Sfințenia este crinul ascuns sădit de Dumnezeu în inimile oamenilor care înflorește minunat luminând tuturor cu lumina lină a Sfintei Slave după desfacerea legăturilor trupești a celui ce a ascuns acest mărgăritar de mare preț.
În scurta filmare de mai jos veți vedea un astfel de semn, comun monahilor aghioriți, însă foarte rar în afară. La monahii aghioriți, Maica Domnului le-a promis că va mijloci pentru ei în fața Dumnezeului și Fiului ei și ca semn a acestei deosebite bunăvoiri a Stăpânei, rigor mortis (rigiditate postmortală – înțepenirea trupurilor după moarte) nu se instalează la trupurile monahilor athoniți. În afara Grădinii Maicii Domnului, fenomenul este rar și este socotit semn de sfințenie, mai ales dacă este însoțit și de fenomenul de păstrare a temperaturii corpului la un interval de timp la care acesta ar trebui să dispară.
Vedeți mai jos un astfel de fenomen la maica Hristonimfi (Χριστονύμφη = Mireasa lui Hristos) din Kalimnos, ultima dintre ucenicele care l-au slujit pe Sfântul Sava din Kalimnos.
Maica Hristonimfi se distingea prin caracterul ei blând, bunătatea, dragostea și respectul ei față de maica stareță și de surori. Avea totdeauna un zâmbet care magnetiza pe cei ce intrau în contact cu ea. Iubea mult florile și bobocii cu care adeseori vorbea. O adevărată monahie cu râvnă și devotament dumnezeiesc față de Sfântul Sava. A fost înmormântată pe 19 august 2021.
Să avem rugăciunile ei!
Vizionare plăcută! (transcriptul este după video)
Semn de sfințenie
Cea mai bătrână aici în Kalimno s-a născut în 1940, la 11 ani a devenit monahie, aproape 90 de ani în rasă și este ultima care l-a cunoscut pe Sf. Sava [din Kalimno].
Este deja de 24 de ore moartă, în Împărăția lui Dumnezeu, suntem siguri că a întâmpinat-o Sf. Sava, purtând tot veșmântul său preoțesc, și… acest semn – după 24 de ore adormită – vedeți aici, mâinile ei sunt flexibile – nu numai mâinile ei ci și tot trupul și e caldă (!!!)
În celelalte cazuri știm că trupurile, înțepenesc, îngheață și nu există această flexibilitate.
Aceasta este harismă pentru viața ei ascetică și pentru dedicația și dăruirea ei Bisericii și mai ales schimei monahale.
Să avem rugăciunea ei!
traducerea: www.chileAthonita.ro
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
6 Comment
Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi! Mulțumim pentru traducere! După ce am văzut postarea cu părintele Dionisie Ignat, m-am gîndit că ar fi frumos să ne vorbiți și de părintele Iosif Vatopedinul, cel mai curajos, hotărît, luptător(așa îl percep eu) dintre ucenicii sfîntului Iosif Isihastul . Mereu mă minunez de ucenicii Sfîntului cum se iubeau între ei fără să-și vorbească decît făcînd rugăciunea. Este o minune! Sărut mîna ! Iertați !
Sărut – mâna Părinte Teologos!
Am de mai mult timp o problemă cu rugăciunea,de fapt cu timpul pentru rugăciune. Nu mai pot să fiu concentrată și atentă la cuvintele pe care le citesc și mă întorc iar înapoi când îmi dau seama de aceasta, dar parcă mereu mi se întâmplă același lucru, ceea ce înainte nu am avut niciodată așa ceva..
V-aș ruga, dacă se poate, să-mi spuneți ce nu fac bine, am spus și la duhovnic, dar nu m-a ajutat prea mult..
Și doamna Aspazia Oțel Petrescu a fost în această situație, mână flexibilă și caldă avea la înmormântare. Mulțumim, Doamne ajută.
Da?? Nu știam. Să avem rugăciunile ei! (nu e surprinzător deloc)
La fel a fost si bunica mea…nestiind ca e un act de sfintenie pana sa vad postarea aceasta insa care se potriveste tinand cont de viata sfanta pe care a trait-o.Bunica nu avea scoala pentru ca le-a distrus razboiul pe toate (in nordul Bucovinei).A simtit din plin gustul amar al razboiului si al saraciei plecand in refugiu fara parinti, reuniti mai apoi fara un acoperis asupra capului…insa peste tot cu Dumnezeu in inima,cu smerenie,respect pentru toata lumea si post aspru.Toata viata(mea)am vazut-o bolborosind ceva in soapta:trebaluind la animale,prin curte,la prasit,cand cocea paine,cand se punea la somn…acum incerc sa-i urmez exemplul bolborosind si eu incet “Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ne!”
Exemplul este ceea ce ne sfințește în Biserică. Întâi Hristos este exemplul absolut, însă după aceea este și cel al sfinților și în ultimă instanță a oamenilor duhovnicești de pretutindeni.