Părintele Pimen Vlad: pe Antiathon despre icoanele făcătoare de minuni ale Sf. Gheorghe

O filmare de pe Antiathon, vârful ascuțit de lângă Athon (2033 m) – în valea adâncă dintre cele două piscuri se află Schitul Lacu – în care părintele Pimen ne vorbește despre icoanele făcătoare de minuni ale Sfântului Gheorghe și despre mănăstirea sa din Sf. Munte (Zografu). Toate aceste informații sunt ilustrate cu imagini ale icoanelor și ale mănăstirii Zografu.

Aici aveți o panoramă a Antiathonului (panorama de 360^o are eticheta greșită, este într-adevăr Anti-Athonul și nu Athosul și Golful Vatopedului cum pretinde Google Maps).

Vizionare plăcută!

Priveliștea de pe Antiathon

Dragii mei, iată că ne vedem iarăși dintr-un loc minunat. Suntem pe Antiathon. Este un vârf cumva în aceeași direcție cu vârful Athon-ului, dar la o înălțime mai mică, la aproximativ 1300 de metri.

Aici e o priveliște minunată, se vede apusul, uitați, e gata să plece și soarele în partea asta spre Ouranoupoli. O să vă spun câteva lucruri despre Sfântul Munte pentru că suntem în locuri atât de minunate.

O să vă vorbesc despre Sfântul Gheorghe, un Sfânt mare în ortodoxia noastră. Un Sfânt care face foarte multe minuni. Și nu voi vorbi despre viața lui pe care o știți aproape toți, ci voi vorbi despre icoanele făcătoare de minuni ale Sfântului Gheorghe de la Mănăstirea Zografu. Sunt trei icoane făcătoare de minuni acolo.

Alegerea hramului Mănăstirii Zografu

Mănăstirea s-a întemeiat în secolul X de trei frați călugări care au hotărât să facă în acele locuri o bisericuță și o mănăstioară. După ce au terminat bisericuța nu se înțelegeau ce hram să îi pună. Unul voia al Maicii Domnului, unul voia Sfântul Nicolae și cel de-al treilea voia Sfântul Gheorghe. Atunci au spus așa: „Pregătim un lemn mare, îl punem în biserică și ne retragem la chilii și ne rugăm toată noaptea și așteptăm un semn de la Dumnezeu care să ne zică ce sfânt să se prăznuiască la mănăstirea noastă”. 

Prima icoană a Sfântului Gheorghe 

În timpul nopții au văzut lumină mare în biserică, dar nu au cutezat să intre până dimineață. Când s-au dus și au descuiat biserica, au găsit pictat pe lemnul pe care îl pregătiseră pe Sfântul Gheorghe. S-au bucurat mult și au pornit hramul mănăstirii Sfântul Gheorghe. După o perioadă de câteva luni a venit un stareț cu vreo 20 de călugări după el. Când au intrat în biserică și s-au închinat au zis: „Aici e Sfântul Gheorghe al nostru. Icoana de aici e icoana Sfântului Gheorghe al nostru. În Palestina noi aveam o mănăstire aproape de Lida, de patria Sfântului Gheorghe. În timpul unei privegheri am văzut cum pictura Sfântului Gheorghe s-a dezlipit ca o pânză de pe lemn și a plecat. Atunci noi ne-am speriat, nu știam de ce ne părăsește Sfântul Gheorghe”.

Sfântul li s-a arătat și le-a zis: „Nu vă părăsește, dar aici vor veni barbarii și vor distruge mănăstirea și de acum casa mea va fi la Mănăstirea Zografu din Sfântul Munte Athos. Dacă vreți veniți și voi acolo”. Și așa am ajuns noi aici unde am dori să și locuim. După ani de zile a venit în vizită un episcop. I s-a povestit și lui istoria icoanei, dar acesta nu credea. Când a intrat în biserică să se închine, punând degetul pe icoană în dreptul nării Sfântului Gheorghe, a întrebat: „Asta e icoana de care îmi spuneți?”. Când a vrut să ia mâna nu a mai putut, a rămas lipită acolo. Au început dureri foarte mari și plângea. S-au adunat părinții și s-au rugat, dar timp de trei zile a stat cu degetul lipit de nara Sfântului Gheorghe. 

După un timp s-a arătat Sfântul la stareț și a spus: „Pentru necredința lui l-am pedepsit! Îl voi ierta pentru că s-a căit, dar degetul nu îl va putea dezlipi. Să i se taie vârful degetului!”. Din această cauză se vede și acum pe nara Sfântului Gheorghe bucățica de deget uscată. 

A doua icoană venită pe mare

Tot la Zografu este o icoană venită pe mare din Arabia de undeva. În perioada cu iconoclaștii a ajuns undeva între Vatopedu și Esfigmenu, în dreptul Mănăstirii Zografu. Icoana a venit drept pe mare și au aflat mai multe mânăstiri minunea și ca să nu fie neînțelegeri au pus icoana pe un catâr care nu mai fusese în Sfântul Munte niciodată,  s-au rugat și unde a urma să ajungă catârul acea mănăstire putea păstra icoana. Catârul a trecut pe lângă Vatopedu, a luat-o la deal pe cărare spre Mânăstirea Zografu. Și s-a oprit deasupra mănăstirii pe un deal, s-a așezat și a murit. Atunci părinții au luat icoana, au făcut procesiune și au adus-o în mănăstire.

A doua zi când au intrat în biserică, icoana nu mai era. Au căutat-o peste tot, au găsit-o unde murise catârul. De trei ori au adus-o în mănăstire și de fiecare dată a doua zi o găseau în același loc. Atunci s-a arătat Sfântul Gheorghe și a zis: „Vreau să îmi construiți aici o bisericuță!”. Și s-a construit acolo o bisericuță, iar icoana a rămas în mănăstire. 

A treia icoană, dăruită de Ștefan cel Mare și Sfânt

A treia icoană este dăruită de Stefan cel Mare și Sfânt al Moldovei, Stefan cel Mare al nostru. Pe când a intrat la domnie, a început primul lui război cu turcii și neavând experiență s-a pus pe rugăciune: „Doamne, Maica Domnului, ce fac că vin 150.000 de tuci?! Eu nu sunt pregătit!”. Și atunci i s-a arătat Sfântul Gheorghe și a spus așa: „Să se spovedească toată oștirea, să se împărtășească și să iei icoana cu chipul meu pe care o are mama ta și să o porți înaintea oștirii și vei birui!”. Așa a făcut și a biruit Sfântul Ștefan cel Mare! 

Când a văzut cât l-a ajutat Sfântul Gheorghe, a făcut și două steaguri pe care a brodat icoana Sfântului. Aceste steaguri mergeau înaintea oștirii, iar turcii când vedeau steagurile fugeau. Luând un prizonier turc l-au întrebat: „De ce fugeați de noi? Nu de voi fugeam, ci de cel ce era călare pe calul alb înaintea oștirii. Deci turcii îl vedeau pe Sfântul Gheorghe! 

La un moment dat Sfântul Gheorghe i s-a arătat și i-a zis așa: „Icoana asta și unul din steagurile pe care le-ai purtat înaintea oștirii să le trimiți în Sfântul Munte la Mănăstirea Zografu care este casa mea!”. Atunci Sfântul Ștefan cel Mare a trimis icoana care se află în biserică la Zografu și steagul care se află în biblioteca mănăstirii. Un alt steag se află la Biblioteca Națională din București.

Asta am vrut să vă spun despre Sfântul Gheorghe. E un sfânt minunat, ajută foarte mult și are un locaș aici în Sfântul Munte, aici la Mănăstirea Zografu. Cei care puteți ajunge aveți ocazia să vă închinați la toate cele trei icoane ale Sfântului Gheorghe. Asta am vrut să va spun despre Sfântul Gheorghe. Are și o viață minunată! Să citiți despre viața sa, iar când se prăznuiește el pe 23 aprilie, atunci să îl prăznuiți, să nu lucrați și să îl prăznuiți cu drag, că e un sfânt mare și face foarte multe minuni!

Să ne ajute Sfântul Gheorghe, să ne ajute Maica Domnului și toți sfinții! 

Doamne ajută! Și să ne întâlnim cu drag iarăși! 

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!