Ascultați un cuvânt al părintelui Kosma despre cea mai mare foamete astăzi: foametea și hrana duhovnicească. Părintele explică pe înțelesul tuturor care sunt cauzele înfometării și ce este de făcut pentru a scăpa de aceasta.
Vizionare plăcută! (transcriptul e după video)
Powered by RedCircle
Foamea…
Foamea fizică vs. foamea duhovnicească
Toți am simțit foamea, poate nu înfometarea oamenilor care n-au mâncare deloc, dar noi toți, când ni se face foame, dacă lăsăm să treacă prea multe ore, începem să amețim, devenim slăbiți, începem să fim iritați etc.
Deci toți am simțit foamea fizică.
Însă mai există o foame la care de multe ori nu ne gândim.
Foamea duhovnicească.
Și foamea duhovnicească este mai rea decât foamea fizică.
Pentru că foamea fizică, dacă nu mai mâncăm nimic, murim…
Însă de murit vom muri oricum și până la urmă cele trupești, de fapt, nu contează, ci sufletul este cel important, deoarece sufletul continuă să existe după ce murim.
Și de aceea, dacă sufletul ne e înfometat, încet-încet el începe să moară.
Să moară în ce sens?
În Ortodoxie sufletul e nemuritor
Că Martorii lui Iehova zic că sufletul moare și doar aleșii învie din morți.
În Ortodoxie știm că sufletul nu moare. De aceea pare că afirm o contradicție.
Cum de zic „sufletul moare” și apoi „sufletul nu moare”?
Ce vreau să spun că sufletul moare: moare duhovnicește chiar dacă el continuă să trăiască în viața viitoare.
E adevărat: sufletul e nemuritor.
Deci chiar dacă cineva merge în rai sau în iad, sufletul va exista pentru totdeauna.
Dumnezeu a creat sufletul și precum El Însuși e nemuritor, ne-a creat de asemenea și pe noi
tot nemuritori.
Astfel, dacă sufletul trăiește și nu moare la ce m-am referit la început când am zis că sufletul moare?
Moare duhovnicește deoarece îi lipsește hrana duhovnicească.
Hrana duhovnicească
Acum noi toți știm că trupului nostru îi trebuie apă, puțină sare și câteva tipuri de mâncare,
așa încât să poată supraviețui.
Și dacă îi lipsesc aceste lucruri într-o anumită măsură, atunci trupul se poate îmbolnăvi sau chiar poate muri.
Ce este hrana duhovnicească?
Și cum prevenim înformetarea duhovnicească?
Cum prevenim ca sufletul să moară în sens duhovnicesc deci în viața viitoare să nu se mântuie?
E o întrebare foarte importantă.
Acum, dacă stăteam de vorbă cu dumneavoastră despre dobânzi, dacă vă vorbeam despre alte lucruri precum: „Vă pot spune secretul despre ce numere să alegeți la loterie ca să câștigați 1 milion de dolari”, sunt sigur că majoritatea dintre voi v-ați apropia foarte mult de mine.
Dar asta nu este important!
Deoarece chiar dacă câștigi un milion de dolari, până la urmă tot mori.
Importanța sănătății sufletești și trupești
Deci, nu este de fapt scopul vieții să câștigi un milion de dolari.
Sau să fii sănătos, cum sunt acum mulți oameni în moda asta „a sănătății”.
Deci la TV, oriunde mergi, totul are legătură cu sănătatea.
Ei vor de fapt să ne spună că dacă te faci sănătos vei trăi veșnic.
Într-un fel, e ca o spălare pe creier, că e foarte important pentru trupul tău să fie sănătos.
Asta înseamnă că nu ar trebui să fim sănătoși?
Bineînțeles, este un păcat să-i faci rău propriului trup. Dar în același timp, nu ne facem trupul un zeu.
Nu ne închinăm la trupurile noastre. Nu socotim că sănătatea trupului e nr. 1.
Dar nr. 1 este sănătatea sufletului.
Și ca să prevenim înfometarea duhovnicească avem nevoie de hrană duhovnicească.
Deci, cum am zis, asta e important și toți ar trebui să ascultați și să întrebați:
„Ce este hrana duhovnicească?”
Unii dintre voi vor spune: „Sfânta Împărtășanie” și e corect. Sfânta Împărtășanie este hrană duhovnicească.
Alții nu vor continua cu altceva pentru că nu știu altceva.
Ce reprezintă, de fapt, hrana duhovnicească?
Iar astăzi voi enumera câteva lucruri care vă vor ajuta și mă vor ajuta și pe mine să ne reamintim ce este hrana duhovnicească, ce spune Biserica că este hrană duhovnicească și astfel, să facem un efort să mâncăm din această hrană duhovnicească așa încât să nu flămânzim și să nu murim duhovnicește, așa cum i-a zis Hristos omului care l-a rugat:
„Doamne, lasă-mă întâi să merg să-mi îngrop tatăl.”
Și Hristos i-a zis:„Lasă morții să-și îngroape morții lor” adică „„asă-i pe cei morți duhovnicește să-ți îngroape tatăl care a murit de moartea duhovnicească.
Deci, care este mâncarea?
Sf. Împărtășanie, bineînțeles, este cea mai înaltă hrană duhovnicească.
Totuși, de asemenea cuvântul lui Dumnezeu este hrană duhovnicească.
În acest moment, când ascultați această predică sufletul vostru consumă hrană duhovnicească, sufletul vostru este hrănit și la fel și al meu.
Când auzim cuvântul lui Dumnezeu, când citim cuvântul lui Dumnezeu, citind Biblia, viețile sfinților, viețile bătrânilor duhovnicești, scrierile Sfinților Părinți, mâncăm.
Sufletul nostru, în acel moment, se delectează cu hrană duhovnicească.
Hrana duhovnicească este pentru suflet
Astăzi, cum am zis și în alte dăți, Biblia abia mai e citită.
Oamenii citesc reviste, internet și toate celelalte, iar Biblia e lăsată deoparte.
În trecut, era lucru de mare preț să ai o Biblie, căci era doar în manuscris și foarte scumpă.
Nu că ar fi fost interzis ca laicii să aibă Biblia, dar era greu de procurat.
Dar azi, Biblia este tradusă în toate limbile și este ușor de procurat.
De aceea, la Judecata de Apoi, când Hristos va veni să judece viii și morții, când toți vom sta în fața Lui, pentru a da socoteală de cele făcute cât eram pe Pământ, iar lângă noi va fi cineva din secolul 6, 7 sau 8 care va zice: „Aș fi vrut să am ocazia să citesc Sfintele Scripturi, dar am putut să le aud doar în biserică și n-am putut să le citesc acasă, să meditez la ele, să le studiez, să fiu hrănit de ele, pentru că nu mi le-am permis.”
Și lângă el vom fi noi, și ce vom zice când vom afla că poți cumpăra Noul Testament cu 1-2 dolari, ba chiar gratis.
Aici, la conferință, le dau gratis.
De ce să citim Biblia?
Ce-I vom răspunde lui Dumnezeu când ne va întreba: „Ai citit cuvântul Meu? Ai citit Evangheliile Mele?”
Și am putea zice:
„De ce ar trebui să le citim?”
El va răspunde: „Deoarece în ele este Legea Mea, poruncile, de-acolo înveți cum să trăiești
în lumea asta.”
Fiindcă mulți dintre noi nu știu ce vrea Dumnezeu, ce așteaptă El de la noi.
Și de-aceea noi vom folosi acest cuvânt, a fost tradus în sârbă, în greaca modernă, în rusă, în engleză.
„Dispreț”
Disprețul e așa: Toți am fost disprețuiți și nu ne-a plăcut.
Dispreț e când vedem pe cineva și când ne ducem să-l salutăm el se întoarce cu spatele, nu vrea să ne vadă și ne ignoră, ne tratează ca și cum n-am fi nimic.
Se numește „dispreț”.
Necitind Cuvântul, îl disprețuim pe Dumnezeu
Când nu citim cuvântul lui Dumnezeu este ca și când L-am disprețui.
Părinții Bisericii au mers atât de departe încât să zică: Dacă nu citim cuvântul lui Dumnezeu
în forma Vieților Sfinților, a Bibliei, a scrierii Părinților, mai ales dacă avem acces la ele, nu ne putem mântui.
Unii dintre voi vor zice: „Cuvântul e foarte dur!”
Păi, ce vreți să vă zic? Ca preot, asta e datoria mea.
Unii vor zice: „N-ar trebui să zici astea pentru că unii nu se vor mai întoarce”,
Sfânta Împărtășanie
Dar amintiți-vă un lucru, cei dintre voi care citiți Biblia, că Hristos a zis:
„Cine nu mănâncă Trupul Meu și nu bea Sângele Meu nu are viață-n el.”
Când ascultătorii – zice în Biblie – au auzit asta, au zis între ei:
„Ce vrea să zică, asta e foarte dur, cum se așteaptă El să-i mâncăm Trupul și să-i bem Sângele?”
Și zice acolo că mulți L-au părăsit, mulți n-au mai vrut să-L asculte, iar El s-a întors către apostoli și a zis: „Și voi vreți să plecați?”
Și deși apostolii nu au înțeles exact ce voia să spuna Mântuitorul, căci mulți din cei ce plecaseră credeau că El le zice să devină canibali, să mănânce carne de om și să bea sânge uman, erau confuzi.
Dar apostolii, deși nu au înțeles, în inima lor au simțit că acele cuvinte sunt sfinte și trebuie să fie ceva în spatele lor.
Deci ce-au făcut apostolii? Au zis: „Nu, unde vom merge? Tu ai cuvintele vieții veșnice.”
Dar, se ridică întrebarea: De ce Hristos, de ce Dumnezeu (căci Hristos e Dumnezeu), de ce Dumnezeu a zis un lucru atât de dur?
Căci mulți au plecat.
Logica în credință și Biserică
Astăzi, aceia care încearcă să se gândească la Biserică ca la o chestie logică, rațională și care poate fi lucrată cu mintea, precum au făcut catolicii distrugându-se astfel pe ei înșiși, ei zic că trebuie mereu să explici lucrurile, astfel ca oamenii să înțeleagă, asta le zic preoților: predicați lucruri logice, lucruri la care oamenii își pot folosi mintea să le înțeleagă.
Cu alte cuvinte, ei cred că noi predicăm o filosofie, deoarece o filosofie poate fi înțeleasă cu mintea.
Dacă însă cuvântul lui Dumnezeu predicat de mine sau de ceilalți preoți poate fi înțeles de mintea rațională, acesta nu este atunci duhovnicesc.
Atunci poți la fel de bine să mergi la Jenny Craig sau orice altă filosofie și să asculți alte lucruri: cum să faci bani, cum să slăbești, cum să trăiești veșnic – chipurile –
și toate celelalte. Căci toate acelea sunt logice.
Dar Biserica nu este doar…bineînțeles, ne folosim mințile, dar cuvântul duhovnicesc vorbește inimii.
Inima mai presus de logică
Și astfel, spunându-i preotului: „Trebuie să vorbești logic și să nu spui lucruri care sunt greu de înțeles, fiindcă îi pierdem pe oameni, pierdem cei 20 de cenți din cutie, la asta eu răspund: la fel îl judecați și pe Hristos Care a zis: „Cine nu mănâncă Trupul Meu și nu bea Sângele Meu nu are viață în el”?
Îl vom judeca și pe El la fel pentru multe lucruri pe care le-a zis: „Dacă ochiul te smintește, scoate-l; dacă mâna te smintește, tai-o”
Desigur, acestea au înțelesuri duhovnicești, dar oamenii care le auzeau, și care
nu erau duhovnicești, ziceau: „Ce zice? Să ne scoatem ochii, să ne tăiem mâna? Ce zice?”
Deci întrebarea e: de ce El a zis-o? Deoarece El vrea ca cuvântul Lui să fie primit de oameni duhovnicește, nu doar cu mintea, ci duhovnicește.
De aceea, când auzi ceva în Biserică…eu citesc lucruri de multe ori și zic: „Ce-i asta? Nu înțeleg. E confuz, sună foarte dur.”
Dar ce zic de asemenea este: „Ei bine, cine sunt eu?” Trebuie să ne smerim, și să zicem:
Ei bine, trebuie să fie ceva mai adânc, trebuie că e ceva care mă depășește în momentul ăsta.
Cuvântul lui Dumnezeu este hrana duhovnicească
Deci cuvântul lui Dumnezeu e de asemenea hrană duhovnicească. Hrană duhovnicească e și ceea ce veți primi acum, în câteva minute: Ungerea (Maslul), uleiul sfințit,
prin acesta de asemenea primiți har. Dacă luați apă sfințită în fiecare dimineață, cu puțină anafură, în fiecare dimineață, iar din decembrie, dacă vrea Dumnezeu, vom face Sf. Maslu din nou, îl voi face într-un vas mai mare, astfel încât oamenii să poată lua acasă
ulei sfințit, deoarece un părinte duhovnicesc din Biserica Rusă, cred că a murit în 2007,
Pr. Ioan de Krestiankin, el își instruia credincioșii să se ungă cu ulei sfințit zilnic și zicea de asemenea, dacă e cazul să și bea puțin pentru vindecare.
Interesant că a zis asta, iar el a fost unul dintre marii duhovnici din Rusia până acum câțiva ani.
Hrană duhovnicească este și când ne închinăm la icoane
Hrană duhovnicească este când ne rugăm, îndeosebi când ne rugăm primim mult har.
Hrană duhovnicească este când ne spovedim.
Hrană duhovnicească este când întindem mâna săracilor.
Uităm asta.
O, cât har primim când dăruim săracilor, cu o inimă milostivă, când ne pasă de cei înfometați și cei nevoiași!
Hrană duhovnicească este când iertăm pe cineva.
Hrană duhovnicească este și când simțim gânduri rele ce ne vin în minte și încercăm să le respingem.
Lupta duhovnicească
Asta e luptă duhovnicească.
Această activitate, de a încerca să gândim lucruri bune despre oameni, să lepădăm din suflet lucrurile rele, simțămintele rele, asta se numește luptă duhovncească, este hrană duhovnicească.
Și cea mai mare – de fapt nu cea mai mare, ci cea de care uităm – este ce a zis Hristos:
„Dacă cineva ascultă poruncile Mele și le împlinește, … Noi vom veni la el şi vom face locaş la el”
Cine este „Noi”?
„Noi” cu N mare este Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.
Deci când punem în practică legea lui Dumnezeu, când facem un efort să îndeplinim
legea lui Dumnezeu, să împlinim poruncile și când greșim să ne căim, atunci în acel moment primim Harul lui Dumnezeu.
Dumnezeu, Sfânta Treime: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh vine și se sălășluiește în sufletele celor care încearcă, chiar și numai încearcă să împlinească poruncile.
Poruncile lui Dumnezeu și scopul vieții creștine
Și țineți minte că poruncile se găsesc în Evanghelie.
„Fericiți cei săraci cu duhul…” adică cei smeriți – deci Dumnezeu ne vrea smeriți, nu să ne lăudăm, nu să ne mâniem.
Toate aceste porunci…cum vom ști aceste porunci dacă nu citim cuvântul lui Dumnezeu?
Nu e suficient doar să citim – nu că asta ar fi un păcat – poți citi despre rata dobânzilor, despre acțiuni, despre proprietăți, ar fi bine să investim, să nu investim, să închiriem, să nu închiriem… să trimitem copiii la școli bune…
Problema e că nu facem niciun efort ca să descoperim cele ce sunt mult mai importante decât bursa și decât ratele dobânzilor la bănci etc.
Și ce este mult mai important este salvarea sufletului.
Sfântul Serafim de Sarov
De aceea Sf. Serafim de Sarov, când a fost întrebat:
„Care este scopul vieții creștine?”,
el a răspuns:
„Scopul vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt”, adică dobîndirea Harului lui Dumnezeu.
Și când a fost întrebat: „Cum facem asta, părinte, cum dobândim Harul lui Dumnezeu?”,
el a răspuns:
„Împlinind poruncile din dragoste pentru Hristos.”
De ce să împlinim poruncile lui Dumnezeu?
Nu să împlinim poruncile ca să ne arătăm lumii, ci să le împlinim pentru că sunt poruncile lui Dumnezeu.
Și vrem să le împlinim pentru că vrem să fim mântuiți și pentru că atunci când împlinim poruncile ne hrănim duhovnicește și trăim încă de acum…
Și vedem oameni deprimați, sunt oameni deprimați din motive fizice, sunt unele boli care-l pot deprima pe om, dar există de asemenea depresia, care este un semn că sufletul e înfometat, că sufletului îi lipsește Harul lui Dumnezeu.
Sufletul nu primește hrană, hrană duhovnicească, astfel că sufletul e deprimat, persoana nu are nicio bucurie înăuntru, deoarece spiritualitatea ortodoxă dăruiește viață, dăruiește lumină, lumină pentru minte, lumină pentru suflet.
Dăruiește eliberare de povara păcatelor.
Asta nu înseamnă că suntem lipsiți de păcat, ci că atunci când păcătuim, măcar știm cum să primim iertare, în loc să cărăm în noi toate aceste lucruri rele.
Deci acestea sunt mijloacele de a primi hrană duhovnicească.
Prin hrana duhovnicească, primim viața veșnică
Deci astăzi, pe lângă faptul că veți fi miruiți, și veți primi hrană duhovnicească nu uitați – și sfatul ăsta nu e doar pentru voi, ci și pentru mine – nu trebuie să uităm să studiem cuvântul lui Dumnezeu, cu osârdie.
Și astăzi, trebuie să faci un efort deoarece oamenii sunt atât de distrași – facebook, internet, twitter, TV, cablu, computere – oamenii sunt atât de distrași încât nu-și pot aduce mintea să studieze cuvântul lui Dumnezeu.
Și de-aceea trebuie să facem un efort, iar aceasta este luptă duhovnicească.
În rugăciunea ungerii – termin acum – zice aici:
„Părinte Sfinte, doctorul sufletelor şi al trupurilor, Care ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău,
Domnul nostru Iisus Hristos, să vindece toată boala şi să răscumpere din moarte, – partea asta – tămăduieşte pe robii Tău aceștia de neputinţa trupească şi sufletească ce i‑a cuprins şi dă-le să vieze prin harul Hristosului Tău.”
Deci când primim har, primim viață.
Dacă murim cu harul în suflet, asta continuă mai departe în viața veșnică.
Dacă murim înfometați duhovnicește, atunci asta va continua mai departe în viața veșnică.
Sufletul mai presus de orice
Deci haideți toți să ne hrănim sufletele cât timp suntem vii – căci pentru asta avem acest timp pe Pământ nu ca să ne înfrumusețăm și să ne îmbogățim și să devenim importanți și să fim pe internet sau Youtube ca să se uite lumea la noi – motivul pentru care suntem aici pe Pământ câtă vreme vom fi: unii 50, alții 60, 70, 20, 10, 5, oricâți ar fi suntem aici ca pregătire
pentru viața viitoare.
Care-i rostul, cum zice Hristos, „Dacă câștigi toată lumea și-ți pierzi sufletul?”
Amin!
traducerea: www.ChilieAthonita.ro
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
8 Comment
Hrană duhovnicească este și O Chilie Athonită! Mulțumesc, sărut mîna!
Mulțumim pentru aprecieri! Pomeniți!
de acord cu antonia!
Ce putem face când ne simțim traumatizați pentru ca cei din familie cauta sa ne oprească sa mergem la biserica, nu înțeleg dorința noastră de a ne spovedi și ne opresc? Cum sa nu ne simțim traumatizați?
Să ne concentrăm atenția pe rugăciune și pe dragostea lui Dumnezeu și prin Acesta către ceilalți. Să-i iubim la început pe cine putem ca mai apoi să-i iubim pe toți, după cum trebuie. Vezi https://www.chilieathonita.ro/2021/07/04/de-ce-trebuie-sa-l-iubim-pe-aproapele-nostru/
Osîndirea de sine mi se pare a fi o artă. Cuviosul Iosif Vatopedinul ne spune că: „osîndirea de sine este o stare de har” este „leacul care tămăduiește orice patimă”, noi cei din lume putem dobîndi o astfel de stare ca prin ea să scăpăm de patimile interioare?
– Dumneavoastră, Părinte sînteți nepotul sau strănepotul Sfîntului Iosif Isihastul?
– Unele din fotografiile cu părintele Iosif Vatopedinul sînt făcute de dumneavoastră?
– Și a treia întrebare, mă iertați pentru cele două întrebări de mai sus?
– Da
– (mai) toate începând din 2004 (dacă țin bine minte)
– Da
🙂
Multumim, Parinte!