcatului, oferindu-ne ocazia de a fi liberi de păcat, prin unirea cu Cel care a rămas fără păcat.

Făcând astfel, Mântuitorul este și Eliberator și Salvator. Mantuirea noastră vine pe măsură ce ne unim cu Hristos; atât spiritual – în rugăciune, predându-ne iubirii și milostivirii Sale, cât și fizic – în Sfânta Euharistie prin primirea Trupului și Sângelui Său în taina Euharistiei.

Și mântuirea se realizează pe deplin prin aceasta.

Și, desigur, unirea cu El este viața veșnică.

Amin!

traducerea: www.chilieAthonita.ro

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!